Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 429/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.429/CM
Ședința publică din data de 30 iunie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâtulMINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 397 din 4 aprilie 2008 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G,, cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Constanța, cu sediul în C,-, județul C și intimații pârâțiTRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C,CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C,MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5,reprezentant prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, str. - nr. 18, județul C, având ca obiect conflict de muncă - drepturi bănești (stimulente 1.700 lei - judecători).
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează instanței că s-au comunicat relațiile solicitate de instanță la termenul anterior la data de 24.06.2009, de către Serviciul Resurse Umane din cadrul Curții de APEL CONSTANȚA.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța, având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin cererea declarativă de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA:
Cu privire la recursurile de față, constată:
Reclamanții, -, G, au chemat în judecată, Ministerul Justiției, Tribunalul Constanța, Curtea de APEL CONSTANȚA, Ministerul Economiei Și Finanțelor, reprezentant prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata, către fiecare dintre reclamanți, a sumei de 1.700 lei cu titlu de despăgubiri civile, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea cererii au arătat că, prin hotărârea nr. 15/2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a constatat existența unei discriminări indirecte potrivit art. 2 alin. 1 și 2, art. 3 lit. c, art. 8 alin. 3 și art. 9 din nr.OG 137/2000, ca urmare a faptului că prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare doar judecătorilor din cadrul judecătoriilor, cu o vechime în muncă de 0-3 ani; valoarea acestor stimulente a fost de 1.700 lei.
Potrivit art. 21 alin. 1 din nr.OG 137/2000, aprobată și modificată prin Legea nr. 27/2004, în toate cazurile de discriminare prevăzute în ordonanță, persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare potrivit dreptului comun.
Prin urmare, reclamanții apreciază că sunt îndreptățiți la plata de despăgubiri salariale, rezultate din salarizarea inegală a unor persoane aflate în aceeași situație juridică. Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat prin întâmpinarea depusă la dosar, respingerea cererii formulată de reclamanți, întrucât, aceste stimulente nu au natura unor drepturi salariale și nu se poate reține încălcarea unor norme constituționale care privesc egalitatea în drepturi a cetățenilor.
Ministerul Economiei și Finanțelor în calitate de reprezentant al Statului a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive întrucât este un simplu terț in raportul juridic de fata.
Prin sentința civilă nr.397 din 4.04.2008, Tribunalul Constanța,a admis în parte acțiunea reclamantele, -, G, și,în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Constanța și Curtea De APEL CONSTANȚA.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Constanța și Curtea de APEL CONSTANȚA la plata către fiecare dintre reclamanți a sumei de 1700 lei cu titlu de despăgubiri civile, actualizate în raport de rata inflației la data plății efective.
A fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantei.
A fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a dispune de aceasta manieră, prima instanță a reținut următoarele aspecte:
Prin adresa nr. -/14.12.2005 Ministerul Justiției a comunicat curților de apel ca în conf. cu art. 1,2,3 din Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 din legea nr. 146/1997, având în vedere" apropierea sărbătorilor de iarna", s-a decis acordarea de stimulente personalului din domeniul justiției.
S-a consemnat, astfel, că la acordarea stimulentelor se vor avea în vedere următoarele criterii: rezultatele meritorii obținute în activitate; calificativele anuale,foarte bine și,bine; respectarea îndatoririlor prevăzute de lege; complexitatea sarcinilor potrivit fișei postului și modul de realizare a acestora; celeritatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu; lipsa sancțiunilor disciplinare.
Nota cuprindea mențiunea că pentru personalul instanțelor judecătorești s-a propus o valoare individuală medie, diferențiată pe categorii de personal, pentru judecători, această valoare fiind de 1.700 lei, fiind stabilit faptul că fondul de stimulente acordat privește, în acest sens, doar pe judecătorii,din cadrul judecătoriilor, cu o vechime în funcția de judecător cuprinsă între 0 - 3 ani.
Conform Ordinului Ministrului Justiției nr. 2404/23.0.2004 pentru aprobarea Normelor interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, repartizarea sumelor constituite potrivit art. 1, pentru instanțele judecătorești și instituțiile subordonate Ministerului Justiției se face de către ordonatorul principal de credite ( art. 2 alin. 2 ).
