Pensie întreţinere. Sentința nr. 899/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 899/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 899/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ZALAU
JUDETUL S.
Dosar nr._
Nr. operator 2519
SENTINTA CIVILĂ NR. 899
Ședința publica din data de 08 aprilie 2015
Completul constituit din:
Președinte: L. P.
Grefier: M. N.
Pentru astăzi este amânată pronunțarea hotărârii în cauza civilă, având ca obiect reducerea pensiei de întreținere înaintată de reclamantul F. I.-V. CNP_, cu domiciliul în Z., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta P. C.-O. CNP_, în calitate de reprezentant legal al minorului F. Ș.-V., născut la data de 09.05.2004, ambii cu domiciliul în Z., .. N5, ..
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită, făcându-se fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Mersul dezbaterilor și concluziile pe fond ale părților sunt consemnate în Încheierea de ședință din 01aprilie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată depusă pe rolul acestei instanțe la data de 11 decembrie 2014, sub nr. de mai sus, reclamantul F. I.-V., prin avocat Demjén A., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta P. C.-O., în calitate de reprezentant legal al minorului F. Ș.-V., reducerea pensiei de întreținere la plata căreia a fost obligat prin Sentința civilă nr. 1342/09.05.2013, pronunțată de Judecătoria Z. în dosar nr._ .
În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că din data de 07.11.2013 mai are un copil în întreținere. Reclamantul a susținut că venitul său lunar net se ridică la suma de 1567 lei, astfel că pensia de întreținere nu poate să depășească 522 lei lunar pentru ambii copii, respectiv 261 lei pentru fiecare dintre ei. S-a mai arătat că norma de hrană și drepturile de echipare de care beneficiază reclamantul nu sunt asimilate veniturilor salariale și nu sunt venituri impozabile, având destinație specială, motiv pentru care nu pot fi luate în considerare la stabilirea venitului lunar net în baza căruia se stabilește pensia de întreținere. Reclamantul a mai susținut că are și alte obligații, ca de exemplu rate bancare și facturi de achitat și că în apartamentul cumpărat în timpul căsătoriei cu pârâta, la momentul actual locuiește acesta, împreună cu minorul.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 529 Cod civil.
În probațiune, la cererea de chemare în judecată au fost atașate copii ale următoarelor înscrisuri: adeverință de venit (f. 6), certificat de naștere al minorului F. Ianis-M. (f. 7), sentință civilă (f. 8-10).
Cererea a fost legal timbrată cu 20 de lei taxă judiciară de timbru (chitanța la f. 19), în baza art. 15 lit. e din O.U.G. nr. 80/2013.
La data de 8 ianuarie 2015, pârâta P. C.-O. a formulat întâmpinare (f. 21-25), prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat față de Sentința civilă nr. 644/07.04.2014 pronunțată de Judecătoria Z. în dosar nr._, prin care s-a respins cererea reclamantului de reducere a pensiei de întreținere stabilită prin Sentința civilă nr. 1342/09.05.2013 pronunțată de Judecătoria Z. în dosar nr._ .
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii, fiind necesar a se respecta interesul superior al minorului. Suma de 564 lei, achitată în prezent de reclamant cu titlu de pensie de întreținere, este necesară, având în vedere vârsta minorului, sănătatea sa și cerințele școlare. O reducere a pensiei ar putea avea consecințe iremediabile din perspectiva dezvoltării personale a acestuia. Pârâta a arătat că situația sa financiară nu este aptă să garanteze că minorul beneficiază de tot ce îi este necesar. Având o evoluție școlară foarte bună, minorul participă la activități extrașcolare, organizate în cadrul școlii și ale căror costuri sunt suportate integral de părinți, ca de exemplu cursuri de limba engleză, înot și tenis, numai acestea ridicându-se lunar la suma de 250 lei, la care se adaugă cheltuielile curente care trebuie efectuate în favoarea minorului. Pârâta a apreciat că reclamantul are mijloacele necesare pentru a plăti pensia de întreținere astfel cum a fost stabilită și că nu se poate compara nevoia unui copil de 10 ani, care beneficiază de o alocație de la stat de 42 lei cu cea a unui copil de câteva luni, care primește o alocație de la stat de 200 de lei, la care se adaugă alocația de întreținere a mamei. Pârâta a mai susținut că nevoile minorului au crescut și nici măcar suma de 564 lei nu este suficientă și, de asemenea, că la stabilirea mijloacelor debitorului obligației de întreținere trebuie luate în considerare orice venituri cu caracter periodic și nu numai venitul salarial.
