Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 182/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 182
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Mitrancă
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Consiliul Local al orașului împotriva sentinței civile nr. 1677/02.10.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, precum și cu intimații-pârâți Direcția de Servicii Comunale, Primăria orașului și Primarul orașului, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, prin cererea de recurs solicitându-se și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin acțiunea formulată de reclamanta, înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr- s-a solicitat instanței ca, prin sentința ce va pronunța să fie obligați pârâții Consiliul Local Tg.J, Primăria Municipiului Tg.J, Consiliul Local Tg. și Direcția Publică de Protecție Socială, la plata sporului salarial numit indemnizație de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariul de încadrare, conform Ordinului MAI nr.496/28.07.2003, pentru perioada începând cu 24.01.2004 și până la 01.11.2006, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este angajata pârâtei cu contract de muncă, iar dreptul pe care îl solicită a fost conferit prin art. 9.2 din Ordinului MAI nr.496/28.07.2003.
În întâmpinarea depusă pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca nelegală.
Prin sentința nr. 1677 de la 02 octombrie 2007 Tribunalul Gorj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Primăria Orașului, Primarul Orașului.
A respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de Consiliul Local.
A admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de Consiliul Local.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâților Consiliul Local, Primăria Orașului, Primarul orașului.
A obligat pârâții Direcția de Servicii Comunale și Consiliul Local să plătească reclamantei indemnizația de dispozitiv, în procent de 25 % din salariul de bază începând cu 27.06.2004, până în prezent, sumele urmând să fie actualizate la data plății, în raport de coeficientul de inflație. A respins acțiunea privind plata indemnizației de dispozitiv pentru perioada 01.08.2003-26.06.2004 ca fiind prescrisă.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Primăria și Primarul Orașului, instanța a admis-o, cu motivarea că între reclamantă și pârâți nu există raporturi juridice concretizate în obligații specifice angajatorului și angajatului și prin urmare nu se justifică calitatea de pârât a acestuia.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Local a fost admisă. Așa cum reiese din Hotărârea nr.1 din 19.01.2006 a Consiliului Local, pârâta Direcția de Servicii Comunale, începând cu data de 01.03.2006, are personalitate juridică.
Pentru perioada 01.08.2003-26.06.2004, dreptul material la acțiune este prescris, deoarece termenul de prescripție potrivit art. 283 alin.2 Codul muncii este de trei ani de la nașterea dreptului, ori în cazul de față reclamanta solicită plata unor drepturi salariale începând cu data de 01.08.2003, prin acțiunea introdusă la 27.06.2007, fiind îndeplinit astfel termenul de prescripție pentru perioada 01.08.2003-26.06.2004.
Prin pct.9.2 din Ordinul MAI nr.496/28.07.2003 s-a stipulat faptul că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. În sensul acestui Ordin prin personal civil se înțelege funcționarii și personalul contractual din cadrul MAI.
Potrivit Legii 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și de acordare a unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu excepția celor din domeniul administrației publice beneficiază doar de dreptul prevăzut la art. 13 din lege, precum și de cele prevăzute de reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar.
Art. 13 prevede că, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de indemnizație de dispozitiv - de 25 % din soldă, respectiv salariul de bază.
A mai reținut instanța de fond că potrivit adresei nr. - din 25.08.2003 Guvernul României prin MAI a comunicat către toate prefecturile că acordarea indemnizației de dispozitiv se aplică la salariul de bază, de această indemnizație urmând să beneficieze tot personalul, mai puțin prefectul și subprefectul.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Consiliul Local al Orașului criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Critică sentința pentru faptul că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Local și a obligat Consiliul Local la plata sporului de dispozitiv către reclamantă, întrucât aceasta are raporturi de muncă cu Direcția se Servicii Comunale, instituție cu personalitate juridică proprie și buget propriu și nu cu pârâtul Consiliul Local chemat în judecată prin cererea introductivă.
Reclamanta a arătat, în motivarea acțiunii, că este salariată în cadrul Direcției de Servicii Comunale și că beneficiază de prevederile. MAI nr.496/28.07.2003, act normativ care prevede acordarea indemnizației de dispozitiv în procent de 25 % aplicat la salariul de bază.
În mod eronat instanța de fond a reținut faptul că prevederile. MAI nr.496/28.07.2003 se aplică și salariaților din administrația publică.
A solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă.
În drept a invocat dispoz. art. 304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă.
Intimații nu au depus întâmpinare în cauză.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată și reține următoarele:
Intimata - reclamantă îndeplinește funcția de consilier în cadrul Biroului Juridic al Direcției de Servicii Comunale.
Se constată astfel că instanța de fond nu a stabilit cadrul procesual în cauză, în sensul că nu a verificat dacă pârâta DIRECȚIA DE SERVICII COMUNALE, are personalitate juridică proprie pentru a stabili dacă aceasta poate sta în judecată. Una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii civile o constituie capacitatea procesuală, constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, iar instanța are obligația de verifica din dacă această condiție este îndeplinită, excepția lipsei capacității procesuale fiind una absolută.
Mai mult,instanța de fond,în considerente a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Local este fondată,dar în dispozitiv instituie în sarcina acestuia plata sporului de dispozitiv astfel că există contradicție între considerentele sentinței și dispozitiv.
Instanța de fond a obligat pârâții CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI și DIRECȚIA DE SERVICII COMUNALE,în solidar, fără a stabili cine are calitatea de angajator al reclamantului și are obligația de a achita drepturile salariale,raportul de muncă având un caracter personal și la plata acestor drepturi neputând fi obligat decât angajatorul.
În plus, instanța de fond nu a verificat dacă la nivelul Consiliului Local a fost acordată indemnizația de dispozitiv, și nici dacă activitatea prestată de reclamantă se încadrează în ipoteza textului Ordinului MAI nr. 426/2003.
Pentru motivele expuse, Curtea constată că instanța de fond a soluționat cererea fără a intra în cercetarea fondului și, în baza art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, instanța de fond va verifica aspectele menționate mai sus, punând în discuția părților administrarea probelor necesare și va avea în vedere și celelalte motive de recurs invocate.
PENTRU ACESTE MOPTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI, împotriva sentinței civile nr.1677 din 2 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă, DIRECȚIA DE SERVICII COMUNALE, PRIMĂRIA ORAȘULUI ȘI PRIMARUL ORAȘULUI.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
31.01.2008
Red.jud.-
4 ex/AS
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Doina Vișan, Mihaela Mitrancă
