Ordin de protecţie. Sentința nr. 1127/2015. Judecătoria TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1127/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 17-04-2015 în dosarul nr. 1127/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1127
Ședința camerei de Consiliu din 17 Aprilie.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. N.
Grefier: A. D.
Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria Tulcea reprezentat prin PROCUROR: C. A. D.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect ordin de protecție, acțiune formulată de reclamanta S. V., domiciliată în Tulcea, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta C. G., domiciliată în Tulcea, ., județul Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reclamanta, asistată de avocat C. G., pentru pârâtă, apărătorul desemnat din oficiu, avocat C. E., și martorii A. A. și M. Anișoara, lipsă fiind pârâta și martorul M. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța dispune înlăturarea martorilor din sala de ședință.
Instanța procedează la verificarea datelor de identitate ale reclamantei, care se legitimează cu carte de identitate . nr._.
Apărătorul reclamantei depune la dosar interogatoriul formulat pentru pârâtă.
Apărătorul pârâtei, având cuvântul, arată că pârâta s-a prezentat la termenul anterior și după încuviințarea probei cu interogatoriul, au stabilit să se întâlnească pentru formularea întrebărilor, lucru care nu s-a mai realizat. Precizează că pârâta nu a căutat-o astfel cum s-au înțeles.
Instanța ia act că pârâta, deși legal citată cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu, nu s-a înfățișat pentru administrarea acestei probe.
Instanța procedează, potrivit art. 311 alin. 1 din Codul de procedură civilă, la audierea martorilor prezenți, M. Anișoara, martor comun, și A. A., martor propus de reclamantă, cele declarate fiind consemnate în procese verbale distincte atașate la dosar.
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită să se constate că la acest termen de judecată a fost audiat un martor comun, propus de ambele părți, și că martorul propus de pârâtă nu s-a prezentat. Mai mult decât atât, nici pârâta nu s-a prezentat. Față de aceste împrejurări solicită să se constate decăderea pârâtei din proba testimonială cu martorul lipsă. Precizează că pârâta nu s-a prezentat în această zi, rămânând acasă unde, potrivit susținerilor soțului reclamantei prezent la sediul instanței, a provocat din nou scandal și a distrus bunuri din casă.
Apărătorul pârâtei, având cuvântul, arată că pentru a se constata decăderea din probă ar fi trebuit să solicite înlocuirea martorului. Solicitarea sa nu este în acest sens, ci în sensul de a se reveni cu citație pentru martorul propus și a se emite un mandat de aducere pe numele acestuia. Având în vedere că pârâta nu a contactat-o, nu a avut posibilitatea de a verifica motivele pentru care aceasta sau martorul nu s-au prezentat.
Procurorul, având cuvântul, arată că se opune amânării cauzei, întrucât în opinia sa, s-au făcut toate demersurile pentru soluționarea cauzei, în sensul că s-a asigurat apărarea pârâtei iar pârâta nu s-a prezentat pentru a preciza dacă insistă în audierea celuilalt martor.
Având în vedere că martorul propus de pârâtă nu s-a prezentat la acest termen de judecată, în raport de susținerile martorilor audiați și ale apărătorului reclamantei, în sensul că la sediul instanței se află soțul reclamantei, instanța pune în discuție necesitatea audierii acestuia ca martor.
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, arată că nu se opune.
Apărătorul pârâtei, având cuvântul, arată că se opune, întrucât martorii au fost încuviințați la termenul anterior.
Procurorul, având cuvântul, arată că nu se opune.
Instanța dispune audierea numitului S. G., în calitate de martor, cele declarate fiind consemnate în procesul verbal atașat la dosar.
Raportat la faptul că a fost audiat un martor comun părților și că s-a suplimentat probatoriul din oficiu, prin audierea unui alt martor, în baza art. 259 C.p.c. instanța pune în discuție revenirea asupra probei constând în audierea martorului propus de pârâtă, care nu s-a prezentat la acest termen de judecată.
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită respingerea probei constând în audierea martorului lipsă, față de lipsa dovezilor în susținerea imposibilității acestuia de a se prezenta.
Apărătorul pârâtei, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței.
Procurorul, având cuvântul, solicită să se revină asupra probei, apreciind că nu mai este necesară audierea martorului lipsă.
Față de nereprezentarea martorului M. C., propus de către pârâtă, raportat la materialul probator administrat și la poziția procesuală a pârâtei care deși a avut termen în cunoștință și a fost citată cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu, nu s-a prezentat, instanța, în baza art. 259 C.p.c. revine asupra probei încuviințată pârâtei constând în audierea martorului propus, apreciind că nu mai este utilă audierea martorului M. C..
