Plângere contravenţională. Sentința nr. 995/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 995/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 995/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
CIVIL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 995
Ședința publică din data de 5.03.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. T.
Grefier: S. R.
Se află pe rolul instanței judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul . în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ M..
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța constată că mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25.02.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 05.03.2015.
INSTANȚA
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu M. la data de 7 iulie 2014, sub nr._ /2015, petenta . în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ M. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor, ., nr._, emis la data de 16.06.2014, de către INSPECTORATUL TERITORIAL DE munca M., ca fiind netemeinic, masurile dispuse de către organele de control, fiind remediate conform dispozițiilor intimatului, În subsidiar, având in vedere cuantumul mare al amenzii aplicate, a solicitat admiterea în parte a plângerii si schimbarea amenzii în avertisment.
În motivarea plângerii petenta a arătat că, în urma controlului efectuat de către organele intimatului la data de 11.06.2014, la șantierul petentei din Tg. M., ., jud. M., s-a constatat că împreună cu 3 angajați ai societatii a fost identificat d-1 K. N., CNP:_, care desfăsura activitate de izolare termica a blocului din Tg. M., ., in funcția de muncitor necalificat fara a fi semnat contract individual de munca.
Intimatul a dispus “încheierea in forma scrisa a contractului individual de munca pentru K. N., din data de 26.05.2014” si “introducerea in registrul de evidenta a salariaților a contractului individual de munca pentru K. N. de la data de 26.05.2014 si transmiterea acestora la Inspectoratul Teritorial de Munca
Pentru ambele masuri s-a dat termen de realizare data de 30.06.2014.
La data de 25 iunie 2014, sub nr. 14, a transmis intimatului faptul ca s-a conformat masurilor pe care i le-a dispus.
Cu toate acestea intimatul a aplicat maximul amenzii pentru fapta săvârșită.
Având în vedere că s-a conformat dispozițiilor intimatului, era suficienta masura avertismentului, societatea petentă neputand sa faca fata unei asemenea obligații, ceea ce inseamna desființarea societatii, trimiterea in șomaj a celor 4 angajați cu toate consecințele (imposibilitatea muncitorilor de a-si achita facturile curente, de a se intretine, de a asigura un trai decent familiilor etc.)
Art. 23, alin. (1), lit. b), din Legea nr. 108/1999, pentru înființarea si organizarea Inspecției Muncii, prevede ca constituie contravenție si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 10.000 lei, “neindeplinirea sau îndeplinirea parțiala de către entitatea controlata a masurilor dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de acesta”, iar in situatia in care subscrisa s-a conformat, fapta nu mai constituie contravenție.
In subsidiar, având in vedere cuantumul mare al amenzii aplicate, a solicitat admiterea în parte a plângerii si schimbarea amenzii in avertisment.
S-au depus următoarele înscrisuri: Copia procesului verbal de control(f.3, 28), copia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor(f.4-5,25-26), anexă de constatare(f.6-7, 29-32), adresa nr. 14/25.06.2014(f.8,39), copie plic(f.9), dovada achitării taxei de timbru(f.10), împuternicire avocațială(f.11, confirmare de primire(f.27), înștiințare(f.33), fișă de identificare(f.34,36-38), copia CI al d-lui K. N.(f.35), lista contracte(f.40-41), dovadă(f.42), contract individual de muncă(f.43-47), stat de plată salarii(f.48), adresa nr. 10/14.05.2014(f.49), foaie colectivă de prezență(f.50-51).
La data de 18 noiembrie 2015 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale înaintate de contestatoarea .. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014.
În motivarea întâmpinării intimatul a arătat că, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă M. a efectuat un control la .. Inspectorul de muncă a urmărit modul în care sunt respectate prevederile legale în vigoare, din domeniul, relațiilor de muncă.
Cu această ocazie s-a constatat faptul că: .. a primit la muncă o persoană, respectiv pe K. N., fără a încheia cu acesta contract individual de muncă în formă scrisă conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, republicată - Codul Muncii.
Având în vedere cele constatate, s-a întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014, prin care, s-a aplicat .. sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum minim de 10.000 de lei, conform art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicată - Codul Muncii, care prevede că, „primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1)”, constituie contravenție și se sancționează „cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.
A mai arătat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014 respectă în totalitate prevederile legale în vigoare, respectiv O.G. nr. 2/2001 (privind regimul juridic al contravențiilor), cu modificările și completările ulterioare.
