Plângere contravenţională. Sentința nr. 1657/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1657/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 1657/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA Z.
..
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1657
Ședința publică de la 29 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D.-A. C.
GREFIER: G. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul L. M.-C., cu domiciliul în mun. Z.., .. 95, ., ., cu domiciliul procesual ales la C. & B. – Societate civilă de avocați, cu sediul în Z., .. 12, .. a, parter, . în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN S. -POLIȚIA MUNICIPIULUI Z., cu sediul în Z., .. 14, județul S., având ca obiect plângere contravențională OUG 195/2002 pv CP_/22.04.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul petentului, av. Balasz Szilard în substituirea av. C. C. lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată depusă la dosar întâmpinare din partea intimatului, f. 16-26.
Instanța comunică un exemplar din întâmpinarea formulată în cauză cu reprezentantul petentului.
Instanța pune în discuție competența instanței la soluționarea prezentei cauze.
Reprezentantul petentului, av. B. Szilard apreciază că Judecătoria Z. este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În temeiul art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța pune în discuție durata estimativă a cercetării procesului.
Reprezentantul petentului estimează durata cercetării procesului la primul termen de judecată.
În baza art. 238 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța estimează durata cercetării procesului la primul termen de judecată.
Reprezentantul petentului arată că nu are alte cereri de formulat.
Instanța, în baza dispozițiilor art. 255 alin. 1 și art. 258 Cod de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în baza art. 244 Cod procedură civilă, instanța declară închisă cercetarea procesului și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul petentului arată că petentul a fost surprins vorbind la telefon și fără a purta centura de siguranță. Acesta recunoaște faptele și le regretă, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale a amenzii cu sancțiunea avertismentului și înlăturarea punctelor de penalizare.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fațǎ, constatǎ urmǎtoarele:
Prin plângerea înregistratǎ pe rolul acestei instanțe la data de 24.04.2015 sub nr._, petentul L. M.-C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN S., să dispună reformarea procesului verbal ., nr._, încheiat la data de 22.04.2015 în sensul înlocuirii sancțiunii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii, petentul a arătat cǎ a recunoscut și a regretat săvârșirea faptelor consemnate în procesul-verbal și nu a pus în pericol circulația pe drumurile publice, aceste fapte având un grad de pericol social extrem de redus.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În susținerea plângerii, petentul a depus o copie a procesului-verbal contestat(f.5) și o copie a cărții sale de identitate(f.6).
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei și a fost introdusă în termen legal.
Intimatul a formulat întâmpinare (f.16-18), solicitând respingerea plângerii contravenționale formulate și menținerea în întregime a procesului verbal contestat.
În susținerea poziției sale, intimatul a învederat cǎ procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art.16 și 17 din O.G.2/2001. De asemenea,s-a mai arătat că agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și că se opune administrării probei cu martorii care nu pot fi audiați potrivit dispozițiilor legale invocate, precum și a altor probe cu caracter extrajudiciar.
Intimatul a invocat mai multe hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului(Bosoni c. Franței, Sabiaku c Franței, Vatsberg taxi Aktiebolag și Vulkic c Suediei, A. c. României) relative la prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil și a mai arătat că în analiza proporționalității dispozițiile O.U.G. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, ocrotirea vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Intimatul a mai subliniat că respectarea prezumției de nevinovăție în materie contravențională nu presupune că este suficient pentru petent să conteste procesul verbal pentru a fi exonerat de răspundere și că petentului i s-a oferit posibilitatea să propună probe în apărarea sa, respectându-se principiul egalității armelor.
Totodată s-a mai invocat prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal, în sensul că acesta face dovada până la proba contrarie, iar fiindcă petentul nu a făcut dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată iar procesul verbal este temeinic și legal încheiat.
În drept s-a întemeiat pe dispozițiile art. 205 alin.2 din C.pr. civ., O.U.G. 195/2002, R.A.O.U.G. 195/2002 și O.G. nr.2/2001.
S-au depus la dosarul cauzei de către intimat raportul agentului constatator(f.19,25), copia procesului verbal contestat(f.20,24), copia cărții de identitate a petentului(f.21).
