Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1110/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1110
Ședința publică din 17 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu G -
JUDECĂTOR 3: Rujița Rambu
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții C și CONSILIUL LOCAL C împotriva deciziei civile nr. 63/30.03.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - și cu pârâta intimată - SRL C, având ca obiect acțiune în constatare nulitate absolută.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
PROCEDURA COMPLETĂ.
dezbaterilor și susținerile părților cu ocazia judecării recursului au fost consemnate în încheierea ședinței din 11 noiembrie 2009, care face parte integrantă din decizie și potrivit căreia pronunțarea a fost amânată la 17 noiembrie 2009.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor, constată:
Prin sentința civilă nr. 1616/07.07.2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Caransebeșa admis acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților Consiliul Local, - SRL C și - SRL
A constatat nulitatea absolută a actului de apartamentare și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1614/14 mai 2003.
A constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 154/22.01.2004.
A dispus radierea din cartea funciară a tuturor înscrierilor efectuate în baza actului de apartamentare și a contractelor nule, cu revenirea la situația anterioară în CF nr. 809 C și desființarea CF nr. 14319 ind. C și CF nr. 14318 col.
A obligat pârâții să plătească reclamantei câte 600 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la 2 iunie 2001 executorul judecătoresc a trimis Primăriei Municipiului C notificarea numitei pentru restituirea în natură a imobilului evidențiat în CF 809 C, nr. 325. În motivarea cererii a arătat că este moștenitoarea defunctului său tată și a dobândit și cota de proprietate a unchiului său, ca succesor testamentar.
La data înregistrării cererii, proprietar al imobilului era Statul Român, drept naționalizare de la și . Deși fuseseră notificați cu privire la restituirea imobilului, Primarul Municipiului C și Consiliul Local C au ignorat dispozițiile Legii nr. 10/2001 (art. 21 alin. 5), astfel că prin actul de apartamentare și contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1614/14 mai 2003 au dezmembrat imobilul din CF 809 C, nr. 325, în nr. 325/1 și 325/2, primul vânzându-l cumpărătoarei - SRL
S-a emis dispoziția de restituire a imobilului cu privire la care (decedată și succedată de fiica - ) depusese notificare, dar numai pentru restituirea în natură a apartamentului cu nr. 325/2.
Mai mult decât atât, în anul 2004 - SRL C vinde prin contractul autentificat sub nr. 154/22 ianuarie 2004 apartamentul nr. 325/1 către - SRL
Împotriva sentinței civile nr. 1616/07.07.2008 a Judecătoriei Caransebeș au declarat apel pârâții Consiliul Local C, - SRL C și - SRL C, care a fost respins prin decizia civilă nr. 63/30.03.2009, pronunțată de Tribunalul -S, în dosarul nr-.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în privința apelului pârâtului Consiliul Local C, că după depunerea precizării de acțiune a reclamantei, chiar dacă a fost procedura viciată cu Consiliul Local C, aceasta a fost acoperită prin prezența apărătorului ales.
Văzând și disp. art. 153alin.1 civilă Cod Penal, în conformitate cu care potrivit căruia partea care a fost prezentă la o înfățișare nu va fi citată în tot cursul judecății, prezumându-se că ea cunoaște termenele ulterioare, ca și cele ale art. 129 alin.1 civilă Cod Penal, ce instituie obligația părților de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului, instanța de apel a apreciat că apelantul Consiliul Local C putea lua act de tot ceea ce s-a întâmplat în cauză și își putea formula apărarea corespunzătoare, iar instanța de fond nu a încălcat în vreun fel dreptul său la apărare.
În ceea ce privește apelul formulat de către pârâta - "" SRL C, acesta nu a fost motivat, iar instanța a reținut corecta soluționare și aplicare a legii de către prima instanță.
Apelul pârâtei - " " SRL C, motivat de buna-credință a acestei părți la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, a fost de asemenea respins.
Pentru a putea opera nulitatea absolută în cauză, deoarece reclamanta este un terț față de contractul de apartamentare și de contractele de vânzare-cumpărare, buna credință trebuie analizată cu privire la ambele părți contractante.
Astfel, în ceea ce privește pârâtul Consiliul Local C, buna-credință este răsturnată de faptul că această parte, deși fusese notificată încă din anul 2001 pentru restituirea imobilului, l-a apartamentat și l-a vândut. Pârâta - SRL C, cumpără imobilul în cauză la data de 22.01.2004, când în CF fusese notată notificarea intimatei reclamante cu privire la restituirea în natură a imobilului.
