Plângere contravenţională. Sentința nr. 3001/2015. Judecătoria TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3001/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 3001/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
Sentința civilă nr. 3001/2015
Ședința publică din data de 20 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. M. G.
Grefier: G. I. P.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul T. M. – N. domiciliat în municipiul Tulcea, ., ., . împotriva procesului-verbal contravențional ., nr._ emis la data de 14.03.2015, de către intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE - POST POLIȚIE BEȘTEPE cu sediul în municipiul Tulcea, ., județul Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au fost lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că, în timpul ședinței de judecată, înainte de apelarea cauzei, intimata a depus la dosarul cauzei, prin fax, un set de înscrisuri, după care:
Instanța, în temeiul art. 131 alin.1 N.C.pr.civ., având în vedere că pricina se află la primul termen de judecată cu părțile legal citate, verificându-și din oficiu competența, în conformitate cu art. 32 din OG nr.2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze pricina.
Instanța constată ca fiind suficiente soluționării cauzei, înscrisurile aflate la dosar și, deliberând în temeiul art. 255 raportat la art. 258 alin. 1 N.C.proc.civ., încuviințează ambelor părți proba cu înscrisuri ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei.
Nefiind cereri de formulat și excepții de invocat, constată pricina în stare de judecată și o reține în pronunțare asupra fondului cauzei.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.07.2015 sub nr._, petentul T. M. – N., a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 14.03.2015, prin care a fost amendat contravențional de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA – SERVICIUL RUTIER cu suma de 195 lei (fila 3).
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că el a circulat regulamentar și legal din toate punctele de vedere, însă agentul constatator a invocat în mod fictiv faptul că nu ar fi semnalizat la . C,
În conformitate cu prevederile art. 19 din OG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se taxează cu 20 lei.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, și a depus la dosar, în apărare, documentația aferentă procesului verbal: raportul agentului constatator (fila 13), alte înscrisuri.
În temeiul art. 258 C.pr.civ., coroborat cu art. 33, 34 din OG 2/2001, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, considerând că acestea sunt pertinente și utile pentru elucidarea situației de fapt și soluționarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/14.03.2015 petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 195 lei, reținându-se în fapt că în data de 14.03.2015, orele 10:40, pe DJ 222 C, în localitatea Beștepe, petentul a condus autoturismul marca Opel Astra, cu numărul de înmatriculare_, iar la . fața magazinului . din . semnalizat; de asemenea, nu a semnalizat nici la revenirea din parcare în DJ 222 C, parcare situată în fața magazinului, fapta sa fiind prevăzută de art. 116 alin. 1 din HG nr.1391/2006 și sancționată de art.99 alin.1 pct.2 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Se reține faptul că petentul a refuzat semnarea procesului-verbal de contravenție, și nu a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Referitor la lipsa menționării unui martor-asistent, acest aspect nu este de natură să atragă nulitatea absolută de procesului-verbal de contravenție, ci doar nulitatea relativă a acestuia cu condiția ca petentul să facă dovada faptului că a fost vătămat în vreun drept al său prin lipsa acestei mențiuni, dovadă pe care petentul nu a făcut-o, nedovedind astfel vătămarea produsă, motiv pentru care nu se poate reține incidența nulității relative.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține, în prealabil, că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 57/2007 care au fost încălcate au drept scop garantarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major și componentă fundamentală a strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cât timp contestatorului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia nu au fost dovedite în fața instanței prin nicio probă.
Din contră, instanța constată că stabilirea faptelor de natură contravențională care au fost reținute în procesul verbal a fost realizată prin propriile simțuri ale agentului constatator și dovedită prin înscrisurile depuse la dosar.
În fapt, se reține că, la data de 14.03.2015, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, agentul constatator a observat în mod direct, la o distanță de aproximativ 80 de metri de locul în care se afla, un autoturism marca Opel Astra, cu numărul de înmatriculare_, care a intrat fără să semnalizeze în parcarea magazinului ., situat lângă DJ 222 C. După aproximativ 5 minute, acesta a revenit pe DJ 222 C fără a semnaliza punerea în mișcare, respectiv pătrunderea pe drumul județean. După oprirea, legitimarea și efectuarea verificărilor documentelor, conducătorului auto i s-a adus la cunoștință abaterea săvârșită și precum și faptul că i se va întocmi proces - verbal de contravenție. După întocmirea procesului - verbal de contravenție, conducătorul auto a refuzat semnarea procesului - verbal de contravenție.
Instanța i-a oferit petentului posibilitatea de a-și expune poziția procesuală și de a propune dovezi, însă între procesul-verbal și probele depuse de intimată în susținerea acestuia există o strânsă legătură, în sensul că acestea se coroborează, cu atât mai mult cu cât, așa cum s-a arătat, procesul-verbal cuprinde constatările personale ale agentului, care a perceput prin propriile simțuri fapta comisă de petent și identitatea acestuia.
Prin urmare, petentul nu a răsturnat prezumția de veridicitate a procesului verbal, care apare ca temeinic și corespunzător cu adevărul judiciar dovedit în fața instanței de judecată.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța constată că, întrucât pe semestrul II al anului 2015 salariul minim brut pe economie este de 975 lei, iar un punct-amenda reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, adică 97.5 de lei (art. 98 alin. 2 din OUG 195/2002), iar amenda aplicată petentului a avut cuantumul minim prevăzut de art. 99 alin. 1 pct.2 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Astfel, potrivit art. 99 alin. 1 pct. 8 din OUG 195/2002, nerespectarea obligatiei conducatorului de autovehicul de semnalizare a manevrei de schimbare a direcției de mers constituie contravenție care se sancționează cu amendă din clasa 1 de sancțiuni, adică 2 sau 3 puncte amendă, conform art. 98 alin. 4 din același act normativ. Minimul constituie 2 puncte amendă, adică 195 lei (2 * 97.5 lei/ punct de amendă), exact amenda aplicată.
Pentru considerentele mai sus expuse, procesul-verbal contestat apare ca fiind legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată corect individualizată, astfel încât instanța va respinge plângerea, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul T. M. – N. domiciliat în municipiul Tulcea, ., ., . împotriva procesului-verbal contravențional ., nr._ emis la data de 14.03.2015, de către intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE - POST POLIȚIE BEȘTEPE cu sediul în municipiul Tulcea, ., județul Tulcea, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care va fi depus la Judecătoria Tulcea.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. M. G. G. I. P.
Red./tehnored. Jud.L.M.G.4ex./06.11.2015
..petent/1ex.int/09.11.2015
G.P. 05 Noiembrie 2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2995/2015. Judecătoria TULCEA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2999/2015. Judecătoria... → |
|---|
