Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 969/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 969/R-CM
Ședința publică din 19 Mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Florinița
Grefier
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâtul-chemat în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-PRIN și pârâtul MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr.617/CM din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și pentru intimații-pârâți Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, în baza delegației nr.490 /2008, lipsind recurentul-pârât-chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice- A, intimații-reclamanți și intimații - -moștenitori ai reclamantului.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lor.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, susține oral recursul așa cum este motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii.
Cu privire la recursul formulat de pârâtul-chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice, solicită a fi respins ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 01 februarie 2008 reclamanții, -, G, -, -, -, G, (, -, - moștenitori ai lui ), a, A, -, -, -, -, escu, G, G, și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, solicitând obligarea acestora la plata actualizată cu indicele de inflație la momentul plății efective a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, începând cu 16 noiembrie 2007 și pentru viitor și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Au solicitat reclamanții chemarea în garanție a Ministerului Finanțelor Publice pentru a fi obligat să aloce fondurile necesare efectuării plăților.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că îndeplinesc funcția de procurori, respectiv personal auxiliar de specialitate, iar potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 pentru risc și suprasolicitare neuropsihică beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, însă acest text a fost abrogat prin nr.OG83/2000.
S-a mai susținut de către reclamanți că prin sentința civilă nr.762/CM din 16 noiembrie 2007 Tribunalul Argeș le-a recunoscut dreptul la acest spor, fiindu-le acordat pentru perioada 01 octombrie 2004 - 16 noiembrie 2007, astfel că li se cuvine și în continuare.
Se arată de asemenea că atât Ministerul Finanțelor Publice, cât și Procurorul General sunt ordonatori principali de credite, iar potrivit dispozițiilor legale, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator de credite.
La data de 16 aprilie 2008 pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamanților și a formulat totodată cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice pentru ca, în cazul în care ar fi admisă acțiunea, să fie obligat acesta din urmă la adoptarea unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.617/CM din 23 iunie 2008, a admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș să plătească acestora drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 16 noiembrie 2007 și pentru viitor, ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Au fost obligați pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
S-a admis cererea de chemare în garanție și a fost obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile bănești necesare achitării drepturilor bănești solicitate.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că reclamanții îndeplinesc funcția de procurori și respectiv de personal auxiliar de specialitate.
Prin sentința civilă nr.762/CM din 16 noiembrie 2007, Tribunalul Argeșa mai obligat pe aceiași pârâți să le plătească reclamanților sporul de 50% solicitat pentru perioada 01 octombrie 2004 - 16 noiembrie 2007.
Faptul că reclamanții sunt îndreptățiți să primească în continuare acest spor de risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, a fost recunoscut chiar de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție prin decizia nr.21/10 martie 2008 dată în soluționarea recursului în interesul legii promovat de Procurorul General de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice.
Se arată, în recursul declarat de pârât, că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică față de motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, solicitându-se analizarea cauzei și sub aspectul prevăzut de art.3041Cod procedură civilă.
1. Nu s-a avut în vedere că la data de 26 iunie 2008 a intrat în vigoare nr.OUG75/11 iunie 2008, motiv pentru care solicită a se proceda în consecință.
2. În mod nelegal instanța de fond a dispus plata și în continuare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, adăugând la legea specială de salarizare a magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
Nu s-a avut în vedere că instanțele judecătorești nu sunt abilitate să creeze și să adopte legi, ci doar să le aplice pe cele deja existente.
3. În urma recursului în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin decizia nr.21/10 martie 2008, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție s-a pronunțat în sensul că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, aceștia au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000.
4. Instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate actualizate cu rata inflației, fără a se avea în vedere că recurentul, ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nicio plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
MINISTERUL PUBLIC nu are alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege și ca urmare plata sumelor reprezentând indicele de inflație se poate face numai prin intervenția legiuitorului.
5. În mod greșit au fost obligați pârâții de a înscrie în carnetele de muncă ale reclamanților mențiunile corespunzătoare drepturilor câștigate, fără a se avea în vedere că în aceste carnete de muncă se înscrie numai retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta și nu drepturi salariale ce se adaugă la retribuție.
Față de motivele invocate se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În recursul declarat de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice se critică sentința instanței de fond ca nelegală față de motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În mod greșit instanța de fond a admis cererea de chemare în garanție formulată împotriva acestuia, fără a se avea în vedere că nu are legitimare procesuală pasivă în cauză, întrucât reclamanții pot urmări valorificarea dreptului numai împotriva debitorului acestora, respectiv angajatorului cu care au un raport de drept material. În dreptul procesual român există regula identității între persoana reclamantului și titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății pe de o parte, iar pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic civil.
Recursul declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție urmează a fi respins.
Referitor la primul motiv de recurs, Curtea Constituțională a declarat prin Decizia nr.104/2009 neconstituționale prevederile din nr.OUG75/2008, potrivit cărora soluționarea acțiunilor privind drepturile bănești ale magistraților și personalului auxiliar de specialitate acordate în baza Legii nr.247/2005 intrau în competența de soluționare a curților de apel.