Împotriva deciziei civile nr. 63/30.03.2009 a Tribunalului C-S au declarat recurs în termenul legal pârâții - SRL C și Consiliul Local
În motivarea recursului său, invocând art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. pârâta - SRL Cas usținut că ambele hotărâri au fost pronunțate printr-o greșită interpretare a legii în ceea ce privește buna-credință, respectiv art. 1898 alin. 1 și art. 1899 Cod civil.
Pârâta apelantă consideră că a fost de bună-credință la încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 154/22.01.2004, întrucât după verificările efectuate a avut convingerea că cel de la care cumpără este adevăratul proprietar, iar buna-credință se prezumă, sarcina probei revenind celui care o contestă.
În motivarea recursului său, pârâtul Consiliul Local Cai nvocat în primul rând necompetența în primă instanță a Judecătoriei Caransebeș, întrucât litigiul este de natură comercială, unul dintre contractele de vânzare-cumpărare fiind încheiat între o instituție publică și o societate comercială, iar celălalt, între două societăți comerciale, cu privire la un spațiu comercial; a solicitat casarea și trimiterea cauzei la instanța competentă, Tribunalul Caransebeș.
În al doilea rând, a arătat că precizarea de acțiune a reclamantei a fost depusă tardiv, cu încălcarea prevederilor art. 132 alin. 1 Cod pr. civ. neputând fi luată în considerare; în plus, nu i-a fost comunicată pentru a-și exprima poziția.
În drept, a invocat art. 304 pct. 3, 5 și 9 Cod pr. civ.
Reclamanta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, cu motivarea că litigiul este unul civil prin interpretarea art. 4 din Codul comercial; a mai arătat că dispozițiile procedurale au fost respectate în raport cu ambele precizări de acțiune, iar buna-credință nu se poate reține în raport cu nici una dintre părțile contractante.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu, conform art. 306 alin. 2 Cod pr. civ. față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
În baza art. 137 alin. 1 Cod pr. civ. Curtea va respinge mai întâi excepția de necompetență a primei instanțe.
Deși spațiul vândut, care face obiectul celor două contracte de vânzare-cumpărare, este unul comercial, părți în contracte fiind și două societăți comerciale, litigiul este civil, iar nu comercial, întrucât obligația dintre părți, cea care rezultă din contractele de vânzare-cumpărare, este una civilă; conform art. 4 din Codul comercial, prezumția de comercialitate este înlăturată în cazul în care obligația are un caracter civil.
Nu se poate reține nerespectarea dispozițiilor procedurale și încălcarea dreptului la apărare al pârâtului Consiliul Local C în primă instanță, așa cum în mod corect a reținut și instanța de apel.
Dosarul de față s-a format prin disjungerea a două capete de cerere din acțiunea ce a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului C-S, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
Prima precizare - motivată - s-a formulat înainte de disjungere, fiind comunicată părților și asigurându-li-se dreptul la apărare.
A doua precizare, formulată ulterior disjungerii, a respectat primul termen la care reclamanta a fost legal citată, pârâtul Consiliul Local C fiind la acel termen reprezentat și luând act de precizare; în plus, a doua precizare, constând în nulitatea contractului de vânzare-cumpărare dintre cele două societăți comerciale, nici nu vizează Consiliul Local
În ceea ce privește recursul pârâtei - SRL C, așa cum de asemenea în mod corect a reținut și instanța de apel, nu se poate reține buna credință a acestei pârâte, în condițiile în care notificarea reclamantei fusese notată în cartea funciară.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civ. Curtea va respinge recursurile declarate de pârâții C și Consiliul Local C împotriva deciziei civile nr. 63/30.03.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
În baza art. 274 alin. 1 și art. 277 Cod pr.civ. va obliga pârâții recurenți la plata în favoarea reclamantei intimate - a câte 1000 lei fiecare, în total 2000 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții C și CONSILIUL LOCAL C împotriva deciziei civile nr. 63/30.03.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Obligă pârâții recurenți la plata în favoarea reclamantei intimate - a câte 1000 lei fiecare, în total 2000 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - G - - -
GREFIER,
- -
Red. - 03.12.2009
Tehnored., 2 ex./10.12.2009
Tribunalul C-S, Judecători:,
Judecătoria Caransebeș, Judecător:
Președinte:Florin ȘuiuJudecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu
