Pretenţii. Sentința nr. 1189/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
Comentarii |
|
Sentința nr. 1189/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 16-03-2015 în dosarul nr. 1189/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1189
Ședința publică din 16 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. N.
GREFIER: M. M.-E.
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Zitcom Prodimpex SRL, în contradictoriu cu pârâta C. M. și chemații în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate și M. Sănătății, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 09.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 16.03.2015.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului M. la data de 13.09.2013, sub nr._, dosar declinat către Judecătoria Târgu-M., reclamanta .. a solicitat în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE M., obligarea pârâtei la plata sumei de 26.424,25 lei, reprezentând contravaloarea medicamentelor eliberate pe prescripții medicale în anul 2010, în baza contractului încheiat cu pârâta și neachitate, la care se adaugă dobânda legală de la data scadenței până la plata efectivă a acesteia, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat, că în baza raporturilor contractuale existente între părți societatea debitoare și-a asumat obligația de a plăti contravaloarea prescripțiilor medicale eliberate, însă în ciuda demersurilor promovate aceasta a refuzat să se conformeze la achitarea debitului restant.
A arătat că în condițiile existenței unui contract cu clauze clare și ferme, pârâta a încălcat dispozițiile art. 6 lit. c din contractul încheiat.
A precizat că în urma solicitărilor, pârâta a emis răspunsul conform căruia nu a obținut creditele de angajament necesare pentru decontarea sumelor, asumându-și disponibilitatea de conciliere pe cale amiabilă, răspuns pe care reclamantul arată ca o recunoaștere de datorie.
A subliniat că potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004 a îndeplinit procedura prealabilă.
Reclamantul arată că facturile emise au fost acceptate de către debitoare, așa cum rezultă din cuprinsul acestora, din plata parțială a facturilor rezultată din adresa eliberată de către pârât.
De asemenea, a arătat că creanța este certă, lichidă și exigibilă.
În drept a invocat dispozițiile art. 1270-1272, art. 1489, art. 1521-1535, art. 1425-1470 Cod civil, dispozițiile Legii nr. 554/2004, Legea nr. 95/2006 și art. 223 din Cod de procedură civilă.
În probațiune a depus interogatoriu formulat pârâtei (f. 5), plângerea prealabilă și invitație (f.6-7) adresă (f.8), contractul de furnizare de medicamente nr. 73/51/30.04.2010 (f. 9-18), facturi (f. 19-21), certificatul de înregistrare (f.22), cererea de deschidere cont (f.23), adresă (f.24).
La data de 06.12.2013 pârâtul a formulat cerere de chemare în garanție a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, conform art. 72 din Noul Cod de procedură civilă și a depus întâmpinare.
În motivarea cererii de chemare în garanție a arătat, că C. M. este instituție aflată în subordinea C., alocarea bugetului instituției pârâte se face de ordonatorul principal de credite, care are atribuții privind repartizarea bugetelor de venituri și cheltuieli pentru instituții publice din subordine, pârâta având obligația de a se angaja și utiliza credite bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate și cu respectarea dispozițiilor legale.
În motivarea întâmpinării a solicitat excepția necompetenței materiale a Tribunalului M..
De asemenea, pe fondul cauzei a apreciat că potrivit art. 102 alin. (3) din HG nr. 262/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună este de 90% din prețul de referință, din care este 50% suportat din FNUASS și 40% suportat de M. Sănătății.
Totodată a învederat, că afirmația reclamantei potrivit căreia a fost încălcată art. 6 lit. c din contractul încheiat este neîntemeiat, deoarece pârâta are obligația „să deconteze furnizorilor de medicamente cu care a încheiat contracte în limita fondurilor aprobate la nivelul C.”, adică în limita procentului de 50%, iar pentru procentul de 40%, obligația de alocare revine Ministerului Sănătății.
Pârâta a arătat că pretențiile solicitate în cuantum de 26.424,25 lei reprezintă cei 40% care se suportă din transferul Ministerului Sănătății către bugetul Fondului.
Având în vedere cele învederate, pârâta a considerat că a decontat integral sumele prevăzute în angajamentele legale și a subliniat că reclamanta a semnat actele adiționale încheiate, pentru fiecare lună în parte, acte în care erau prevăzute sumele care urmează să fie decontate și reclamanta nu a invocat alte pretenții.
În concluzie, pârâta a considerat că nu se poate reține nici o culpă în sarcina ei, mai mult, instituția pârâta a efectuat numeroase demersuri pentru obținerea acestor fonduri, care nu s-au finalizat, din motive neimputabile acesteia.
În drept și-a motivat pe dispozițiile Legii nr. 95/2006, pe Ordinul nr._, pe HG nr. 262/2010 și pe Normele metodologice de aplicare aprobate prin ordinul comun a Ministerului Sănătății nr._ .
În probațiune a depus actul adițional nr. 9/18.11.2010, nr. 12/30.12.2010, nr. 15/14.01.2011, nr. 16/17.01.2011 (f.50-53), factura nr. 91/31.10.2010 (f.54), ordin de plată nr._ (f. 55), factura (f. 56-59), adrese (f.60-79).
La data de 06.02.2014 Casa Națională de Asigurări de Sănătate a depus cererea de chemare în garanție a Ministerului Sănătății, prin care a solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumei de 26.424,25 lei, reprezentând procesul de 40% prevăzut a fi finanțat din veniturile proprii ale acesteia sub forma de transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cu dobânda legală de la data scadenței până la plata efectivă a acestora, cu cheltuieli de judecată și a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanție formulată de C..
În motivare, a invocat dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din HG nr. 186/2009, art. 102 alin. (4) din HG nr. 1389/2010, precum și art. 361 și art. 362 din Legea nr. 95/2006.
Față de aceste dispoziții, chematul în garanție a arătat că rezultă în mod evident faptul, că M. Sănătății are calitatea de chemat în garanție, acesteia incumbând obligația de plată a sumelor solicitate de reclamantă prin cererea introductivă de instanță.
În întâmpinarea depusă a invocat excepția lipsei calității procesual pasive.
În drept și-a întemeiat cererea de chemare în garanție pe dispozițiile art. 72-74 din Codul de procedură civilă, pe Legea nr. 95/2006, HG nr. 186/2009.
A solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu art. 223 și art. 411 alin. (1) pct. 2 din Noul Cod de procedură civilă.
La data de 13.01.2015 pârâta a depus note scrise la dosarul cauzei, prin care a invocat excepția necompetenței generale de soluționare a Judecătoriei Târgu-M. și declinarea cauzei spre soluționare către Comisia de Arbitraj.
În motivare a arătat, că este vorba de un arbitraj instituțional, părțile contractante inserând în cuprinsul art. 25 din contract o clauză compromisorie în înțelesul art. 550 alin. (1) din Legea nr. 134/2010.
În continuare a învederat, că exprimarea de către una dintre părți în sensul voinței de soluționare a litigiului conform convenției arbitrare, exclude competența instanței.
La data de 15.01.2015 M. Sănătății a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a acestuia și respingerea cererii de chemare în garanție a C., ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că nu există un contract încheiat între reclamantă și M. Sănătății, astfel decontarea facturilor nu se poate face de către chematul în garanție chemat de chematul în garanție.
În ceea ce privește obligația de a efectua transferurile din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul FNUASS conform art. 2 alin. (2) din HG nr. 186/2009 a arătat că prin adresa nr._/10.10.2013 a structurii de specialitate a Ministerului Sănătății – Serviciul de Programe de Sănătate, în luna octombrie 2010, prin referatul nr. CS A_/26.10.2010 s-a aprobat finanțarea prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătății în bugetul FNUASS a sumei de 40.000 mii lei, din care 6.860 mii lei pentru finanțarea cheltuielilor din cadrul programului menționat.
De asemenea a arătat că potrivit recapitulației din adresa CS.A nr._/04.11.2010 rezultă, că la data de 30.10.2010 obligațiile legale ale acestei instituții erau în valoare de 13.425 mii lei. A învederat că în luna noiembrie a fost aprobată suma de 13.425 mii lei prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătății în bugetul FNAUSS.
În concluzie a arătat, că Direcția buget, investiții și relația cu C. s-au efectuat plăți către C. în valoare de 40.000.000 lei în data de 04.11.2010, respectiv 13.425.000 lei în data de 08.12.2010.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. HG nr. 186/2009, HG nr. 1389/2010, Legea nr. 95/2006.
În probațiune a depus ordinul nr. 892/28.07.2014 (f.151) și adrese (f. 152-167).
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Potrivit art. 247 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, furnizorii de servicii medicale încheie cu casele de asigurări contracte anuale pe baza modelelor de contracte prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, în cuprinsul cărora pot fi prevăzute și alte clauze suplimentare, negociate, în limita prevederilor legale în vigoare.
