Plângere contravenţională. Sentința nr. 3688/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3688/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 20-07-2015 în dosarul nr. 3688/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3688
Ședința publică din data de 20 iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. L. B.
GREFIER: C. L.
Pe rolul instanței se află judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul C. I. în contradictoriu cu intimata I. M., având ca obiect plângere contravențională.
În lipsa părților.
Se constată că mersul dezbaterilor este consemnat în încheierea de ședință pronunțată la data de 03 iulie 2015, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 06 iulie 2015, după care, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 20 iulie 2015, încheierile menționate făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.04.2015, sub nr._, petentul C. I. a formulat în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M. plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 7.04.2015 întocmit de agentul constatator P. A., solicitând anularea acestuia, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 07.04.2015 agentul constatator P. A. din cadrul Poliției Orașului Ungheni i-a aplicat amenda contravențională în cuantum de 1.877,5 lei și reținerea certificatului și a plăcuțelor de înmatriculare pe considerentul că a condus autoutilitara proprietatea numitului Ferenczi Jeno, având numerele de înmatriculare_ în direcția Ungheni – Tg. M., având expirată inspecția tehnică periodică din data de 07.01.2015 și pentru faptul că polița de asigurare auto a expirat la data de 14.06.2014.
Cu privire la a doua faptă contravențională reținută de agentul constatator, petentul a precizat că la momentul la care a fost oprit de acesta, a lipsit de la bordul autoutilitarei polița de asigurare ./G17/HR nr._ din data de 13.12.2014 încheiată cu societatea de asigurare ., cu termen de valabilitate 15.12.2014 – 14.06.2015.
Ulterior întocmirii procesului-verbal de contravenție, petentul a constatat că există asigurare de răspundere civilă pentru autoturismul pe care l-a condus cu nr. de înmatriculare_, încheiat pe numele proprietarului, situație în care starea de fapt reținută de agentul constatator nu este reală.
Cu privire la înlocuirea sancțiunii cu avertisment pentru prima faptă contravențională, petentul a arătat că, fiind un simplu conducător auto și neavând calitatea de proprietar al autoutilitarei, dintr-o eroare nu a observat că pentru autoutilitara pe care a condus-o era expirată inspecția tehnică periodică din data de 7.01.2015 și chiar dacă sancțiunea aplicată de agentul constatator este cea minimă prevăzută de actul normativ, petentul apreciază că sancțiunea stabilită nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, petentul apreciază că sancțiunea amenzii nu corespunde gradului de pericol social în concret al faptei săvârșite.
Petentul a mai arătat că nu a mai fost sancționat pentru astfel de fapte contravenționale, iar orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formarea unui spirit de responsabilitate.
În drept, petentul a invocat prevederile OG nr. 2/2001, Codul de procedură civilă, art. 6 CEDO, cauza A. împotriva României, HG nr. 1391/2006.
Intimatul I.P.J. M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale.
În motivare, intimatul a arătat că procesul-verbal contestat corespunde exigențelor art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, nefiind afectată vreo condiție ce ar putea atrage anularea acestuia din cele necesar a fi analizate din oficiu de instanța de judecată.
Intimatul a menționat că cele reținute de agentul constatator au fost constatate prin propriile simțuri, iar procesul-verbal în sine reprezintă o probă în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, revenindu-i acestuia să răstoarne acest mijloc de probă prin dovedirea unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal.
Intimatul a precizat că petentul a fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. și ale art. 48 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 și anume pentru faptul că a condus autoutilitara marca VW cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice cu inspecția tehnică periodică expirată din data de 7.01.2015. Totodată, petentul a fost sancționat și pentru faptul că, în momentul controlului organului de poliție, acesta a prezentat o poliță de răspundere civilă expirată la data de 16.04.2014. Pentru aceste fapte, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1.877,5 lei și reținerea certificatului de înmatriculare împreună cu plăcuțele de înmatriculare_ .
Intimatul a mai arătat că în ceea ce privește pericolul social concret al faptei, încălcarea normelor de siguranță rutieră generează o stare de risc și insecuritate care poate conduce la accidente de circulație cu urmări ireversibile, prin accidentarea gravă a participanților la trafic sau cu decesul unor persoane nevinovate.
De asemenea, intimatul consideră că sancțiunea aplicată a fost în mod corect individualizată de agentul constatator deoarece petentul nu a înțeles faptul că a săvârșit o faptă periculoasă raportat la relațiile sociale protejate de norma incriminatoare, așa încât simplul avertisment nu va avea nici un efect asupra conduitei viitoare a contravenientului.