Petentul nu a formulat rǎspuns la întâmpinare.
S-a mai depus la dosarul cauzei cazierul auto al petentului(f.23).
În temeiul art. 255 alin. (1) raportat la art. 258 alin. (1) din C. proc. civ., instanța a încuviințat atât pentru petent, cât și pentru intimat, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrǎrile dosarului, instanța reține urmǎtoarele:
Astfel cum rezultǎ din cuprinsul procesului verbal ., nr._, încheiat la data de 22.04.2015 (f.20), petentul L. M.-C. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 292,5 lei și 2 puncte penalizare, pentru sǎvârșirea faptei prevǎzute de art. 108 alin.1 lit.a pct.2 din O. U. G. nr. 195/2002, reținându-se în actul de constatare cǎ în data de 22.04.2015, ora 19.25, acesta din urmǎ a condus autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare_ pe . Z., zona stație Bus Spital, ultilizând telefonul mobil fără a avea conectat un dispozitiv tip ,,handsfree” și cu avertisment și 2 puncte de penalizare pentru sǎvârșirea faptei prevǎzute de art. 108 alin.1 lit.a pct.3 din O. U. G. nr. 195/2002, reținându-se în actul de constatare cǎ nu a purtat centura de siguranță.
Petentul a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în procesul-verbal.
Potrivit art. 16 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, Procesul verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost sǎvârșitǎ, precum și arǎtarea tuturor împrejurǎrilor ce pot servi la aprecierea gravitǎții faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Pe de altă parte, conform art. 17 din același act normativ, Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Procedând, în prealabil, la examinarea procesului verbal contestat din prisma prevederilor art. 17 din O. G. nr. 2/2001, ce consacrǎ în mod limitativ cazurile de nulitate necondiționatǎ ale actului de constatare și sancționare contravenționalǎ, care pot fi invocate și din oficiu, instanța observǎ cǎ acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii stabilite prin dispozițiile legale anterior menționate.
Instanța observă că s-au relevat în cuprinsul procesului verbal elemente concrete suficiente care sǎ poatǎ individualiza contravențiile sǎvârșite și, totodată, s-au indicat de cǎtre agentul constatator textele de lege ce le sancționeazǎ, configurându-se așadar în mod adecvat cadrul în care se desfășoară controlul jurisdicțional ulterior. Pe de altǎ parte, trebuie relevat cǎ actul de constatare face referire la data, ora și locul în care faptele au fost comise, fiind așadar respectate prevederile art. 16 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001.
În ce privește temeinicia procesului verbal contestat, instanța reține cǎ fațǎ de proba cu înscrisuri administratǎ în cauzǎ, nu existǎ motive rezonabile care sǎ susținǎ ipoteza cǎ situația de fapt, astfel cum a fost consemnatǎ în procesul verbal atacat, ar fi diferitǎ de cea realǎ. Astfel, nu au rezultat elemente concrete care să releve împrejurarea cǎ petentul ar fi purtat centura de siguranță și împrejurarea că nu ar fi vorbit la telefonul mobil fără dispozitiv ,,mâini libere”, la data, ora și locul menționate în procesul verbal. Așadar procesul-verbal nu este invalidat de nicio probă administrată în cauză. Petentul a recunoscut comiterea faptelor atât la momentul întocmirii procesului-verbal, cât și în cadrul plângerii contravenționale.
Curtea de la Strasbourg a evidențiat cǎ în materia delictelor rutiere, aplicarea art. 6 par. 2 din Convenție, ce privește prezumția de nevinovǎție, nu poate fi consideratǎ cǎ ar interzice instituirea unui mecanism intern în baza cǎruia s-ar consacra o prezumție relativǎ de conformitate a celor consemnate în procesul verbal cu cele petrecute în realitate, câtǎ vreme în alte condiții s-ar ajunge la situația în care delictele rutiere nu ar mai putea fi, în mod efectiv, sancționate ( cauza H. c. România, Decizia din 13 martie 2012, cererea 7034/07, par. 12 ). Nu poate fi negată împrejurarea că, odată declanșat controlul jurisdicțional, ca urmare a plângerii formulate, petentul a beneficiat de toate garanțiile procedurale inerente unui demers judiciar. În fine, trebuie relevat că în fața instanței petentul a avut posibilitatea de a administra probe cu respectarea principiilor egalitǎții de arme, nemijlocirii și contradictorialitǎții, pentru a combate cele reținute în procesul verbal, or în cauzǎ nu s-a putut demonstra cǎ situația de fapt reținutǎ în actul de constatare ar fi diferitǎ de cea realǎ, dupǎ cum s-a arǎtat mai sus.