La întrebarea instanței, apărătorii părților și procurorul, având cuvântul pe rând, arată că nu mai au cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, arată că din probele administrate a rezultat faptul că se impune luarea unor măsuri provizorii față de reclamantă, și emiterea unui ordin de protecție, existând posibilitatea agravării stării conflictuale dintre părți. Arată că sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea acțiunii și solicită emiterea unui ordin de protecția prin care să se dispună evacuarea pârâtei și a fiicei acesteia din imobilul reclamatei, păstrarea unei distanțe față de reclamantă și interzicerea oricărui contact cu reclamanta, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța reflectând plata onorariului de avocat.
Apărătorul pârâtei, având cuvântul, solicită să se rețină situația dificilă a reclamantei care este divorțată și are un copil în întreținere. Mai arată că starea conflictuală este determinată de lipsa unui spațiu locativ al pârâtei. Arată că potrivit relatărilor soțului reclamantei, la ., pârâta a încetat să se manifeste agresiv față de reclamantă. Întrucât s-a susținut că apartamentul reclamantei are două camere, arată că măsura instituită de art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 217/2003 este suficientă în sensul de a se dispune limitarea dreptului de folosință al pârâtei numai asupra unei părți a locuinței comune astfel încât agresorul să nu vină în contact cu victima. De asemenea, arată că se impune a se lua o măsură și față de minor privind stabilirea domiciliului acestuia.
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită să se cenzureze concluziile apărătorului pârâtei, întrucât acesta a precizat că nu a mai luat legătura cu partea, astfel că susținerile acestuia referitoare la imobil, sunt simple bănuieli, rezultate din relatările martorilor, și nu reflectă și punctul de vedere al părții.
Procurorul, având cuvântul, arată că din probele administrate a rezultat că cererea este admisibilă și solicită admiterea acesteia și emiterea unui ordin de protecția față de reclamantă.
Instanța reține cauza în pronunțare.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei deduse judecății, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 10.03.2015 sub nr._, reclamanta S. V. a solicitat emiterea unui ordin de protecție prin care să se dispună interdicții și obligații în sarcina pârâtei C. G., în conformitate cu prevederile Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că a adoptat-o pe pârâtă de la vârsta de un an. A arătat reclamanta că din vara anului 2014 pârâta împreună cu fiica acesteia, s-au mutat în imobilul reclamantei, și pe fondul divorțului față de soțul său, a refuzului acesteia de a-și găsi un loc de muncă și a consumului de băuturi alcoolice, pârâta a început să se manifeste agresiv față de reclamantă. A mai arătat reclamanta că pârâta nu se implică nici în treburile casnice iar când reclamanta nu-i face de mâncare, o amenință, o jignește și o lovește cu pumnii și picioarele.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 26 alin. 2 din Legea nr. 217/2003.
Legal citat, pârâta nu a formulat întâmpinare. A fost reprezentată în cursul procesului de apărătorul desemnat din oficiu, avocat C. E. L..
În probațiune, instanța a încuviințat potrivit art. 258 din Codul de procedură civilă, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu interogatoriul și audierea martorilor A. A., M. Anișoara, martor comun, și S. G., martor propus din oficiu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, pârâta C. G. este fiica reclamantei, iar din susținerile acesteia rezultă că motivul principal care a generat comportamentul agresiv ar fi refuzul pârâtei de a-și găsi un loc de muncă și consumul exagerat de băuturi alcoolice.
Din declarația martorului M. Anișoara, vecină cu reclamanta, rezultă că de la data la care pârâta s-a mutat în apartamentul reclamantei, în mod frecvent, a provocat scandal și este într-o stare conflictuală permanentă cu reclamanta și cu soțul acesteia. Martorul A. A. a relatat că scandalurile provocate sunt auzite pe scara blocului și sunt cunoscute de către toți vecinii. A arătat martorul că în urmă cu aproximativ o lună, a fost apelată telefonic de reclamantă care i-a solicitat ajutorul, ocazie cu care a văzut cum pârâta, țipa foarte puternic și o agresa pe reclamantă în sensul că o strângea foarte tare de păr. Au precizat martorii că aceeași atitudine față de reclamantă și de soțul acesteia, o are și fiica pârâtei.
Martorul S. G., soțul reclamantei, a arătat că pârâta provoacă scandal în mod frecvent și are o atitudine necorespunzătoare față de ei, în special față de soția sa. A precizat martorul că pârâta consumă băuturi alcoolice iar scandalurile sunt provocate atât pe fondul acestei stări dar și în momentele în care nu bea.
Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe obligații sau interdicții agresorului.
Violența în familie este definită, în accepțiunea prevederilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, ca fiind „orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”.
Din cuprinsul dispozițiilor art. 4 din lege rezultă că violența în familie se poate manifesta atât sub forma unei violențe fizice, constând în vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire sau alte acțiuni cu efect similar, cât și prin violența verbală, manifestată prin adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare.
