Plângere contravenţională. Sentința nr. 2140/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2140/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 2140/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ZALAU
JUDETUL S.
Dosar nr._ Nr. operator 2519
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2140
Ședința publică din data de 05 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M.-D. L.
GREFIER: A. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind soluționarea plângerii formulată de către petentul D. V. O. cu domiciliul în Z., .. 18, ., județul S., în contradictoriu cu petenta M. Z. – prin primar, ca obiect plângerere contravențională L 50/1991.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 17 septembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin.1 din Cod procedură civilă a amânat pronunțarea pentru data de 01 octombrie 2015, iar ulterior pentru data de 05 octombrie 2015
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra prezentei plângeri contravenționale, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe cu numărul 2053 din data de 12.05.2015, petentul D. V. O. a solicitat, în contradictoriu cu M. Z. – prin Primar, anularea procesului-verbal de contravenție nr.3 din data de 27.04.2015, iar în subsidiar diminuarea cuantumului amenzii aplicate la minimul legal.
În motivare, petentul a arătat că a realizat construcția propriei case în baza autorizației de construire nr.405/17.06.2014 și a fost sancționat pentru nerespectarea documentației tehnice care a stat la baza eliberării autorizației de construire cu toate că, în realitate a respectat documentația tehnică depusă pentru autorizarea construirii, constatându-se în mod greșit existența contravenției reținute în sarcina sa întrucât așa-zisa ”mansardă” este construită și prevăzută ca un pod nelocuit. Întrucât cele constatate nu sunt în totalitate conforme cu realitatea și că nu a fost prezent la momentul întocmirii procesului-verbal pentru a-și putea exprima punctul de vedere, solicită anularea procesului-verbal atacat, iar în subsidiar diminuarea cuantumului amenzii aplicate la minimul legal.
Plângerea a fost motivată în drept pe dispozițiile art.31, 32 din OG 2/2001 și Legea 50/1991.
În probațiune, s-a depus procesul-verbal contestat, certificat de urbanism.
Plângerea contravențională este legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 19 din O.UG. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimatul, M. Z. prin Primar, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și a arătat faptul că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea prevederilor Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și ale OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În fapt, prin procesul-verbal contestat de către petent s-a constatat săvârșirea de către acesta a contravenției prevăzute de art.26 alin.1 lit.b din Legea 50/1991, respectiv realizarea lucrărilor de construire fără respectarea documentației tehnice care a stat la baza eliberării autorizației de construire constând în mărirea suprafeței demisolului și a parterului, precum și executarea unui nivel în plus, mansardă neautorizată, rezultând un regim de înălțime D+P+M, depășindu-se în acest mod POT și CUT admiși prin regulamentul local aferent Planului Urbanistic Zonal, pentru care s-a stabilit sancțiunea amenzii de 10.000 lei și s-a dispus măsura desființării părților din construcție care depășește proiectul de execuție.
Sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și cu vinovăția, astfel că nu se impune diminuarea acesteia, iar sancțiunea avertisment nu este aplicabilă în speță față de prevederile art.26 alin.6 din Legea 50/1991, iar în ceea ce privește măsura complementară este legal aplicată, nefiind posibilă aplicarea măsurii complementare a intrării în legalitate întrucât au fost depășiți indicatorii urbanistici POT și CUT.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Ordinul nr.839/2009.
În probațiune, au fost depuse procesul-verbal contestat, autorizația de construire, planșe foto, certificat de urbanism din 03.06.2014, cerere cu anexele la aceasta, fișă tehnică, memoriu general, plan imobil
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare la data de 15.09.2015 prin care a arătat că, de la data comunicării procesului-verbal de contravenție situația de fapt s-a modificat în sensul că a făcut demersuri de modificare a documentației tehnice în vederea încadrării în limitele maxime prevăzute de lege, suprafața de 1363 mp modificându-se la 2872 mp prin alipirea unei suprafețe învecinate, rezultând alți indicatori urbanistici. A precizat că a inițiat demersurile pentru modificarea autorizației de construire, depunînd în acest sens cerere pentru emiterea certificatului de urbanism.
În probațiune, petentul a depus, extras CF, cerere pentru emiterea certificatului de urbanism, iar la data de 29.09.2015 a depus certificatul de urbanism nr.938/22.09.2015.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse de către părți la dosarul cauzei și proba cu planșele foto.
Analizând actele dosarului și materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.3 din data de 27.04.2015 petentul D. V. O. a fost sancționat contravențional cu sancțiunea amenzii în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art.26 ali.1 lit.a din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, reținându-se în sarcina sa faptul că în urma controlului efectuat la data de 22.04.2015, la investiția ”casă de locuit D+P” situată în loc. Z., . nr.97, s-a constatat realizarea unor lucrări de construire, nerespectându-se documentația tehnică care a stat la baza eliberării autorizației de construire nr.406/17.06.2014 constând în mărirea suprafeței demisolului și a suprafeței parterului, executarea unui nivel în plus, mansardă neautorizată, rezultând un imobil cu regimul de înălțime D+P+M care depășește procentul de ocupare al terenului și coeficientul de utilizare al terenului admis prin regulamentul local aferent Planului Urbanistic Zonal.
Prin același proces-verbal s-au dispus măsura opririi lucrărilor și desființarea părților din construcție care nu au respectat proiectul de execuție și aducerea acestora la forma autorizată.
Potrivit art. 26 alin 1 lit. B constituie contravenții executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor prevăzute la lit. b), precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire în situațiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor și executant;
Iar potrivit aliniat 2 al aceluiași articol fapta se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.
Conform art. 28 alin 1 din Legea 50/1991, odată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum si, după caz, luarea masurilor de încadrare a acestora in prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, . in procesul-verbal de constatare a contravenției.
Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientul, fapt atestat de martorul M. G. G..
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.3 din data de 27.04.2015 instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește motivul de nulitate a procesului-verbal invocat de către petent, respectiv încălcarea dispozițiilor art.16 alin.7 din O.G.2/2001 instanța arată că acesta este neîntemeiat pentru următoarele motive:
Potrivit art.16 alin.7 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: ”În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare.” iar prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 19 martie 2007 ( M. Of. Nr.833 din 5.12.2007) pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, decizie obligatorie pentru instanțele de judecată, s-a statuat faptul că, în raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal se ia în considerarea și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cea referitoare la consemnarea distinctă a obiecțiunilor, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
În speță, petentul nu a arătat în ce constă vătămarea care i s-a adus prin încheierea procesului-verbal în lipsă, obiecțiunile pe care intenționa să le formuleze și vătămarea cauzată prin faptul că nu a avut posibilitatea să formuleze obiecțiuni în fața agentului constatator. Vătămare se concretizează de regulă, într-un astfel de caz, în încălcarea dreptului la apărare însă, prin susținerea obiecțiunilor cu privire la cuprinsul procesului-verbal în fața instanței această vătămare poate fi înlăturată fără să fie necesară anularea procesului verbal. Dreptul la apărare poate fi valorificat și ulterior, prin introducerea plângerii contravenționale, atâta timp cât nu se face dovada faptului că existau apărări care, nefiind menționate la momentul redactării procesului-verbal în cuprinsul acestuia nu ar mai putea fi reiterate în fața instanței. Astfel, simpla susținere a contravenientului potrivit căreia nu și-a putut exprima punctul de vedere, dar fără a proba vătămarea care i s-a adus, nu poate duce la anularea procesului verbal.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal nr.3 din data de 27.04.2015, instanța reține că în procesul-verbal s-a reținut corect și complet situația de fapt, fiind întocmit pe baza măsurătorilor și a constărilor personale ale agentului constatator, în urma controlului efectuat potrivit competenței legale. Mențiunile sale sunt confirmate și de documentația care a stat la baza întocmirii acestuia, respectiv autorizația de construcție nr. 406/17.06.2014 și planșele foto.
Astfel cum reiese din analiza autorizația de construcție nr. 406/17.06.2014, aceasta a fost a fost eliberată pentru realizarea unei locuințe cu regim de înălțime D+P, cu suprafața construită de 270,50 mp și suprafața utilă de 385,40 mp, or din analiza memoriului general și a planurilor imobilului, se relevă faptul că petentul a realizat locuință cu regim de înălțime D+P+M, mărind suprafața utilă și suprafața desfășurată a construcției, prin nerespectarea lungimii demisolului care nu trebuia construit sub toată suprafața parterului și realizând încăperi în partea din plan ce semnifică fundație umplută cu pământ, a edificat o terasă acoperită neprevăzută în proiect, întreaga construcție la parter este mai lungă cu peste 30 m lungime, a realizat o terasă acoperită cu planșeu din beton peste care a prelungit mansarda care este prevăzută în proiect ca un pod nelocubil, la data de 22.09.2015 petentul încercând să modifice în acest sens autorizația eliberată (certificat urbanism nr.938/22.09.2015 aflat la f.85 din dosar).
Instanța concluzionează că legalitatea și temeinicia actului de sancționare au fost confirmate prin probele administrate în cursul dezbaterilor, iar apărările invocate nu pot fi reținute, astfel încât în mod corect a fost angajată răspunderea contravențională a petentului. Pe de altă parte instanța are în vedere că petentul, în esență, recunoaște că nu a respectat autorizația, invocând însă anumite circumstanțe atenuante.