Conform prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată - Codul Muncii, „Contractul individul de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului”. După cum a constatat agentul constatator, această cerință a legiuitorului nu a fost respectată de ..
A arătat că în data de 11.06.2014, ora 13,40, K. N. a indicat în fișa de identificare pe care a completat-o și a semnat-o, faptul că prestează activitate la . în funcția de necalificat, de la data de 26.05.2014,câte 8 ore pe zi, în intervalul orar 08-16, este în perioada de probă și nu a semnat contract de muncă. La momentul controlului K. N. desfășura activitate de izolare termică a blocului din Târgu M. ., împreună cu ceilalți 3 angajați ai .. respectiv R. E., Bobos A. și M. D..
În ceea ce privește perioada de probă, arată că potrivit art. 31 alin. 1 din Codul Muncii, „pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă „se poate stabili o perioadă de probă...”, această perioada constituind vechime în muncă cu toate drepturile ce-i revin angajatului (art. 32 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 republicată).
Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 31 alin. 4 din Legea nr. 53/2003 republicată, „pe durata perioadei de proba salariatul se bucură de toate drepturile si are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum si în contractul individual de muncă”.
Se poate constata faptul că perioada de probă nu este în niciun caz un motiv pentru care un angajator să aibă dreptul legal de a nu întocmi contractele individuale de muncă în formă scrisă, anterior primirii la muncă a lucrătorilor.
În fișa de identificare (care este o anexă a H.G. nr. 1377/2009, privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, precum și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, cu modificările și completările ulterioare), este inserată următoarea frază: ..aceasta îmi este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez, cele de mai sus fiind adevărate, nefiind silit(ă) sau intimidat(ă)”. în aceste condiții, orice persoană care completează și semnează o astfel de fișă de identificare, certifică veracitatea informațiilor pe care le notează în acest înscris. Orice eventuale depoziții dată în fața instanței, prin care lucrătorul K. N. ar încerca să retracteze afirmațiile din fișa de identificare pe care a completat-o și a semnat-o cu ocazia controlului, trebuie cântărită cu maximă reticentă, ținând cont de raportul de subordonare în care se află lucrătorul față de societatea comercială. în cazul în care persoana în cauză ar încerca în vreun fel în fața instanței să-și modifice afirmațiile inițiale din fișa de identificare, există suspiciuni întemeiate că depoziția respectivă este incorectă și în consecință, solicităm aplicarea prevederilor art. 325 din C. pr. Civ.
În privința consecințelor pe care munca fără forme legale de angajare le generează asupra persoanelor care o practică, arată că lucrătorii care muncesc fără a avea încheiate contracte individuale de muncă sunt excluși din toate formele de asistență socială în caz de incapacitate de muncă. În acest sens, ei nu devin beneficiari ai pensiei de invaliditate în cazul nedorit al survenirii unui accident de muncă; de asemenea, neplata contribuțiilor lunare de asigurări sociale atrage nerecunoașterea perioadelor contributive, deci în mod automat, neacordarea pensiei pentru împlinirea vârstei standard de pensionare ori acordarea unei pensii diminuate. Totodată, lucrătorii constrânși la practicarea muncii fără forme legale, întâmpină aceeași excluziune si în ce privește sistemul asigurărilor de sănătate, iar în caz de pierdere a locului de munca sunt lipsiți de beneficiul indemnizației de șomaj.
Mai arată de asemenea faptul că, interesul folosirii mâinii de lucru fără forme legale de către angajatori, constă în nevirarea impozitului si a contribuțiilor legale aferente salariului, sumele respective fiind deturnate de la destinația lor fireasca, spre propriul interes al angajatorilor.
Persoanele care muncesc fără contracte individuale de muncă nu beneficiază de protecția oferită de contractele colective de muncă, nu li se garantează dreptul de a primi măcar salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, nu se pot folosi de dreptul de a avea un concediu de odihnă anual, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu beneficiază de instruirea din punct de vedere al securității ți sănătății în muncă, etc.
Combaterea muncii fără forme legale de angajare este importanta tocmai din cauza faptului că munca fără contract individual de muncă produce severe consecințe atât la nivel macroeconomic cât și în mod direct, asupra celor implicați. Astfel, la nivel global, se întreține un important segment al economiei subterane, ceea ce conduce inevitabil la pauperizarea bugetului de stat si a bugetelor fondurilor speciale.