Art. 4 alin. 1 statuează asupra principalelor criterii de repartizare individuală a acestor stimulente, iar în alin. 2 se menționează că, Ministrul justiției poate acorda prin ordin stimulente nominale pentru personalul care participă la activități științifice, organizarea unor evenimente speciale, participarea la elaborarea codurilor sau a altor acte normative complexe ori pentru participarea la alte activități cu caracter deosebit.
Deși normele invocate stabileau criteriile obiective de evaluare, în cazul de față criteriul de acordare a stimulentului a fost vechimea în muncă, cu toate ca acest criteriu nu este prevăzut în niciunul dintre actele ce stau la baza acordării de stimulente salariale pentru magistrați.
Astfel, au fost dezavantajați ceilalți judecători, cu o vechime mai mare de trei ani, care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia în egală măsură de stimulentele financiare.
Pentru aceste motive s-a apreciat ca reclamanții, cu excepția reclamantei - sunt îndreptățiți la plata despăgubirilor solicitate care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, la data plății.
In ce privește pe reclamanta, instanța de fond a constatat ca potrivit adresei nr. 132/28.03.2008 emisă de serviciul contabilitate din cadrul tribunalului Constanța, aceasta reclamanta a încasat suma solicitata in luna decembrie 2005 deoarece îndeplinea cerințele impuse cu privire la vechimea in munca. In aceasta situație s-a apreciat ca cererea reclamantei este nefondata.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului dat fiind ca reclamanții își desfășoară activitatea ca magistrați la aceasta instanța.
S-a constatat de asemenea ca fiind întemeiată excepția invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor referitoare la lipsa calității procesuale pasive a acestuia întrucat pretențiile formulate de reclamanți nu se pot raporta - obligațional la aceasta instituție.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Justiției ale cărui critici au vizat în esență următoarele:
Prin acordarea stimulentelor conform Ordinului Ministrului Justiției nr. 1921/C/15.12.2005 nu poate fi reținută o încălcare a dispozițiilor nr.OG 137/2000 și a prevederilor constituționale care privesc egalitatea în drepturi a cetățenilor, întrucât reclamanții nu beneficiază de un,drept de a fi premiat ca drept recunoscut și protejat de lege, ci numai de o posibilitate, recunoscută prin lege ordonatorilor de credite, de a acorda premii sau stimulente, în speță cu îndeplinirea anumitor condiții stabilite prin ordinul ministrului justiției.
Recurentul mai arată că nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul fiecărui judecător ori al altui salariat din sistem de a primi stimulente; art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 prevede doar modalitatea de constituire a fondului cu destinație specială pentru stimularea personalului din sistemul justiției, fără să instituie norme interne în acest sens.
În opinia recurentului, pentru a putea exista discriminare, ar trebui să existe o recunoaștere a unui drept fundamental ori a unuia dintre drepturile recunoscute de lege. S-a reținut greșit de către prima instanța ca aceste stimulente au fost acordate discriminatoriu, in baza unor criterii subiective si nu s-a făcut dovada existentei unor criterii obiective.
Aceste stimulente nu pot fi incluse în categoria drepturilor salariale ori în cea a premiului anual stabilit prin lege, astfel cum eronat a reținut prima instanță.
Spre deosebire de indemnizația de încadrare lunară brută, salariul de bază ori premiul anual, al căror cuantum este determinat conform legii, acordarea stimulentelor depinde de o serie de factori, între care se numără existența unor sume în fondul cu destinație specială, obiectivele urmărite de Ministerul Justiției în politica de reformare a sistemului judiciar, numărul personalului, calitatea activității desfășurate, criterii de performanță etc. Astfel fiind, a arătat recurentul, nu toți judecătorii cu vechime cuprinsă între 0 și trei ani au beneficiat de stimulente, criteriile predominante fiind cele fiind cele enumerate de art. 4 alin. 1 din Normele interne, dar raportate la o categorie de personal delimitată prin criteriul vechimii în activitate, urmând ca pe viitor să se repartizeze stimulente și pentru alte categorii de personal, neincluse în acest ordin.