În cauză s-a făcut dovada faptului că pârâta a exercitat în mod direct acte de violență fizică și verbală asupra reclamantei, natură a-i cauza o stare de temere justificată față de reacțiile fiicei sale. În plus, chiar dacă la dosar nu au fost depuse acte medico-legale, din depoziția martorilor audiați rezultă că între părți există o stare conflictuală generată de pârâtă, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a lipsei unui loc de muncă al acesteia.
Instanța reține că actele de violență ale pârâtei la adresa reclamantei au avut un caracter de continuitate în timp și au fost de natură să pună în pericol integritatea fizică și psihică a acesteia, ceea ce reprezintă o condiție esențială pentru îndeplinirea cerințelor de admisibilitate în vederea emiterii ordinului de protecție.
Pe de altă parte, instanța are în vedere și poziția procesuală a pârâtei, care s-a prezentat la primul termen de judecată ocazie cu care a învederat că are cunoștință de obiectul acțiunii și a precizat că de la data de 01.02.2015 reclamanta o amenință și o agresează, aspecte care nu au fost dovedite prin probele administrate. Mai mult decât atât, instanța a încuviințat proba cu interogatoriul și proba testimonială, iar pârâta și martorul propus de aceasta nu s-au prezentat la termenul acordat pentru administrarea probelor.
Chiar dacă pârâta este fiica reclamantei, instanța apreciază că se impune instituirea ordinului de protecție pe o durată de timp limitată, ca un mijloc de prevenire exercitării unor acțiuni similare pe viitor, care ar pune în real pericol integritatea fizică și psihică a victimei.
Ca atare, instanța va admite în parte acțiunea formulată și va dispune emiterea unui ordin de protecție față de pârâta C. G., pe o durată de 2 luni.
Pe durata ordinului de protecție, se va stabili în sarcina pârâtei obligația de a evacua temporar imobilul reclamantei, obligația de a păstra o distanță minimă de 50 m față de reclamantă și față de locuința acesteia din Tulcea, ., ., apt. 4 și interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanta.
Va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 1.200 lei, reprezentând onorariul avocatului ales.
Referitor la cheltuielile de judecată reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru pârât, instanța reține că potrivit art. II din Legea nr. 25/2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie „prezenta lege se completează cu prevederile corespunzătoare din Codul penal, Codul civil, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă”.
Fiind o materie în care asistența juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecție este obligatorie potrivit art. 27 alin. 4 din Legea nr. 217/2003 și în condițiile în care acțiunea reclamantei a fost admisă, pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.
Se va dispune virarea onorariului pentru apărătorul din oficiu din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Tulcea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea având ca obiect ordin de protecție, formulată de reclamanta S. V., domiciliată în Tulcea, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta C. G., domiciliată în Tulcea, ., județul Tulcea.
Dispune emiterea unui ordin de protecție a reclamantei față de pârâtă, pe o durată de 2 luni.
Pe durata ordinului de protecție stabilește următoarele măsuri:
- evacuarea temporară a pârâtei din imobilul reclamantei situat în Tulcea, ., ., apt. 4;
- obligația pârâtei de a păstra o distanță minimă de 50 m față de reclamantă și față de locuința acesteia din Tulcea, ., ., apt. 4;
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanta.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 1.200 lei, reprezentând onorariul avocatului ales.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.
Dispune virarea onorariului pentru apărătorul din oficiu din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Tulcea.
Executorie.
Cu apel în 3 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17.04.2015.
Președinte, Grefier,
G. N. A. D.
Red.jud.GN/2ex/20.04.2015
Tehnored.gref.AD/2ex/20.04.2015
. reclamantă, 2 pârâtă) – 20.04.2015
Pt. conformitate, grefier
ROMÂNIA JUDECĂTORIA TULCEA Tulcea, ., jud. Tulcea | |
Telefon 0240/_ Fax 0240/_ Emisă la 20.04.2015 | Dosar nr._ Obiectul cauzei: ordin de protecție Reclamantă: S. V., domiciliată în Tulcea, ., ., . Pârât: C. G., domiciliată în Tulcea, ., județul Tulcea |
Operator de date cu caracter personal 2920
CĂTRE:
BAROUL TULCEA
Prin prezenta, vă aducem la cunoștință că în dosarul cu nr._ ce are ca obiect ordin de protecție, instanța a dispus desemnarea unui apărător din oficiu pentru reprezentarea pârâtei C. G.. Prin sentința civilă nr. 1127 pronunțată la data de 17.04.2015 în dosarul sus menționat s-a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu și virarea acestei sume pentru avocat C. E. L., în baza delegației nr. 747/08.04.2015 din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Tulcea.
Președinte, Grefier,
G. N. A. D.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 968/2015. Judecătoria TULCEA | Pensie întreţinere. Sentința nr. 979/2015. Judecătoria TULCEA → |
|---|