Acceptul lucrătorilor de a munci fără contract individual de muncă, nu este un motiv pentru care angajatorii să fie îndreptățiți ca să nu încheie contracte individuale de muncă. Arată că nu există niciun temei legal în baza căruia o persoană să desfășoare activități în subordinea unui angajator, fără existența unor forme legale de angajare.
Încheierea contractelor individuale de muncă se face anterior începerii raporturilor de muncă, nu doar ulterior declanșării controalelor efectuate de inspectorii de muncă.
Chiar dacă .. a îndeplinit măsurile dispuse de inspectorul de muncă prin anexa nr. 1 a procesului verbal de control . nr._/16.06.2014, pentru a evita în acest fel aplicarea unei noi sancțiuni contravenționale conform art. 23 alin. 1 litera b) din Legea nr. 108/1999 (pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii), unde se precizează că, „constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei:” „ b) neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială de către entitatea controlată a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta;”, subliniem că legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014 este neîndoielnică. Considerăm că buna credință a .. putea fi reținută numai în situația în care K. N. nu ar fi fost primit la muncă în data de 26.05.2014 fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă (conform fișei de identificare).
Reclamanta în plângerea contravențională nu contestă realitatea celor constatate de către agentul constatator. Societatea recunoaște în plângerea contravențională că ulterior controlului a remediat deficiențele constatate de către inspectorii de muncă ca urmare a măsurilor dispuse de către aceștia prin anexa la procesul verbal de control . nr._/16.06.2014 ( anexă de constatare și de măsuri dispuse în domeniul relațiilor de muncă), Astfel în plângerea contravențională reclamanta recunoaște că ,, intimatul a dispus încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă pentru K. N., introducerea în registrul de evidență a salariaților a contractului individual de muncă pentru K. N. din data de 26.05._, termen de realizare 30.06.2014”, pentru ca apoi să recunoască că ,, la data de 25.06.2014, sub nr. 14, a transmis intimatului faptul că, s-au conformat măsurilor pe care le-a dispus”.
A mai arătat că a anexat prezentei adresa . înregistrată la I.T.M. M. sub nr. 14/ 25.06.2014, din care se poate observa că societatea ulterior controlului a informat intimata că a îndeplinit măsurile dispuse prin procesul verbal de control . nr._/16.06.2014, respectiv că ,,s-a încheiat în formă scrisă contractul individual de muncă al d-lui K. N. începând cu data de 26.05.2014 și a fost introdus în Registrul de Evidență al salariaților”.
Pe toată durata controlului reprezentanții petentei nu au fost în măsură să prezinte inspectorului de muncă nici un contract individual de muncă pentru K. N..
Este cât se poate de limpede că, societatea a săvârșit fapta pentru care a fost sancționată cu amendă contravențională prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014 iar acesta este legal și temeinic.
Consideră că anularea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014 nu ar avea absolut niciun temei.
De asemenea, aplicarea avertismentului nu este îndreptățită în cazul care face obiectul prezentului dosar, având în vedere implicațiile economice și sociale ale fenomenului muncii fără contract individual de muncă.
Dimpotrivă, o asemenea îngăduință ar conduce în mod cert la încurajarea contravenientei, prin oferirea atât a unui precedent cât si a unui exemplu.
Inspectorul de muncă a aplicat de la început o amendă minimă de 10.000 lei. Nocivitatea deosebită a muncii fără forme legale de angajare, a determinat legiuitorul ca să majoreze amenda aplicată pentru primirea la muncă a persoanelor, fără încheierea unui contract individual de muncă în formă scrisă, de la un cuantum cuprins între 1.500 de lei și 2.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată, la o sumă cuprinsă între 3.000 de lei și 4.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată (Legea nr. 331 din 11 noiembrie 2009). Mai mult, prin Legea nr. 40/2011, legiuitorul a amplificat din nou amenda pentru folosirea muncii fără forme legale de angajare - „amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.
Motivele invocate de petentă sunt lipsite de temei legal și solicită respingerea plângerii contravenționale ca nefondată sub toate aspectele sale, menținerea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014 și obligarea reclamantei la plata amenzii contravenționale.