Analizând sentința recurată în raport de materialul probator administrat si de criticile formulate, Curtea constată următoarele:
Conform Ordinului Ministrului Justiției nr. 2404/23.0.2004 pentru aprobareaNormelor interneprivind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, repartizarea sumelor constituite potrivit art. 1, pentru instanțele judecătorești și instituțiile subordonate Ministerului Justiției se face de către ordonatorul principal de credite ( art. 2 alin. 2 ).
Aceste norme stabileau criteriile obiective de evaluare, respectiv: rezultatele meritorii obținute în activitate; respectarea îndatoririlor prevăzute de lege; calificativele anuale "foarte bine" sau "bine"; complexitatea sarcinilor de serviciu potrivit fișei postului și modul de realizare a acestora; celeritatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu; lipsa sancțiunilor disciplinare.
Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare doar judecătorilor din cadrul judecătoriilor cu o vechime în muncă de 0-3 ani, iar valoarea acestor stimulente a fost de 1.700 lei.
Astfel, singurul criteriu de acordare a stimulentului in valoare de 1700 lei, a fost vechimea în muncă ( respectiv, cea cuprinsă între 0 și trei ani ), deși criteriul vechimii nu este prevăzut în niciunul dintre actele ce stau la baza acordării de stimulente salariale pentru magistrați.
Ori, pe baza acestui criteriu, au fost dezavantajați ceilalți judecători, cu o vechime mai mare de trei ani, care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia în egală măsură de stimulentele financiare.
constituie un drept de natură salarială, chiar dacă potrivit art. 5 din Normă ele nu fac parte din salariul de bază și nu se suportă din fondul de salarii.
Prin hotărârea nr. 15/23.01.2006, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a reținut că Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/15.12.2005 prin care au fost acordate aceste stimulente, a avut ca unică motivație apropierea sărbătorilor de iarnă și a stabilit un criteriu de preferință pentru una din categoriile socio-profesionale - cea a judecătorilor cu vechime între 0 și 3 ani în acordarea acestor stimulente.
Această preferință a condus la excluderea altei categorii - cea a judecătorilor cu vechime de peste trei ani - de la primirea stimulentelor financiare.
Pe cale de consecință, Colegul Director a reținut că acordarea de stimulente salariale magistraților constituie un scop legitim, dar impunerea criteriului de vechime în activitate între 0 și trei ani nu reprezintă o metodă adecvată și necesară pentru atingerea acestui scop.
În speță, discriminarea este evidenta, ea efectuându-se cu încălcarea în mod direct a disp. art. 5 din Codul Muncii, care instituie principiul egalității de tratament față de toți salariații ci și lipsită de orice scop legitim.
Constatând că în cauză a fost probată acordarea unor drepturi cu o natură asimilată celor salariale, pe criterii care dreptul la un tratament egal și care permit discriminarea în cadrul aceleiași categorii socio-profesionale, acțiunea reclamanților a fost in mod legal si temeinic admisa de către prima instanță.
In ce o privește pe reclamanta, Curtea constata din adresa emisa de biroul resurse umane al Curții de APEL CONSTANȚA, ca perioada in care aceasta a îndeplinit funcția de judecător este 15.09.2000-07.05.2002, prin urmare, in luna decembrie 2005 când s-au acordat aceste stimulente, reclamanta nu mai îndeplinea funcția de JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman Maria Apostol
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 cod procedură civilă, va fi admis recursul si modificata sentința în sensul respingerii ca nefondată a cererii formulată de reclamanta.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate, pentru considerentele mai sus arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de pârâtulMINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 397 din 4 aprilie 2008 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G,, cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Constanța, cu sediul în C,-, județul C și intimații pârâțiTRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C,CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C,MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5,reprezentant prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, str. - nr. 18, județul C,
Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta, ca nefondată.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 iunie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Tehnored.Jud. /13.07.2009
Tehnored.disp.gref.RD/4ex/ 13.07.2009
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