La întâmpinare au fost anexate copii ale următoarelor înscrisuri: decizie civilă (f. 26-30), sentință civilă (f. 31-35).
La data de 2 februarie 2015, reclamantul, prin avocat, a formulat răspuns la întâmpinare (f. 39-43), prin care a solicitat respingerea excepției invocată de pârâtă, în baza art. 403 Cod civil. A reiterat că poate fi obligat la plata unei sume de maxim 1/3 din venitul său lunar net cu titlu de pensie de întreținere. A susținut că sunt irelevante afirmațiile pârâtei în sprijinul menținerii pensiei de întreținere la același cuantum, ca de exemplu faptul că minorul a suferit în urma divorțului părinților sau că este izolat, lipsit de încredere sau necomunicativ. Acestea sunt simple judecăți de valoare, fără incidență în materia întreținerii, unde pot fi luate în considerare numai două criterii, potrivit prevederilor legale: nevoia celui care cere și mijloacele celui care urmează a plăti. Starea de nevoie a minorului trebuie dovedită, nefiind suficientă invocarea acesteia. Prin înscrisurile depuse, pârâta nu a dovedit starea de nevoie a minorului, iar susținerile sale nu sunt probate, adevărul fiind că activitățile extrașcolare la care participă sunt gratuite. S-a mai arătat că trebuie avute în vedere mijloacele ambilor părinți, amândoi având calitatea de debitori ai obligației de întreținere a minorului.
Reclamantul precizat că, pentru corecta stabilire a venitului lunar net, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 56 alin. 4 din Legea nr. 571/2003 și ale art. 4 alin. 4 din Legea nr. 143/1994 și să nu se includă norma de hrană și drepturile de echipare, care nu sunt venituri salariale și nu sunt supuse impozitului pe venit, deci nu pot fi considerate venituri nete.
S-a anexat jurisprudență (f. 44-46).
La data de 18.02.2015, angajatorul reclamantului – I.P.J. S., a depus la dosar adeverință cu veniturile nete realizate de reclamant pe ultimele 6 luni (f. 52).
La data de 03.03.2015, a fost depus la dosar raport de anchetă psihosocială (f. 56-58).
La termenul din data de 04.02.2015, reclamantul a depus la dosar note scrise (f. 59) prin care a solicitat să fie avute în vedere dispozițiile O.M.A.I. nr. 236/2009, ale O.M.A.I. nr. 262/2007 și ale O.G. nr. 51/1994, care reglementează drepturile de echipament și portul uniformelor de poliție. A solicitat emiterea unei adrese către I.P.J. S. pentru a comunica la dosar reglementările privind norma de hrană și drepturile de echipare, precum și ca pârâta să depună la dosar dovada cheltuielilor efectuate cu activitățile extrașcolare ale minorului și dovada veniturilor sale.
La același termen, instanța a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă prin întâmpinare, având în vedere dispozițiile art. 531 alin. 1 Cod civil.
Angajatorul reclamantului – Inspectoratul de Poliție Județean S., a pus la dispoziția instanței normele care reglementează drepturile de hrană și de echipare ale personalului M.A.I.
La data de 19.03.2015, pârâta a depus la dosar adeverință de venit (f. 63), înscrisuri referitoare la activitățile extrașcolare ale minorului și rezultatele obținute (f. 64-80).
La termenul din data de 01.04.2015, reclamantul a depus la dosar adrese emise de Protopopiatul Z. (f. 83) și Liceul cu program sportiv „A. I.” (f. 84) privind sumele achitate de pârâtă pentru activitățile desfășurate de minor.
La același termen, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin Sentința civilă nr. 1342/09.05.2013, pronunțată de Judecătoria Z. în dosar nr._, reclamantul F. I.-V. a fost obligat la plata în favoarea fiului său F. Ș.-V. (născut la data de 09.05.2004), reprezentat legal de pârâta P. C.-O., a unei pensii de întreținere în cuantum de 564 lei lunar, până la majorat sau până la noi dispoziții.
Conform certificatului de naștere (f. 7), la data de 07.11.2013, reclamantului i s-a născut al doilea copil, minorul F. Ianis-M..
Astfel cum reiese din adeverința comunicată de angajatorul reclamantului (f. 39), media venitului său net lunar în ultimele 6 luni a fost de 1657 lei (salariu net) + 765 lei (drepturi de hrană) + 195 lei (drepturi de echipare), în total 2.617 lei.
În drept, conform art. 499 C. civ. „(1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.”
Astfel cum prevede art. 524 C. civ., „Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale.”
Conform art. 527 C.civ., „(1) Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. (2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.”
Potrivit art. 529 C.civ., „(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. (2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.”