În drept, a invocat prevederile art. 205 și următoarele din Cod de Procedură Civilă, art. 16 alin. 1 și art. 260 alin. 1 litera e) din Legea nr. 53/2003, republicată - Codul muncii; O.G. nr. 2/2001.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 16.06.2014 (f.4-5), petenta a fost sancționată, în baza art. 260 alin. 1 lit.e din Legea nr. 53/2003 R cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru fapta constând în aceea că în urma controlului efectuat în data de 11.06.2014 la locul de muncă organizat (șantier) al societății . din localitatea Tg. M., . s-a constatat că . a primit la muncă o persoană fără a încheia cu aceasta contract individual de muncă în formă scrisă în limba română, conform prevederilor art. 16 alin.1 din legea 53/2003 – Codul Muncii R. În momentul controlului, a fost identificat și intervievat pe baza fișei de identificare completată pe proprie răspundere domnul K. N. din Tg.M., . împreună cu ceilalți 3 angajați ai societății B. A. I., M. I. D., R. E.. Astfel, domnul K. N. a declarat în scris, conform fișei de identificare completată pe proprie răspundere că prestează activitate pentru . ca muncitor necalificat din data de 25.06.2014, câte 8 ore pe zi în intervalul orar 08:00-16:00 și că nu a semnat contract individual de muncă.
Fapta constatată constituie contravenție stabilită de art. 16 alin.1 din Legea 53/2003R și se sancționează conform art.260 alin.1 lit.e din Legea 53/2003R.
Procesul-verbal nu a fost semnat de către reprezentantul petentei iar la rubrica „alte mențiuni” s-a precizat textual „Contravenientul nu este de față la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenție, prin urmare nu poate formula obiecțiuni”. Procesul-verbal nu a fost semnat de către un martor asistent precizându-se faptul că nu se găsește la sediul I. TG M. martor dispus să semneze procesul-verbal.
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit, cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Instanța reține că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Astfel, potrivit art. 260 alin.(1) din Legea 53/2003 „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;”
Instanța amintește prevederile art. 16 din Legea 53/2003: „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța)
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptuluila apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.
În prezenta cauză, instanța apreciază că sancțiunea constând în amendă contravențională în cuantum de 10 000 de lei aplicată unei persoane juridice pentru o contravenție cu privire la relațiile de muncă, este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petentă a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, se impune a fi luată în considerare de instanță la analiza probatoriului administrat în cauză.
Astfel, din fișa de identificare (f.34) completată de către numitul K. I., instanșa constată că acesta a declarat pe proprie răspundere că prestează activitate ca muncitor necalificat și că nu a semnat contractul de muncă, fiind în perioada de probă.
Petenta a recunoscut implicit fapta prin plângere și nu a propus alte probe în afară de proba cu înscrisuri.
Astfel, din probele administrate la dosarul cauzei instanța constată că la data controlului, 11.06.2014, numitul K. I. presta o activitate în folosul . fără a avea încheiat contract individual de muncă. În acest context, petenta se face vinovată de contravenția reținută de către inspectorii I. prin procesul-verbal atacat și anume aceea de a primi la muncă o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă în formă scrisă.
Cât privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, instanța constată că amenda aplicată în cuantum de 10 000 de lei este în acord cu prevederile legale, fiind minimul prevăzute de lege pentru acest tip de contravenție și este proporțională cu gradul de pericol social ridicat al faptei și nu se impune înlocuirea acesteia cu avertisment.
Faptul că, ulterior controlului, petenta a încheiat un contract individual de muncă cu numitul K. I. la data de 26.05.2015 nu este de natură să conducă la înlocuirea sancțiunii aplicate, din moment ce acest lucru s-a întâmplat doar datorită controlului efectuat iar până la acel moment numitul K. I. a muncit fără a se bucura de beneficiile unui contract de muncă, astfel cum sunt ele reglementate de lege. Pe de altă parte, singura mențiune despre încheierea acestui contract se află în adresa de la fila (8) ce emană de la petentă, fără a fi depus în copie la dosarul cauzei.
Pe cale de consecință, instanța urmează să respingă plângerea contravențională ca neîntemeiată și va menține procesul-verbal atacat ca legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul . cu sediul în Tîrgu-M., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ M., cu sediul în Tîrgu-M., .. 2, jud. M., ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Tîrgu-M..
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.03.2015.
PREȘEDINTE:GREFIER:
C. T. S. R.
Red. C.T.
4 ex./10.07.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 986/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 996/2015.... → |
|---|