Pârâta C. M. a încheiat cu reclamanta . contractul nr. 73/51/30.04.2010 de furnizare de medicamente și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, precum și a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluși în unele programe naționale de sănătate cu scop curativ, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, conform Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, aprobat prin HG._, cu modificările și completările ulterioare și a Normelor metodologice de aplicarea ale acestui (filele 9-18, 50-53).
În relațiile contractuale cu furnizorii de medicamente, casele de asigurări de sănătate au obligația să deconteze acestora în limita fondurilor aprobate la nivelul casei de asigurări de sănătate cu destinație consum de medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, contravaloarea medicamentelor eliberate cu și fără contribuție personală, precum și a medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor aferente unor programe naționale de sănătate a căror decontare se face prin farmaciile cu circuit deschis, la termenele prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Potrivit contractului încheiat de reclamantă cu C. M., aceasta în calitate de instituție publică cu personalitate juridică, cu buget propriu, care gestionează bugetul fondului aprobat, asigurând funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, este direct răspunzătoare de legalitatea plăților efectuate.
Prin H.G. nr. 186/2009 privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor, cu modificările și completările ulterioare, în scopul creșterii accesului la medicamentele acordate în ambulatoriu pensionarilor începând cu data de 1 martie 2009 se instituie compensarea cu 90% din prețul de referință a medicamentelor, în cadrul programului social al Guvernului.
Beneficiarii programului mai sus menționat sunt pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună, pentru care se aprobă compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaționale prevăzute în sublista E a Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau contributie personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Compensarea cu 90% din prețul de referință al medicamentelor menționate la art. 1 se suportă astfel: în cuantum de 50% din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și, respectiv, 40% din bugetul Ministerului Sănătății.
Compensarea medicamentelor în cuantum de 40%, se asigură din veniturile proprii prevăzute în bugetul Ministerului Sănătății, sub formă de transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Rezultă astfel că suportarea procentului de 40% pentru medicamentele de pe Sublista B pentru pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 700 lei se suportă din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății, autoritate în responsabilitatea căreia HG nr. 186/2009 stabilește atribuția existență a fondurilor pentru procentul de contribuție mai sus menționat.
Față de cele menționate, având în vedere prevederile art. 22 alin (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora ordonatorii ce credite au obligația de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale, pârâta în mod corect și legal a decontat în anul 2010 reclamantei
limita fondurilor aprobate la nivelul casei de asigurări de sănătate cu destinație consum de medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, contravaloarea medicamentelor eliberate cu și fără contribuție personală, precum și a medicamente corespunzătoare DCi-urilor aferente unor programe naționale de sănătate a căror eliberare se face prin farmaciile cu circuit deschis în baza raporturilor juridice contractuale cu aceasta.
Totodată, dispozițiile exprese în materia asigurărilor sociale de sănătate, respectiv art. 5 alin. (4) din HG nr. 262/2010, prevăd că „totalul angajamentelor legale aferente serviciilor medicale, medicamentelor cu și fără contribuție personală și unele materiale sanitare tratamentul ambulatoriu, dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu, inclusiv celor acordate în cadrul programelor naționale de sănătate, efectuate în luna decembrie a anului precedent, la nivelul casei de asigurări de sănătate, nu pot depăși media lunară a primelor 11 luni ale anului precedent decât cu maximum 5%”.
Prin prezenta cauză, reclamantul solicită obligarea la plata unei sume care nu a fost contractată, iar facturile (depuse în copie la dosarul cauzei) cuprinzând sumele în discuție au fost acceptate la plată doar în limita cotei de 50% la care pârâta C. M. s-a obligat prin contract și acte adiționale, sumele contractate fiind achitate integral, rămânând neachitat procentul de 40% din prețul de referință, care conform prevederilor legale din cele ce preced, revine a fi suportat din bugetul Ministerului Sănătății.
Între părți s-a încheiat de comun acord un contract civil care stabilește drepturi și obligații în sarcina ambelor părți, în virtutea principiului forței obligatorii a contractului consacrat de art. 960 (1.270) Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părți și nimeni nu poate fi obligat la mai mult decât a contractat.
Art. 252 (2) din Legea 95/2006 precizează că modalitatea de decontare a medicamentelor furnizate se stabilește prin contractul-cadru, iar conform art.6 din HGR nr. 262/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, obligațiile de plata ale casei de asigurări nu pot depasi limita fondurilor alocate cu aceasta destinație, angajamentele legale din care rezultă obligații neputând depăși creditele de angajament și creditele bugetare aprobate - aceste limite fiind impuse de lege, urmărindu-se așadar, realizarea echilibrului financiar.
În același sens, art.99 lit.r) si art. 100 lit.a) din Anexa la HGR 262/2010 prevede in cadrul secțiunii "drepturile si obligațiile furnizorilor de medicamente" că pentru medicamentele eliberate, decontarea se face cu încadrarea in fondul aprobat la nivelul casei de asigurări de sănătate, aceste precizări fiind inserate si in contractul încheiat între părți, prin clauzele de la obligațiile furnizorului de medicamente la art.7 pct.18 precum si la art.8 alin.(2) - care prevede expres: "Casele de asigurări de sănătate decontează contravaloarea medicamentelor....în limita fondurilor aprobate cu această destinație". Fiind vorba de limitări impuse de lege și convenite și prin contract, nu se poate deroga de la acestea. De asemenea, obligația casei de a face decontări în limita fondurilor aprobate la nivelul casei cu destinație consum de medicamente, a fost stipulată șl la Art.6 lit."c", Art.7 pct.18, Art.ll alin.(l) din Contractul dintre părți.
În speță, C. M. a decontat din facturile emise de către reclamantă, suma înscrisă pe facturi ca "acceptată la plată", respectiv suma contractată și cuprinsă în actele adiționale, primirea facturii de către un angajat al instituției pârâte, nu înseamnă acceptarea plății; facturile au fost înregistrare la C. - ceea ce reprezintă un simplu act material, urmând a fi validate, acceptate la plată în limita bugetului. După cum se poate observa în facturile depuse la dosar, fiecare factură poartă ștampila "verificat", "bun de plată" și "acceptat la plată în limita prevederilor bugetare de 50%" - fiind trecută suma certă ce reprezintă acest procent de 50%, sumă care a fost achitată de către pârâtă.
Această procedură este clar stipulată în Contractul dintre părți la Art.ll alin.(l): "Decontarea pentru activitatea curentă a anului 2010 se efectuează în ordine cronologică până la 180 de zile calendaristice de la data validării facturilor conform alin.(3), în limita fondurilor aprobate cu această destinație"; ca și Art.ll alin.(3):"în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii facturii de către farmacie la casa de asigurări de sănătate, factura se va valida în sensul acordării vizei bun de plată de către casa de asigurări de sănătate, ca urmare a verificării facturilor și a borderourilor centralizatoare".
Valoarea contractelor poate fi majorată prin acte adiționale, după caz, dar în limita fondului aferent.. În speță, s-au încheiat acte adiționale semnate de către ambele părți iar C. M. a achitat integral valoarea contractului. Astfel, suma certă, lichidă și exigibilă convenită de ambele părți prin Contract/acte adiționale, a fost integral achitată reclamantului. Art.4 alin.(2) și alin.(3) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice preved că:
…(2) "Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.
(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate".
Prin cererea introductivă, reclamantul solicită obligarea la plata unei sume reprezentând contravaloarea medicamentelor eliberate pe prescripții medicale în anul 2010 și neachitate însă omite împrejurarea că această sumă nu a fost contractată, nu a fost acceptată la plată și reprezintă cota de 40% din prețul de referință suportată din transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, conform Ordinului MS/C. nr._ .
În raport de clauzele contractuale asumate si conform prevederilor legale menționate, decontarea sumei în discuție apare ca o obligație sub condiția încadrării in fondurile alocate cu aceasta destinație, pana la a cărei îndeplinire, furnizorul nu poate cere executarea obligației pentru care C. M. a depus toate diligentele necesare, potrivit legii. Din acest motiv, pana la alocarea in bugetul C. M. a sumelor cu destinație specifica, suma pretinsa nu poate fi achitată. Din acest motiv, nu se pot percepe dobânzi, întrucât până la momentul realizării condiției alocării fondurilor, obligația de plată încă nu există, iar suma nu este certă, lichidă și exigibilă.
Din acest punct de vedere nu poate fi dovedită nici culpa sau neglijenta pârâtei C. M. . Dimpotrivă, din actele dosarului se reține că C. M. a comunicat lunar către C. consumurile de medicamente realizate de către farmaciile cu care s-a încheiat contract.
Mai mult decât atât, se reține că C. M. a întreprins toate diligențele în sensul informării C. și a solicitării sumelor lunare aferente suplimentării creditelor de angajament (din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății) pentru acoperirea consumurilor aferente lunilor octombrie, noiembrie și decembrie 2010, relevante în acest sens fiind adresele C. M._ din 11.11.2010, nr._ din 14.12.2010, 1431 din 20.01.2011, 5354 din 02.03.2011, 9915 din 19.04.2011,_ din 28.04.2011,_ din 08.08.2013 și_ din 24.09.2013 (filele 60-79).
De asemenea, prin adresele C. M. nr. 5354/02 mart.2011, nr.9915/19 apr.2011 și nr._/28 . comunicat C. consumul de medicamente eliberate peste creditele de angajament aprobate în anul 2010.
Mai mult, prin adresele nr._/08.08.2013 și nr._/24.09.2013 pârâta C. M. a informat C. despre situația litigioasă ivită între instituție și furnizorii de medicamente, solicitând totodată suplimentarea bugetului Fondului cu suma de 808.408,58 lei necesară medicamentelor eliberate peste creditele de angajament aprobate în anul 2010. Aceste demersuri nu s-au finalizat prin alocarea sumelor solicitate, răspunsul C. fiind cel comunicat prin adresa înregistrată la noi cu nr._/21.10.2013.
Potrivit dispozițiilor art. 266 alin. (1) din Legea nr.95/2006, modificată și completată C. este "instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, este organ de specialitate al administrației publice centrale, care administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, are sediul în municipiul București, iar potrivit art. 270 alin.(l) lit. a) din lege printre atribuțiile C. "gestionează fondul prin președintele C., împreună cu casele de asigurări".
Totodată art. 5 OMS și președintele C. nr. 224/336/209 prevede că „Prevederile prezentului ordin se completează cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate pentru anul 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.714/2008, cu modificările și completările ulterioare, și ale normelor metodologice de aplicare a acestora".
Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010 a fost aprobat prin HG nr. 262/2010. Prin acest act normativ se prevede la art.3 că Serviciile medicale, medicamentele cu și fără contribuție personală și unele materiale sanitare în tratamentul ambulatoriu, dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu, precum și cele acordate în cadrul programelor naționale de sănătate se acordă în baza contractelor negociate și încheiate între furnizori și casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului București, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, denumite în continuare case de asigurări de sănătate, precum și între furnizori și Casa Națională de Asigurări de Sănătate".
Pentru motivele de fapt si de drept ce preced, constatând cu prioritate că reclamanta a justificat că atât pârâta cât și chematele în garanție sunt persoane obligate în raportul juridic dedus judecății, însă pe fond nu și-a dovedit pretențiile, în raport de art. 10 și 249 Cod proced. civilă, instanța urmează să respingă ca nefondate excepțiile analizate a lipsei calității procesuale pasive a C. M. și a Ministerului Sănătății și să respingă ca neîntemeiata cererea formulata fata de parata C. M., constatând ca nu sunt întrunite în ceea ce o privește condițiile răspunderii contractuale pentru decontarea cotei de 40% din facturile emise în temeiul contractul încheiat între părți.
În ceea ce priveste cererile de chemare în garantie, se reține că existența obligației de garantie stabilita anterior ca urmare a respingerii exceptiei lipsei calității procesuale pasive a chematului în garantie trebuie sa se raporteze doar la obligațiile contractuale care revin C., respectiv Ministerului Sănătății (referitor la cota de 50% din facturi), nu la cota de 40 %, chematul în garanție neputând răspunde fata de obligațiile proprii.
Fiind respinsă cererea principala ca neîntemeiată, în baza art. 74 al. 4 Cod proced. civilă instanța urmează a respinge cererile de chemare în garanție formulate față de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv față de M. Justiției ca neîntemeiate, fără a mai fi necesara verificarea pe fond a apărărilor invocate de chemații în garanție.
Nu va acorda cheltuieli de judecată, nefiind cerute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a C. M. și a Ministerului Sănătății.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ., CUI RO_, J_, cu sediul în Reghin, .. 5, jud. M., prin administrator E. B., în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M., C._, cu sediul în Tg-M., .. 19, jud. M..
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M., cu datele de mai sus, în contradictoriu cu chemata în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu sediul în București, ., ., cod fiscal_.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de chemata în garanție Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu sediul în București, ., ., cod fiscal_ în contradictoriu cu chematul în garanție M. Sănătății, cu sediul în București, . nr. 1-3, sector 1.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătorie Tg-M..
Pronunțată în ședința publică din 16.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. A. N. M. E. M.
Red. IAN
6 ex./20.05.2015
← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1242/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2139/2015. Judecătoria... → |
---|