Referitor la modalitatea concretă de individualizare a sancțiunii, instanța observă că potrivit art. 21 alin. (3) din O. G. nr. 2/2001, Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal, iar conform art. 5 alin. (5) din O. G. nr. 2/2001, Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Ținând seama de consecințele pe care le poate determina în trafic fapta de a vorbi la telefonul mobil fără a utiliza sistemul ,,mâini libere”, care prezintă un pericol ridicat pentru viața și integritatea fizică a persoanelor, de datele care reies din cazierul auto al petentului(f.23), care denotă dezinteresul acestuia față de valorile sociale protejate de normele rutiere, de faptul că pentru cealaltă faptă reținută în sarcina petentului s-a aplicat sancțiunea avertisment, trebuie considerat că aplicarea amenzii este justificată, iar cuantumul acesteia este proporțional cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite.
Ținând seama de consecințele pe care le poate determina în trafic fapta de nepurtare a centurii de siguranță pentru viața și integritatea conducătorilor auto, trebuie considerat că aplicarea avertismentului este justificată.
În ceea ce privește sancțiunea complementară aplicată pentru cele două fapte, instanța apreciază că nu se impune măsura înlăturării acesteia raportat la următoarele aspecte:
Potrivit art.5 alin.6 din O.G. 2/2001: „ Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și gravitatea faptei.” Iar potrivit art.96 alin.1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice: „ Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege …”. În cauza dedusă judecății, instanța consideră că petentul nu a făcut dovada că faptele contravenționale au fost săvârșite în anumite împrejurări care să le confere un grad de pericol social mai redus decât acela avut în vedere de către legiuitor la stabilirea sancțiunilor, iar instanța apreciază având în vedere toate criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001 și rolul acestei sancțiuni, prevăzut de art 96 alin.1 din O.U.G. 195/2002 de preîntâmpinare a săvârșirii altor fapte interzise de lege, că sancțiunile complementare sunt proporționale cu gravitatea faptelor concrete săvârșite de către petent și justificată aplicarea acestora pentru înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte de aceiași natură.
Recunoașterea faptelor de către petent nu este suficientă în contextul încălcării de către acesta, în mod repetat, a normelor rutiere(f.23). Instanța a ținut cont și de faptul că pentru cea de-a doua contravenție reținută a fost aplicată sancțiunea avertismentului și de consecințele grave care se pot produce în cazul nerespectării normelor nesocotite de petent.
În consecințǎ, ținând seama de ansamblul aspectelor anterior reliefate, în baza art. 34 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, plângerea formulatǎ urmeazǎ a fi respinsǎ ca neîntemeiatǎ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca fiind neîntemeiatǎ plângerea formulatǎ de cǎtre petentul L. M.-C., cu domiciliul în Z., ..95, ..A, ., jud.S., cu sediul procesual ales la C. &B.-Societate civilă de avocați, cu sediul în Z., ..12, ., parter, . împotriva procesului verbal ., nr._, încheiat la data de 22.04.2015 de cǎtre intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN S., cu sediul în Z., ..14, CUI_, jud. S..
Menține în întregime procesul verbal atacat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea cǎii de atac urmând a fi depusǎ la Judecǎtoria Z..
Pronunțatǎ în ședințǎ publicǎ, azi, 29.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D.-A. C. GAROFIȚA S.
Red.D.A.C/15.07.2015
Dact./S.G/15.07.2015/4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1658/2015.... | Succesiune. Sentința nr. 1635/2015. Judecătoria ZALĂU → |
|---|