Potrivit art. 531 alin. (1) C.civ., „Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.”
Conform art. 728 C.p.c., „(1) Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite: a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii; (...) (7) Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.”
În speță, instanța constată, în primul rând, că reclamantul are obligația legală de a-i întreține pe fii săi minori, F. Ș.-V., pârât în prezenta cauză și F. Ianis-M.. Astfel, conform prevederilor legale, veniturile sale lunare, obținute cu periodicitate, pot fi afectate obligației de întreținere până la cota de 1/3.
Cu privire la mijloacele debitorului obligației de întreținere, instanța apreciază că venitul lunar net al reclamantului, care poate fi luat în considerare la stabilirea sumei datorate cu titlu de pensie de întreținere, este în sumă de 2.422 lei, din care 1.657 lei salariul mediu net în ultimele 6 luni și 765 lei, media lunară a normei de hrană în ultimele 6 luni.
Se includ în venitul lunar net și sumele de bani obținute de reclamant cu titlu de normă de hrană, în virtutea calității sale de polițist, angajat al Ministerului Administrației și Internelor. Potrivit dispozițiilor O.G. nr. 26/1994, aceste sume se acordă cadrelor militare și personalului asimilat din acest punct de vedere, aparte de veniturile salariale, pe timp de pace și când aceștia nu beneficiază de alimente. Această categorie de venituri are caracter permanent, astfel cum se observă și din adeverința emisă de angajator. Totodată, este evident că fiecare angajat alocă lunar o cotă parte determinată din venitul salarial necesarului de hrană, iar simplul fapt că în veniturile obținute de alți angajați decât cei vizați de reglementarea legală menționată, nu sunt evidențiate separat aceste sume de bani, nu reprezintă un motiv întemeiat pentru ca în cazul primilor să fie luate în considerare sumele pe care le alocă alimentației, iar în cazul polițiștilor aceste sume să fie considerate ca având destinație specială și deci să nu fie luate în calcul la stabilirea venitului lunar net.
Este irelevant faptul că norma de hrană nu reprezintă venit de natură salarială, nu se ia în calcul la punctajul lunar și nu este impozabilă. Potrivit dispozițiilor art. 527 alin. 2 C.civ. coroborate cu dispozițiile art. 728 alin. 1 C.p.c., la stabilirea pensiei de întreținere se iau în calcul orice venituri cu caracter periodic destinate asigurării mijloacelor de existență ale debitorului și nu numai veniturile salariale. Instanța nu poate accepta susținerea reclamantului conform căreia norma de hrană are o destinație specială, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 728 alin. 7 C.p.c. Din enumerarea realizată în această normă legală reiese că indemnizațiile cu destinație specială la care se referă sunt sume acordate pentru situații extrem de particulare, or sumele obținute de reclamant cu titlu de normă de hrană, aparte de faptul că sunt evidențiate separat în cadrul venitului lunar, nu pot fi considerate ca fiind acordate pentru o situație specială. Alimentația unei persoane, polițist sau orice alt angajat, este absolut firească. Chiar dacă s-ar putea aprecia că norma de hrană este destinată alimentației categoriei speciale de persoane în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, la fel și orice alt angajat alocă o sumă de bani alimentației în timpul de lucru. În fine, în situația în care ar interveni o modificare legislativă, iar hrănirea personalului M.A.I. s-ar realiza în natură, reclamantul are oricând posibilitatea de a formula o nouă acțiune pentru reducerea pensiei de întreținere.
Cât timp reclamantul beneficiază lunar de aceste sume de bani, este inechitabil ca minorul în favoarea căruia prestează întreținere în natură să beneficieze de veniturile suplimentare ale tatălui său, iar celălalt minor, pe lângă faptul că are o situație defavorabilă, fiind lipsit de prezența constantă a părintelui său, să beneficieze de venituri inferioare.
Referitor la drepturile de echipare, instanța apreciază că acestea reprezintă venituri cu destinație specială, obținute de reclamant în scopul de a fi afectate achiziționării de uniforme de serviciu, tocmai calitatea sa de polițist determinând, în cazul acestor sume de bani, destinația lor specială. Echipamentul de poliție este indispensabil exercitării atribuțiilor de serviciu ale reclamantului, acesta fiind și motivul pentru care, spre deosebire de alte categorii de angajați, polițiștii beneficiază de sume de bani suplimentare pentru achiziționarea acestuia. În concluzie, instanța nu va lua în considerare drepturile de echipare la stabilirea venitului lunar net al reclamantului, fiind vorba de sume de bani neurmăribile.