Intimatul a precizat că simpla nerecunoaștere a comiterii faptei necoroborată și cu alte mijloace de probă nu este de natură să atragă anularea procesului-verbal, iar forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând anularea procesului-verbal de contravenție contestat, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, fără cheltuieli de judecată.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție, petentul a arătat că din înscrisurile comunicate cu ocazia întâmpinării nu rezultă că agentul constatator P. A. ar face parte din categoria polițiștilor rutieri, în sensul art. 177 din HG nr. 1391/2006, situație care atrage nulitatea procesului-verbal.
Sub aspectul temeiniciei actului sancționator, petentul a precizat că la momentul la care a fost oprit de agentul constatator, a lipsit de la bordul autoutilitarei polița de asigurare ./G17/HR nr._ din data de 13.12.2014 încheiată cu societatea de asigurare ., cu termen de valabilitate 15.12.2014 – 14.06.2015, însă ulterior întocmirii procesului-verbal de contravenție, a constatat că există asigurare de răspundere civilă pentru autoturismul pe care l-a condus cu nr. de înmatriculare_, încheiată pe numele proprietarului.
Cu privire la înlocuirea sancțiunii cu avertisment pentru prima faptă contravențională, petentul a arătat că, fiind un simplu conducător auto și neavând calitatea de proprietar al autoutilitarei, dintr-o eroare nu a observat că pentru autoutilitara pe care a condus-o era expirată inspecția tehnică periodică din data de 7.01.2015 și chiar dacă sancțiunea aplicată de agentul constatator este cea minimă prevăzută de actul normativ, petentul apreciază că sancțiunea stabilită nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, petentul apreciază că sancțiunea amenzii nu corespunde gradului de pericol social în concret al faptei săvârșite.
Petentul a mai arătat că nu a mai fost sancționat pentru astfel de fapte contravenționale, iar orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formarea unui spirit de responsabilitate.
În probațiune, a fost administrată proba cu următoarele înscrisuri: copia procesului-verbal de contravenție . nr._ din 07.04.2015 (f. 4), copia dovezii . nr._ (f. 5), copia chitanței . nr._/2014 (f. 6), copia poliței de asigurare de răspundere civilă auto RCA (f. 7), originalul procesului-verbal de contravenție . nr._ din 07.04.2015 (f. 15), adresa nr._ din 06.05.2015 emisă de Postul de Poliție Cristești (f. 16).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/07.04.2015 (f. 4) întocmit de agentul constatator din cadrul intimatului, petentul a fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. și ale art. 48 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 și anume pentru faptul că a condus autoutilitara marca VW cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice cu inspecția tehnică periodică expirată din data de 7.01.2015 și pentru faptul că, în momentul controlului organului de poliție, acesta a prezentat o poliță de răspundere civilă expirată la data de 16.04.2014, aplicându-se pentru aceste fapte amendă contravențională în cuantum total de 1.877,5 lei și reținerea certificatului de înmatriculare împreună cu plăcuțele de înmatriculare_ .
Fiind investită, potrivit art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată mai întâi că, în materia plângerii contravenționale este obligată ca din oficiu, să examineze aspectele ce țin de legalitatea procesului verbal de contravenție, și în subsidiar, în măsura în care nu există vreun motiv care să atragă nulitatea actului atacat, se va trece, la examinarea, pe bază de probe a temeiniciei situației de fapt, astfel cum a fost reținută.
Din probele administrate în cauză reiese că procesul-verbal atacat a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege, neexistând nici un motiv de nulitate a acestuia, dintre cele ce este necesar, a fi analizate din oficiu de către instanță.
În ceea ce priveste criticile de nelegalitate cu privire la procesul verbal atacat, instanta retine ca, situațiile care atrag nulitatea absolută a procesul verbal sunt expres și limitativ determinate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. De aceea, în celelalte cazuri, în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe privind întocmirea procesului verbal, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia R.I.L. nr. XXII/19.03.2007.
Instanta apreciaza ca fiecare fapta a fost descrisa in mod cuprinzator in procesul verbal. Împrejurarea aratată de petent că agentul care a încheiat procesul verbal nu are calitatea de polițist rutier este infirmată indirect de către intimat care și-a insușit actele întocmite de acesta, iar instanța nu a mai apreciat necesar să se depună acte care să ateste calitatea polițistului, dat fiind caracterul, de regulă, secret al acestora și necesitatea parcurgerii unei proceduri complicate pentru desecretizare.
Cu privire la aspectele de netemeinicie, instanta retine ca la momentul intocmirii procesului verbal petentul nu a avut obiectiuni care sa fie consemnate de agentul constatator, semnând procesul verbal. Nici chiar prin plângere nu contesta starea de fapt retinuta de agentul constatator, însă arată că polița de asigurare exista în realitate și nu a avut cunostință despre lipsa inspectiei tehnice, sanctiunile aplicate fiind prea aspre. Desi principiul legalitatii procesului verbal in materie contraventionala trebuie interpretat in coroborare cu garantiile pe care art. 6 din Conventia CEDO le acorda contravenientului prin asemanare cu garantiile recunoscute in materie penala, totusi petentul trebuie sa indice macar un simplu motiv de subiectivitate care sa starneasca instantei o indoiala de natura a inlatura consemnarile facute de catre agentul constatator. Plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care fac trimitere la prevederile Codului de procedură civilă, instanța, având în vedere și prevederile art. 270 din Noul Cod de procedură civilă, reține că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar, în virtutea art. 249 din Noul Cod de procedură civilă, pentru a dovedi o situație contrară celei reținute în procesul-verbal, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Starea de fapt descrisă in procesul verbal ( f. 15) se coroborează cu poziția de recunoastere a petentului, precum si cu raportul politistului depus de intimat ( f. 14). În ceea ce priveste forma de vinovăție cu care se pot săvârși cele doua contravenții in discutie, instanța retine că ele pot fi săvârșite nu numai cu intenție directă, ci și cu intenție indirectă sau din culpă, conducătorul unui autovehciol trebuind și putând să verifice anterior plecării in cursă, daca acel autovehicol este asigurat și are inspecția tehnica valabilă, verificări pe care, în concret petentul nu le-a facut. Totusi, din inscrisurile de la f. 6-7 rezultă că autovehicolul cu nr._ avea asigurare valabilă la momentul controlului, desi conducătorul auto nu a afișat la loc vizibil vigneta corespunzătoare.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal contestat.
Prin prisma considerentelor arătate, instanta apreciaza că se impune inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale de 1000 lei aplicată pentru contraventia prevăzută de art. 48 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 cu avertismentul, și corespunzător exonerarea de la sanctiunea complementara privind reținerea certificatului de înmatriculare/înregistrare a vehiculului.
In ceea ce priveste cea de-a doua faptă, în aprecierea proporționalității instanța ia în calcul pericolul mare generat de punerea în circulație a unui autovehicol fără verificarea tehnică efectuată, motiv pentru care nu se poate dispune inlocuirea sanctiunii cu avertismentul.
Pentru motivele de fapt si de drept mentionate anterior, instanța va admite in parte plângerea și va modifica in parte procesul verbal de contraventie . nr._ din 07.04.2015 intocmit de intimat in sensul ca dispune inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale de 1000 lei aplicată pentru contraventia prevăzută de art. 48 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 cu avertismentul, dispune exonerarea de la sanctiunea complementara privind reținerea certificatului de înmatriculare/înregistrare a vehiculului, si mentine restul dispozitiilor din procesul verbal atacat.
Ia act ca intimatul aceasta nu a solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte plangerea contraventionala formulata de catre petentul C. I. ( CNP_), domiciliat in Tg. M., ., . cu intimatul I. M., cu sediul in Tg. M., .. 16, jud. M. impotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 07.04.2015 întocmit de intimat.
Modifica in parte procesul verbal de contraventie . nr._ din 07.04.2015 intocmit de intimat in sensul ca dispune inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale de 1000 lei aplicată pentru contraventia prevăzută de art. 48 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 cu avertismentul, dispune exonerarea de la sanctiunea complementara privind reținerea certificatului de înmatriculare/înregistrare a vehiculului, si mentine restul dispozitiilor din procesul verbal atacat.
Cu drept de apel in 30 de zile de la comunicare care se depune la Judecatoria Tg. M..
Pronuntata in conditiile art. 396 alin. 2 c. proc. civ. la data de 20.07.2015.
P. GREFIER
A. L. B. C. L.
Fiind lipsă din instanță, semneaza
Grefier șef secție civilă
I. M. C.
Red. ALB/tehnored. IMC 4 ex. 18.08.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3818/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5859/2015.... → |
|---|
