Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 290/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 290/R-CM
Ședința publică din 01 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
Judecător - - -
Judecător - -
Grefier - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTITIEI B și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.835/CM din 05 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurenții-pârâți, intimatul-reclamant, intimatul-intervenient în nume propriu și intimata-pârâtă Curtea de APEL PITEȘTI.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursurile în stare de judecată și trece la soluționarea lor.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de APEL PITEȘTI, la plata drepturilor bănești, indexate în raport de indicele de inflație pana la data plații efective, ce reprezintă diferențe de drepturi salariale ce trebuiau calculate la indemnizația brută lunară de încadrare pentru majorarea de 30% si de 40% pe perioada 29.06.2002 - 01.04.2006, pentru sporul de vechime in munca pentru perioada februarie 2002 - 12 martie 2007 și pentru prima de vacanta aferenta perioadei 2001-2006.
În ceea ce privește pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, reclamanții au solicitat obligarea acestuia la virarea către pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL PITEȘTIa fondurilor necesare achitării drepturilor bănești solicitate prin acțiune.
În motivarea cererii de chemare în judecată se arată că reclamanții au chemat în judecată aceiași pârâți în perioada anilor 2005 - 2006 pentru plata unor diferențe de drepturi salariale, hotărârile pronunțate în acele cauze fiind definitive și irevocabile.
Sumele câștigate de reclamanți prin acele acțiuni au fost achitate de către pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL PITEȘTI, însă la calcularea sporului de vechime în muncă și a primei anuale de vacanță nu a fost avută în vedere și influența pe care sporurile de 30% și 40% au avut-o asupra indemnizației brute lunare.
Se impune așadar recalcularea drepturilor bănești prin includerea celor două sporuri arătate în baza de calcul, respectiv indemnizația brută lunară și raportarea tuturor sporurilor la această nouă bază.
În drept, s-a făcut trimitere la dispozițiile art.11 alin.1 din nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților în vigoare în perioada 01.07.2002 - 31.05.2004, precum și la dispozițiile art.28 alin.4 din nr.OUG24/2004.
Cu privire la recalcularea sporurilor prin aplicarea acestora la noua bază de calcul rezultată conform celor de mai sus, reclamanții au invocat prevederile Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Inițial, reclamanții au formulat cerere de intervenție în interes propriu în dosarul nr-, care a fost disjunsă de instanță la termenul de judecată din data de 25.09.2007, având în vedere stadiul avansat de soluționare al acestui dosar.
S-a format astfel prezentul dosar, înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș sub nr-.
Prin precizarea la acțiune depusă la data de 01.11.2007, reclamanții au învederat că, în fapt, solicită plata diferențelor de drepturi salariale pentru perioada 29.06.2002 - 01.04.2006, rezultate din cuprinderea în baza de calcul a majorării cu 30% și cu 40% a indemnizației brute lunare de încadrare. În raport de această nouă bază de calcul să li se plătească diferențele de salariu provenite din aportul adus de celelalte sporuri asupra noii baze (diferența spor vechime în muncă, diferența spor toxicitate, diferența spor doctorat, diferența prima de vacanță, diferența premiu anual).
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.835/CM din 5 decembrie 2007, a admis în parte acțiunea așa cum a fost precizată și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL PITEȘTI să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale rezultate din calcularea sporurilor și primelor la indemnizația majorată cu 50% pentru perioada 01.05.2004 - 01.04.2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că rin p. hotărâri judecătorești pronunțate anterior de Tribunalul Argeș, rămase irevocabile prin deciziile pronunțate de Curtea de APEL PITEȘTI (ex. sentința civilă nr.709/CM/30.11.2005, pronunțată în dosarul nr.1658/2005, irevocabilă prin decizia nr.386/R-CM/27.06.2006, sentința civilă nr.574/CM/27.10.2005, pronunțată în dosarul nr.1657/2005, irevocabilă prin decizia nr.26/R-CM/24.01.2006, sentința civilă nr.552/CM/07.07.2006 a Tribunalului Argeș, irevocabilă prin decizia nr.498/R-CM/03.10.2006, sentința civilă nr.550/CM/29.06.2006, irevocabilă prin decizia nr.485/R-CM/26.09.2006 a Curții de APEL PITEȘTI ) au fost admise în parte sau în totalitate acțiunile reclamanților și au fost obligați pârâții să le plătească acestora drepturile bănești reprezentând prima de vacanță aferentă perioadei 2001-2002, precum și drepturile bănești reprezentând sporul de vechime în muncă cuvenit pentru perioada 2001-2004, drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pentru perioada 2003-2005 și drepturile bănești reprezentând sporul de vechime pentru perioada februarie 2004-2005.