În ceea ce privește nevoile minorului, instanța reține că împrejurările avute în vedere de instanța care a pronunțat Sentința civilă nr. 644/07.04.2014 în dosar nr._ al Judecătoriei Z., au rămas nemodificate. Față de circumstanțele personale ale celor doi creditori ai obligației de întreținere, se justifică obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreținere într-un cuantum mai mare decât 1/6 din venitul său lunar net, către pârâtul din prezenta cauză. Instanța are în vedere faptul că minorul Ianis-M. este în vârstă de 1 an și jumătate, iar pârâtul este în vârstă de aproape 11 ani. Cel din urmă se află în mod evident în nevoie, fiind elev în școala generală, în imposibilitate de a se întreține din munca sa. De asemenea, instanța apreciază că pârâtul necesită o sumă de bani mai ridicată, în vederea respectării interesului superior al minorului, din perspectiva faptului că, cel puțin în prezent, necesită efectuarea de cheltuieli pentru educație și de cheltuieli suplimentare pentru hrană și îmbrăcăminte, față de fratele său. Instanța apreciază totodată că minorul Ianis-M. beneficiază de o situație favorabilă, avându-i alături pe ambii părinți, care contribuie în natură la îngrijirea sa, spre deosebire de minorul Ș.-V.. Instanța ia în considerare și faptul că mama sa realizează venituri într-un cuantum relativ redus, în jur de 1.000 lei lunar (f. 63).
Deși reclamantul a solicitat să se aibă în vedere veniturile pârâtei și a dovedit faptul că unele activități extrașcolare ale minorului sunt gratuite (f. 83-84), nu a făcut niciun fel de referire la veniturile actualei sale soții și, mai mult, a afirmat că acestea nu trebuie luate în considerare, fapt cu care instanța nu poate fi de acord. Este irelevant că activitățile extrașcolare ale minorului Ș.-V. sunt gratuite sau că mama sa primește lunar și bonuri de masă, pe lângă salariu, fiind totuși vorba de un venit mai redus decât venitul mediu pe economie și fiind notoriu faptul că școlarizarea necesită cheltuieli, mai ales când copiii sunt orientați spre performanță.
Instanța reține că sunt nefondate susținerile reclamantului în sensul că după reținerea sumei datorată pârâtului cu titlu de pensie de întreținere, în condițiile în care plătește lunar și rate bancare, abia îi mai ajunge venitul pentru cheltuielile curente. Dovada faptul că reclamantul achită rate bancare nu a fost făcută în cauză, iar instanța apreciază că un venit de peste 2.000 de lei lunar, în condițiile în care există și posibilitatea ca o parte din sumele obținute cu titlu de drepturi de echipare să nu fie utilizate în acest scop, veniturilor reclamantului adăugându-li-se și cele ale soției sale, este suficient pentru întreținerea în condiții bune a unei familii.
Instanța are în vedere circumstanțele celor doi minori în mod global și apreciază că se justifică reducerea pensiei de întreținere la plata căreia este obligat reclamantului în favoarea minorului Ș.-V., de la suma de 564 lei la suma de 500 lei lunar, având în vedere cota de 1/3 din venitul său net lunar, care se ridică la suma de 807 lei. Deși minorul Ș.-V. beneficiază de o sumă mai mare decât fratele său, luând în considerare exclusiv cota de 1/3 din venitul lunar net al reclamantului, această diferență se justifică din considerentele pe larg expuse mai sus.
Față de cele reținute, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va dispune reducerea pensiei de întreținere datorată de reclamant pârâtului, de la 564 lei la 500 lei lunar, începând cu data introducerii cererii – 11.12.2014 (potrivit art 532 alin. 1 C.civ.) și până la majoratul minorului sau noi dispoziții.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul F. I.-V. CNP_, cu domiciliul în Z., ., ., ., jud. S., în contradictoriu cu pârâta P. C.-O. CNP_, în calitate de reprezentant legal al minorului F. Ș.-V., născut la data de 09.05.2004, ambii cu domiciliul în Z., .. N5, ..
Dispune reducerea pensiei de întreținere la plata căreia a fost obligat reclamantul în favoarea minorului prin Sentința civilă nr. 1342/09.05.2013 pronunțată de Judecătoria Z. în dosar nr._, de la 564 lei la 500 lei lunar, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată – 11.12.2014 și până la majoratului minorului sau noi dispoziții.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Z..
Pronunțată în ședință publică azi, 08.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. P. M. N.
Red.L.P.22.04.2015
Dact.L.P.22.04.2015. 4ex.
.>
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Curatelă. Sentința nr. 864/2015. Judecătoria ZALĂU | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