Fapta constituie contravenție potrivit art. 26 alin. 1 lit. b din Legea 51/1991 și este sancționată cu amenda cuprinsă între 3.000 lei și 100.000 lei, potrivit art. 26 alin. 1 din aceeași lege.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, respectiv amenda în cuantum de 10.000 lei, instanța artă următoarele:
Conform art.5 alin.5 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.” Iar art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001 stipulează: ” Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Principiul proporționalității cuprins în alin.5 și 6 din art.5 din O.G. nr. 2/2001, își are originea în dispozițiile art.53 din Constituție, care permit limitarea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale numai în măsura în care o astfel de limitare este necesară într-o societate democratică și este proporțională cu situația care a determinat-o. Orice sancțiune contravențională implică restrângerea unor drepturi sau libertăți, astfel încât, stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale trebuie să se realizeze astfel încât să fie proporțională cu fapta comisă de contravenient.
În cauza dedusă judecății, având în vedere respectarea principiului proporționalității și toate criteriile cuprinse în art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că sancțiunea aplicării amenzii în cuantum de 10.000 lei este disproporționată față de gradul de pericol social al faptei săvârșite și se justifică reducerea amenzii pentru considerentele care urmează. Din înscrisurile depuse petent la dosar reiese că acesta a efectuat demersuri în vederea modificării autorizației de construire în sensul realizării construcției cu regim de înălțime D+P+M, POT max 20%, CUT max 0,50%, obținând în acest sens certificatul de urbanism nr.938/22.09.2015, care atestă faptul că ridicarea acestei construcții este conformă cu planul urbanistic, petentul solicitând și eliberarea unei noi autorizații de construire, nefiind adus vreun prejudiciu disciplinei în construcții, cât timp planul urbanistic permite ridicarea unei astfel de construcții pe amplasamentul respectiv, astfel cum a fost modificat prin alipirea unei parcele din vecinătate. Instanța are în vedere și atitudinea procesuală a petentului, care recunoaște fapta săvârșită și întreprinde demersuri pentru .>
Prin urmare, fapta petentului nu prezintă un grad de pericol social ridicat raportat la majoritatea situațiilor de construire fără autorizație, însă se impune menținerea sancțiunii amenzii contravenționale la un cuantum mai ridicat decât minimul special de 3.000 lei, respectiv la suma de 6.000 lei pentru a-i atrage atenția acestuia cu privire la necesitatea respectării întocmai a pașilor prevăzuți de lege pentru obținerea documentelor necesare prealabil ridicării unei construcții în forma modificată față de autorizația inițială.
Totodată, în ceea ce privește măsura complementară dispusă prin procesul verbal atacat, respectiv desființarea părților de construcție care nu au respectat proiectul de execuție și aducerea acestora la forma autorizată, instanța apreciază ca fiind întemeiată și cererea petentului de înlocuire a măsurii desființării parțiale a construcției, cu obligarea intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire, apreciind în acest sens că dispoziția autorității de a limita, prin Planul Urbanistic General, coeficientul de ocupare prin construire a terenului aflat în proprietatea petentului reprezintă o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate al acestuia. Există așadar o vădită disproporție între scopul respectării planului de urbanism și măsura demolarii parțiale a construcției dispuse prin procesul verbal contestat.
Pentru toate aceste considerente, instanța, în temeiul art.34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor urmează să admită în parte plângerea contravențională formulată de către petentul D. V. O., în contradictoriu cu intimatul M. Z. - prin Primar și va modifica procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 3 întocmit de către intimat la data de 27.04.2015, în sensul că va dispune reducerea amenzii contravenționale aplicată petentului de la suma de 10.000 lei 6.000 de lei și înlocuirea măsurii complementare privind desființarea parțială a construcției cu măsura intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire, menținând celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul D. V. O., cu domiciliul în Z., .. 18, ., jud. S., în contradictoriu cu intimatul M. Z. prin Primar, cu sediul în Z., Piața I. M. nr. 3, jud. S..
Dispune reducerea amenzii contravenționale aplicată petentului prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 3/27.04.2015, încheiat de reprezentantul intimatului, de la suma de 10.000 lei la suma de 6.000 lei.
Dispune înlocuirea măsurii complementare privind desființarea parțială a construcției aplicată prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 3/27.04.2015, cu măsura intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Z..
Pronunțată în ședință publică azi, 05.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M.-D. L. A. B.
Red. M.D.L./ 05.10.2015/Dact. A.B./ 05.10.2015/Ex. 4, .
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 3081/2015. Judecătoria ZALĂU | Actiune in regres. Sentința nr. 2122/2015. Judecătoria ZALĂU → |
|---|