Reclamanții au mai formulat și ulterior cereri de chemare în judecată a acelorași pârâți, iar prin hotărâri judecătorești ramase irevocabile li s-au acordat drepturile bănești reprezentând 30% din indemnizația de încadrare lunară pe perioada 29.06.2002- 30.04.2004 și drepturile bănești reprezentând 40% din indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 01.05.2004 - 01.04.2006, cu respectarea perioadelor în care aceștia au primit aceste drepturi, actualizate în raport de rata inflației la data plății efective ( ex. sentința civilă nr.552/CM/07.07.2006, irevocabilă prin decizia nr.498/R-CM/03.10.2006, sentința civilă nr.550/CM/29.06.2006, irevocabilă prin decizia nr.485/R-CM/26.09.2006).
Toate aceste drepturi bănești acordate prin aceste titluri au fost achitate de către pârâți.
Pe de altă parte, așa cum rezultă din prevederile art.11 din nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, în vigoare pentru perioada la care reclamanții fac referire, prin raportare și la dispozițiile nr.OUG24/2004 în ceea ce privește creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de combatere a corupției, legiuitorul a statuat că numai 40% este considerată majorare a indemnizației de încadrare brută lunară, incluzându-se așadar în baza de calcul a acesteia. La noua bază astfel rezultată trebuie calculate toate celelalte sporuri de care fiecare dintre reclamanți beneficiază.
Spre deosebire de situația expusă, în ceea ce privește 30%, legiuitorul a acordat acestuia statutul de spor de sine stătător, care nu a fost inclus în baza de calcul a indemnizației brute lunare. Prin urmare, toate celelalte sporuri se raportează doar la baza de calcul fără ca aceasta să includă și sporul de 30%, cunoscut fiind că, potrivit legislației muncii în vigoare, nu se poate aplica un spor la alt spor decât dacă există prevedere expresă în acest sens, așa cum se întâmplă cu majorarea de 40%.
Reclamanților le-au fost acordate drepturile salariale, însă prin calcularea în mod separat atât a sporului de 30%, cât și a majorării de 40%, aceasta din urmă, așa cum s-a arătat anterior, trebuia inclusă în baza de calcul.
Pe cale de consecință, este îndreptățită cererea reclamanților de a beneficia de diferențele de drepturi salariale aferente perioadei 29.06.2002-01.04.2006, ca urmare a includerii în baza de calcul a indemnizației a majorării de 40%.
Deosebit, tot prin raportare la cele arătate anterior, pentru identitate de rațiune, reclamanții sunt îndreptățiți să primească și diferențele de drepturi salariale ca urmare a aplicării tuturor sporurilor cuvenite fiecăruia dintre ei, inclusiv a primei de vacanță, la indemnizația de încadrare ce include și majorarea de 40%, până la data existenței acesteia, respectiv 01.04.2006.
În ceea ce privește actualizarea diferențelor de drepturi salariale cu indicele de inflație la data plății efective, tribunalul a reținut că, în temeiul dispozițiilor art.161 alin.(4) din Codul muncii, aceasta se justifică prin necesitatea realizării unei corelații între salariul real și salariul nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul în care angajatorul datora drepturile bănești și momentul în care aceste sume de bani intra efectiv în patrimoniul beneficiarilor, știut fiind că funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
Se arată, în recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției, că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică față de motivele de casare prevăzute de art.304 pct.6 și 9 Cod procedură civilă.
1. Deși obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă acordarea de drepturi salariale rezultând din calcularea sporurilor și primelor la indemnizația majorată cu 40%, instanța de fond a admis acțiunea, obligând pârâții la plata drepturilor salariale solicitate calculate la indemnizația calculată cu 50%.