C de-al doilea motiv de recurs privind inadmisibilitatea acțiunii reclamanților este de asemenea nefondat, întrucât este atributul instanței de judecată să verifice dacă acordarea unor sporuri salariale numai pentru anumite categorii de salariați s-a făcut cu respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii.
Chiar ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, atunci când a soluționat un recurs în interesul legii, a statuat că este atributul instanței de judecată să verifice dacă aplicarea textelor de lege prin care s-au acordat anumite sporuri la indemnizația de încadrare brută lunară doar anumitor categorii de magistrați s-a făcut cu respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii consacrat de art.16 alin.1 din Constituția României republicată și cu cel al egalității de tratament salarial pentru muncă egală, instituit prin normele internaționale.
C de-al treilea motiv de recurs învederează numai faptul că prin decizia nr.21/10 martie 2008 pronunțată într-un recurs în interesul legii, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Secțiile Unite a stabilit modul de acordare a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
C de-al patrulea motiv de recurs vizează acordarea în mod greșit de către instanța de fond a drepturilor bănești solicitate de reclamanți, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Analizând aceasta, se constată că potrivit art.161 alin.4 din Codul muncii, în mod corect instanța de fond a acordat reclamanților drepturile bănești actualizate cu rata inflației la data plății efective, întrucât este evident prejudiciul produs acestora prin neplata sporului respectiv, în noțiunea daunelor-interese prevăzute de lege trebuind inclusă noțiunea de actualizare în speță cu indicele de inflație.
Actualizarea cu indicele de inflație se justifică prin necesitatea realizării unei corelații între salariul real și salariul nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul în care angajatorul datora drepturile bănești și momentul în care aceste sume de bani au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarilor, avându-se în vedere atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
C de-al cincilea motiv de recurs vizează operarea mențiunilor corespunzătoare recunoașterii dreptului reclamanților în carnetele de muncă ale acestora.
Într-adevăr, potrivit art.11 alin.2 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă, în actele în baza cărora se fac înscrieri în carnet se vor menționa retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta.
Or, atâta vreme cât în speță s-a dispus plata unui spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, acesta făcând parte din drepturile salariale ale reclamanților, în mod corect instanța de fond a dispus înscrierea în carnetele de muncă ale acestora.
Față de cele arătate, toate cele cinci motive de recurs formulate de pârât sunt nefondate și în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul acestuia se va respinge.
Referitor la recursul declarat de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice, se constată că potrivit dispozițiilor art.18 și 20 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort, iar Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, elaborând proiectele legilor bugetare anuale și examinând periodic execuția bugetară.
Atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice enumerate de art.19 din lege constau în pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobările contului general de execuție în luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare.
Cu toate acestea, pregătirea proiectelor amintite și măsurile de aplicare a politicii fiscal-bugetare au ca punct de pornire proiectele ordonatorilor principali de credite și se înscriu în limitele stabilite prin legile bugetare anuale sau prin legile de rectificare.
Față de cele arătate se va admite recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, se va modifica sentința instanței de fond în sensul respingerii acțiunii și chemării în garanție formulată împotriva acestuia.
Se vor menține în rest prevederile sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
CU MAJORITATE
DECIDE
Admite recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.617/CM din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea și cererea de chemare în garanție față de acest pârât.
Menține în rest prevederile sentinței de mai sus.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./21.05.2009
Jud.fond:
Gh.
OPINIE SEPARATĂ
de noi, judecător -, asupra recursului civil declarat de Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.617/CM din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- în sensul respingerii acestuia ca nefondat, pentru cele ce se vor arăta:
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, a art.3041Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că și recursul Ministerului Finanțelor Publice este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse.
Critica potrivit cu care acest pârât nu ar avea calitate procesuală pasivă în cauză, este nefondată.
În conformitate cu prevederile art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al Legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul rectificării bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare, astfel că, față de cererea având ca obiect alocarea și virarea fondurilor necesare ce urmează a fi plătite reclamantelor, în mod corect tribunalul a reținut calitatea procesuală pasivă a acestuia.
Soluția se impune chiar dacă în cauză este vorba de solicitarea reclamantelor de a fi obligat angajatorul să le plătească sume de bani în directă legătură cu executarea contractului individual de muncă încheiat cu părțile în litigiu și mai ales cu referire la unul din elementele esențiale ale acestui contract, salariul/indemnizația datorată de angajator, premisa acțiunii reclamantelor fiind încălcarea de către angajator a unui principiu fundamental al dreptului muncii care conferă tuturor salariaților ce prestează o muncă, dreptul la plată egală pentru muncă egală.
În acest context, Ministerul Finanțelor Publice, având calitatea de ordonator principal de credite, are obligația de a dispune toate măsurile ce se impun, inclusiv virarea de credite bugetare pentru asigurarea în bugetele proprii sau ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare efectuării plății sumelor stabilite prin titluri executorii, impunându-se respingerea și a recursului declarat de acest pârât-chemat în garanție.
Judecător,
-
Red.
Tehnored.
4 ex./02.06.2009
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Florinița
