Plângere contravenţională. Sentința nr. 4179/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ

Sentința nr. 4179/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 4179/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA TÎRGU-M.

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4179

Ședința publică din data de 18 septembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. C. C.

GREFIER: R. A. M.

Pe rol se află judecarea cererii formulată de către petenta S. L. A. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M. având ca obiect plângere contravențională.

În lipsa părților.

Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 18.09.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 25.09.2015.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile, constată:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu M. la data de 15.04.2015, sub nr._, petenta S. L. A. a chemat în judecată pe intimatul I. M., și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună anularea, în principal procesului verbal . nr._ din data de 28.03.2015 întocmit de I. M. – B.R. Tîrgu M., iar în subsidiar înlocuirea cu avertisment a sancțiunii aplicate.

În motivare petenta a susținut faptul că, procesul verbal de contravenție nu îndeplinește condițiile imperative ale art. 17 din OG 2/2001, în sensul că la rubrica destinată numelui și prenumelui persoanei contravenientei, agentul constatator a înserat numele S. L. D. în loc de Sănciulescu L. A., cum era corect.

Petenta a învederat faptul că, la momentul săvârșirii abaterii, din grabă a înaintat pe trecerea de pietoni, fără a avea reprezentare clară a faptului că la acel moment semaforul indica culoarea roșie.

Cu toate acestea după cum rezultă din chitanța depusă petenta a precizat faptul că a recunoscut abaterea săvârșită, semnând procesul verbal și, mai mult decât atât, a procedat la achitarea amenzii aplicate.

Prin urmare petenta a considerat faptul că sancțiunea aplicată este una vădit disproporțională față de pericolul social al faptei, împrejurările în care s-a săvârșit abaterea și de asemenea față de conduita pe care a arătat-o organului constatator, de regret față de faptă și de urmările care s-ar putea produce.

Mai mult, a subliniat faptul că amenda aplicată este excesivă fără a o putea achita întrucât este studentă și nu are nici un fel de venit.

În drept petenta a invocat prevederile OG 2/2001 și art. 194 și urm. din Codul de procedură civilă.

În temeiul art. 223 din NCPC petenta a solicitat judecarea plângerii în lipsă.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (f.2).

În probațiune petenta a depus la dosar, în copii, procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 28.03.2015 (f.3), bon (f.4), CI petentă (f.5).

La data de 15.05.2015 intimatul I. M. a depus la dosar întâmpinare (f.14-15), prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petentă ca neîntemeiată.

În motivarea în fapt intimata a arătat că, a fost chemată în judecată de către reclamant pentru ca să se dispună anularea procesului verbal . nr._ din 28.03.2015 încheiat de agent constatator R. D. din cadrul I.P.J. M..

În continuare intimatul a invocat excepția tardivității introducerii plângerii contravenționale, depășindu-se astfel termenul imperativ de 15 zile prevăzut de art. 14 alin.1 din OG 2/2001, întrucât procesul verbal a fost întocmit la data de 28.03.2015, petenta semnând de luare la cunoștință iar plângerea a fost introdusă pe rolul instanței la data de 15.04.2015.

În ceea ce privește susținerile referitoare la nulitatea procesului verbal intimatul a învederat faptul că dintr-o eroare materială, agentul constatator a trecut în cuprinsul procesului verbal numele de „D.” în loc de „A.” arătând că nu s-a adus nici o vătămare petentei, celelalte date de identificare ale acesteia, respectiv numele și celălalt prenume, CNP-ul și adresa fiind perfect corecte.

Cele reținute de agentul constatator în actul sancționator dedus judecății au fost constatate de către acesta prin propriile simțuri, iar procesul verbal în sine reprezintă o probă în măsura să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petenta, revenindu-i acesteia din urmă să răstoarne acest mijloc de probă prin dovedirea unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul verbal, stare de fapt contrară reținută drept argument în plângerea contravențională formulată.

În fapt intimatul a arătat că petenta a fost sancționată pentru încălcarea dispozițiilor art. 167 alin.1, lit. d din RA OUG 195/2002 republicată, anume pentru faptul că a traversat . M. Mall pe culoarea roșie a semaforului, crescând în acest fel o stare de pericol pentru participanții la trafic care aveau prioritate de trecere, faptă pentru care a fost sancționată contravențional ca amendă în cuantum de 195 lei.

In plângerea contravențională aflată pe rolul acestei instanțe petentul nu își susține plângerea contravențională cu niciun mijloc de probă deși, atât codul de procedură civilă cât și OG fir. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor îi oferă această posibilitate, nereușind să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Petenta nu își susține plângerea contravențională cu niciun mijloc de probă deși, atât Codul de procedură civilă cât și OG fir. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor îi oferă această posibilitate, ea nereușind să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției.

În ceea ce privește pericolul social al faptei, intimata a fost de părere că încălcarea normele de siguranță rutieră generează o stare de risc și insecuritate care poate conduce la accidente de circulație cu urmări ireversibile, prin accidentarea gravă a participanților la trafic, sau cu decesul unor persoane nevinovate. De asemenea intimatul a considerat ca sancțiunea aplicată, respectiv amenda, a fost în mod corect individualizată de agentul constatator deoarece petentul nu a înțeles faptul că a săvârșit o faptă periculoasă raportat la relațiile sociale protejate de norma incriminatoare și nici gradul de pericol social al faptei astfel încât simplul avertisment nu va avea niciun efect asupra conduitei viitoare a contravenientului.

Susține că procesul verbal, fiind întocmit de un agent al forței publice, se bucură de prezumția de veridicitate până la proba contrarie. O aplicare absolută a prezumției de nevinovăție, în care întotdeauna sarcina probei să revină organelor statului, ar conduce la dificultăți foarte mari în sancționarea nerespectării unor reguli sociale destul de importante, printre care și cea privind drepturile de autor. A impune organelor statului ca în fiecare proces privind o plângere contravenționala sa facă dovada, ca ., că cele consemnate in procesul verbal de contravenție corespund realității ar impune acestora o sarcina foarte grea care poate bloca tot sistemul. Atâta vreme cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție nu se încalcă.

Simpla nerecunoaștere a comiterii faptei necoroborată și cu alte mijloace de probă nu este de natură să atragă anularea procesului verbal.

Totodată a precizat că în conformitate cu prevederile Curții Europene Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzării sa dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku v.Franța . Hotararea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia . paragraph 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează si apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v. Franța, Hotararea din 7 septembrie 1999). Nu este admis ca acest gen de contravenție ( referitoare la circulația pe dramurile publice ), in lumina cauzei Angliei c. României sa intre in sfera “acuzațiilor in materie penala atâta timp cat la data săvârșirii faptei ( care privea fondul acestei cauze) aceasta era sancționata cu închisoare contravenționala. Persoana sancționata are dreptul la un proces echitabil ( art.31-36 din OG 2/2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării ca situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit si respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. v, Romania, Hotărârea din 4 octombrie 2007).

Ca urmare a celor expuse mai sus, roagă onorata instanță de judecată să se constate ca întrucât procesul verbal de contravenție se bucura de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada pana la proba contrarie (in acest sens Curtea Constituționala pronunțându-se prin Deciziile 197/2003, Decizia 259/2007 ș.a.), iar petentul, prin susținerile sale, nu poate face dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată și, pe cale de consecință, procesul verbal contestat este temeinic si legal încheiat.

In baza dispozițiilor art. 223 alin. 3 și art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În probațiune intimatul a depus la dosar întregul material probator care a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat, respectiv, raportul agentului constatator (f.12), procesul verbal contestat în original (f.13).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța rețin că,

Prin Procesul verbal . nr._/28.03.2015, petenta a fost sancționată contravențional în baza art. 99/1/3 din OUG 195/2002 pentru fapta prevăzută de art. 60 din RA OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa „În calitate de pieton a traversat pe culoarea roșu a semaforului electric care i se adresa și care era instalat la trecerea de pietoni din fața intrării în interiorul magazinului comercial M. Mall”.

Fiind investită, potrivit art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată mai întâi că, în materia plângerii contravenționale este obligată ca din oficiu să examineze aspectele ce țin de legalitatea procesului verbal de contravenție, și în subsidiar, în măsura în care nu există vreun motiv care să atragă nulitatea actului atacat, se va trece, la examinarea, pe bază de probe a temeiniciei situației de fapt, astfel cum a fost reținută.

Analizând actul de sancționare contestat sub aspectul legalității sale, prin prisma art. 17 din OG nr. 2/2001, care prevede cazurile de nulitate absolută ce pot fi invocate din oficiu, instanța constată că actul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză. Astfel, în procesul-verbal se regăsesc atât numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, cât și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Potrivit art. 17 din OG 2/2001, „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

Observăm că singura critică pe care petenta înțelege să o aducă legalității procesului verbal este că nu i s-a consemnat numele corect, trecându-se „S. L.-D.”, în loc de „STĂNCIULEASCU L.-A.”. Aspectul este confirmat de copia actului de identitate depusă la fila 5. Însă, raportându-ne la textul art. 17 din OG 2/2001, citat mai sus, observăm că nu se sancționează cu nulitatea absolută o mică eroare în indicarea numelui persoanei sancționate, ci chiar lipsa mențiunii numelui. Ori procesul verbal nu numai că indică numele petentei – conținând o mică eroare materială – dar indică, în mod corect, și CNP-ul acesteia, orice confuzii privind persoana sancționată fiind, astfel, eliminate. Prin urmare, motivul de nulitate absolută a procesului verbal invocat nu se confirmă.

În ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, reținem că, potrivit art. 60 din HG 1391/2006, „ Semnalul de culoare verde intermitent și semnalul de culoare roșie interzic pietonilor să se angajeze în traversare pe partea carosabilă.”, și potrivit art. 99/1/3 din OUG 195/2002, „(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de către persoane fizice: […] 3. nerespectarea de către pietoni a normelor privind circulația pe drumurile publice”.

În concret, petenta nu contestă starea de fapt descrisă de procesul verbal atacat, ci chiar o confirmă, arătând că s-a reținut în mod corect că dânsa a traversat trecerea pentru pietoni cu nerespectarea culorii roșu a semaforului.

Prin urmare, se impune a se respinge cererea petentei de a se dispune anularea Procesului verbal . nr._/28.03.2015 întocmit de agentul constatator din cadrul intimatei, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța reține faptul că dispozițiile art. 34 din OG 2/2001, care constituie dreptul comun în materie contravențională, coroborate cu dispozițiile cu art. 38 alin.3 din același act normativ, permit instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție este reală.

De asemenea instanța reține că potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sancțiunea se aplică în limitele stabilite de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Raportându-se la aceste criterii, fapta petentei, deși, teoretic, foarte periculoasă pentru integritatea sa fizică, dar și pentru ceilalți participanți la trafic, ce s-ar vedea în situația de a-și periclita propria siguranță sau propriile bunuri, are un grad de pericol social concret mai redus. Aceasta deoarece petenta, nefiind rezidentă în localitatea Târgu M. (domiciliată în municipiul Pitești), nu avea cunoștință de amplasarea semnelor de circulație în oraș, și, în contextul unei deplasări grăbite, putea să omită în mod neintenționat existența unui semafor. De altminteri, petenta a recunoscut și a manifestat regret pentru fapta comisă, astfel că se poate aprecia că sancțiunea avertismentului ar fi suficientă pentru a determina petenta să respecte în viitor dispozițiile legale încălcate la momentul respectiv.

Pentru aceste considerente, instanța va dispune înlocuirea sancțiunii cu amenda contravențională în cuantum de 195 lei aplicată prin Procesul verbal indicat mai sus cu sancțiunea avertismentului, sens, în care, dispune restituirea către petentă a sumei de 100 lei achitată de către aceasta conform chitanței cod_82737929/31.03.2015 în contul amenzii aplicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S. L.-A., CNP_, domiciliată în Pitești, ., ., . în contradictoriu cu Inspectoratulș de Poliție Județean M., cu sediul în Târgu M., ., jud. M..

Respinge ca neîntemeiată cererea de anulare a Procesului verbal . nr._/28.03.2015 întocmit de agentul constatator din cadrul intimatei.

Dispune înlocuirea sancțiunii cu amenda contravențională în cuantum de 195 lei aplicată prin Procesul verbal indicat mai sus cu sancțiunea avertismentului, sens, în care, dispune restituirea către petentă a sumei de 100 lei achitată de către aceasta conform chitanței cod_82737929/31.03.2015 în contul amenzii aplicate.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Târgu M..

Pronunțată potrivit art. 396 alin. 2 NCPC azi, 25.09.2015.

PREȘEDINTE

GREFIER

A. C. CĂILEANRALUCA A. M.

Red.A.C.C.

Tehn. A.C./20.10.2015/4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 4179/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