2. Hotărârea instanței de fond este nelegală sub aspectul admiterii capătului de cerere privind plata unor diferențe, rezultând din calculul sporului de vechime în muncă în funcție de indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 40%.
Analizând sistematic dispozițiile legale în materie, respectiv nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, rezultă că indemnizația de încadrare brută lunară a magistraților era stabilită exclusiv pe baza funcțiilor deținute în raport cu nivelul instanțelor și parchetelor și cu vechimea în magistratură, fără a cuprinde alte sporuri decât sporul de fidelitate, iar art.4 alin.3 din această ordonanță vorbește de indemnizația de încadrare majorată, nu și de alte elemente cum ar fi sporul egal cu 30% sau 40%.
În această situație, și art.28 din nr.OUG43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, modificat prin nr.OUG24/2004 trebuie interpretat în sensul că sporul de anticorupție rămânea un adaos la indemnizația de încadrare brută lunară a magistraților ce beneficiau de el, nefiind inclus în indemnizație. Singurul spor ce face parte din indemnizație este sporul de fidelitate, toate celelalte reprezentând adaosuri.
Ca urmare, în condițiile în care sporul de vechime în muncă se calculează în funcție de indemnizația brută lunară fără ca din aceasta să facă parte și sporul anticorupție, în mod greșit s-a apreciat că din indemnizația de încadrare brută lunară făcea parte și sporul anticorupție.
Printr-o astfel de interpretare se ajunge la situația existenței a două feluri de indemnizații de încadrare brute lunare pentru magistrați, diferite după cum magistratul respectiv beneficia sau nu de sporul anticorupție.
Se arată astfel că natura acestui drept este aceea de spor și nu poate fi avut în vedere la calculul indemnizației brute deoarece la stabilirea acesteia pot fi avute în vedere numai criteriile prevăzute de art.3 alin.1 și 2 din nr.OUG177/2002. Singura incongruență reprezentată de art.28 alin.4 din nr.OUG43/2002 nu poate fi interpretată ca o modificare a criteriilor de stabilire a indemnizațiilor brute lunare.
În recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor se critică sentința instanței de fond ca nelegală față de motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În mod eronat instanța de fond a obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze fondurile necesare achitării drepturilor salariale cuvenite reclamanților, fără a avea în vedere că acesta răspunde de gestionarea bugetului aprobat - prin legea bugetară anuală, a instituției pe care o conduce și nu a altor instituții.
Ministerul Economiei și Finanțelor este ordonator principal de credite, iar creditele bugetare aprobate acestuia, prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite. Atribuții privind salarizarea și angajarea reclamanților are numai Ministerul Justiție, cu care reclamanții au raporturi de muncă, fără ca Ministerul Economiei și Finanțelor să fie implicat în vreun fel.
Nu s-a avut în vedere că între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției nu există nicio obligație de garanție, situație în care recurentul nu poate răspunde pentru eventualele sume ce ar trebui să le plătească Ministerul Justiției într-un raport de muncă izvorât din contractul individual de muncă.
Față de motivele arătate se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate, în sensul constatării lipsei capacității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Recursurile declarate de pârâți sunt nefondate.
Referitor la recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B, se constată că ste de remarcat în primul rând că Tribunalul Argeș nu a reținut calitatea procesuală pasivă a acestui pârât în considerarea vreunui raport de muncă pe care reclamanții l-ar avea cu acesta.
Este un lucru evident și necontestat că reclamanții nu sunt salariați ai acestui minister, atribuții privind angajarea și salarizarea având ceilalți pârâți, așa cum corect susține recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Totuși, în mod corect instanța de fond a apreciat că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă.
Astfel, în conformitate cu prevederile art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare. De asemenea, conform art.3 alin.1 pct.2 din nr.HG208/2005 această instituție gestionează și proiectul legii de rectificare bugetară.
Rezultă așadar că, față de cererea având ca obiect alocarea fondurilor necesare sumelor ce urmează a fi plătite reclamanților, în mod corect tribunalul a reținut calitatea procesuală pasivă a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
În lipsa rectificării bugetului cu sumele necesare, pârâții se află în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata sumelor cerute de reclamanți.
De altfel, acest recurent nu a fost obligat la plata direct către reclamanți a drepturilor salariale, ci numai la alocarea fondurilor necesare celorlalți pârâți pentru plata acestor drepturi.
Referitor la recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției, se constată că în primul motiv formulat se critică sentința instanței de fond că ar fi acordat mai mult decât s-a cerut, și anume calcularea diferențelor de drepturi salariale la indemnizația majorată cu 50% și nu de 40%, așa cum s-a solicitat.
Instanța constată însă că, atât în minuta întocmită cu ocazia pronunțării sentinței, cât și în considerentele sentinței civile atacate, se arată că diferențele de drepturi salariale se acordă reclamanților față de indemnizația majorată cu 40%. Mențiunea de 50% făcută în dispozitivul sentinței este o simplă eroare materială, provenită din dactilografierea greșită, ce urmează a fi îndreptată în baza art.281 Cod procedură civilă.
C de-al doilea motiv de recurs privind nelegalitatea sentinței civile atacate este de asemenea nefondat.
Într-adevăr, așa cum arată și pârâtul în recursul formulat, prin nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, s-a stabilit la art.3 alin.1 că magistrații au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită pe funcții în raport cu nivelul instanțelor și parchetelor și cu vechimea în magistratură.
Art.28 din nr.OUG43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, așa cum a fost modificat prin nr.OUG24/2004, a prevăzut la personalul arătat la alin.1 și judecătorii care compun completele specializate în infracțiunile de corupție, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizației brute de încadrare lunară.
Prin art.1 pct.8 din Legea nr.601/2004 pentru aprobarea nr.OUG24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, art.28 din nr.OUG43/2002 sus arătat a fost modificat, în sensul că s-a precizat că personalul respectiv beneficiază de un spor de 40% la indemnizația brută de încadrare lunară.
Față de dispozițiile art.3 alin.1 și 2 din nr.OUG177/2002 și de dispozițiile care reglementează diversele sporuri ce se acordă magistraților, rezultă că sporurile se calculează ca procent din indemnizația brută lunară.
Or, în art.5 alin.1 din Legea nr.601/2004 sus arătată se precizează un spor de 40% la indemnizația brută de încadrare lunară, ceea ce înseamnă că acest spor se adaugă la indemnizația brută lunară, urmând a face parte din aceasta.
Nu se poate pretinde, așa cum arată pârâtul în recurs, că există două feluri de indemnizații de încadrare brute lunare pentru magistrați, atâta vreme cât acest spor de 40% s-a adăugat la indemnizația de încadrare brută lunară a tuturor magistraților.
Prin sentința civilă nr.552/CM din 7 iulie 2006, rămasă definitivă prin decizia nr.498/R/CM din 3 octombrie 2006 a Curții de APEL PITEȘTI și sentința civilă nr.550/CM din 29 iunie 2006, irevocabilă prin decizia civilă nr.485/R-CM din 26 septembrie 2006 a Curții de APEL PITEȘTI, au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând 30% din indemnizația de încadrare brută lunară și respectiv 40% pentru perioadele arătate. S-a admis astfel cuprinderea în baza de calcul, pentru fiecare reclamant, a majorării de 30%, respectiv 40% a indemnizației brute lunare prin hotărâri judecătorești irevocabile.
De asemenea, așa cum a reținut și instanța de fond, prin art.11 din nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, în vigoare pentru perioada la care reclamanții fac referire, prin raportare și la dispozițiilor nr.OUG24/2004 în ceea ce privește creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de combatere a corupției, legiuitorul a statuat că numai 40% este considerată majorare a indemnizației de încadrare brută lunară, incluzându-se așadar în baza de calcul a acesteia. La noua bază astfel rezultată trebuie calculate toate celelalte sporuri de care fiecare dintre reclamanți beneficiază.
Atâta vreme cât sporul de 40% a fost cuprins în indemnizația brută lunară de încadrare, în mod corect instanța de fond a admis acțiunea reclamanților și a obligat pe pârâți să le plătească acestora și diferențele de drepturi salariale, calculate la indemnizația de încadrare brută lunară, majorată în acest mod.
Față de cele arătate, ambele recursuri formulate de pârâți sunt nefondate și în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTITIEI B și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.835/CM din 05 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./03.04.2007
Jud.fond:
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin
