Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1263/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA NR. 1263/

Ședința publică 21 mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE

Judecător

Judecător

Grefier

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în Târgu-M, B-dul. 2.. 40,. 9,. 35, județul M, împotriva deciziei civile nr. 378 din 9 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, timbrat cu suma de 9 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, iar reclamanta recurentă a depus la dosar prin registratura instanței la data de 21 mai 2009 o cerere solicitând judecarea cauzei în lipsă.

Văzând lipsa părților la termenul de astăzi și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța în baza actelor dosarului reține cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL,

Prin sentința civilă nr. 3676 din 3 iulie 2008, pronunțată de Judecătoria Târgu -M, s-a respins cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul.

Prin decizia civilă nr. 378 din 9 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul formulat de reclamanta, împotriva sentinței civile sus-menționate.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta și a solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate și în consecință, admiterea acțiunii introductive, promovată împotriva pârâtului pentru constatarea dreptului său locativ asupra apartamentului nr. 9 din localitate, bloc 67/A,. 2, invocând în drept prevederile art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă.

În motivarea recursului s-a arătat că prin acțiunea promovată reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate existența dreptului său locativ asupra apartamentului sus-menționat.

Reclamanta a susținut că prin cererea promovată nu a solicitat constatarea unei stări de fapt ci existența unui drept. În acest sens a arătat că din probele administrate în cauză rezultă că în urma concubinajului de lungă durată părțile au dobândit prin repartiție apartamentul în discuție, în comun, iar reclamanta are domiciliul stabil la această adresă. Acest aspect a rezultat și din contractul de închiriere, deși ulterior pârâtul a figurat singur în contractul având ca obiect închirierea imobilului.

Aspectele sus-menționate au fost reiterate și prin apelul promovat, care însă a fost respins.

Reclamanta a susținut că nu corespunde realității împrejurarea că ea ar fi avut doar calitatea de tolerată, în condițiile în care a trăit în concubinaj cu pârâtul și acest mod de relație presupune, potrivit practicii judiciare, că bunurile au fost dobândite în comun ca proprietate indiviză a concubinilor, părțile având un buget comun, gospodărindu-se împreună și realizând investiții chiar și prin îmbunătățiri aduse apartamentului. În consecință, instanța trebuia să țină cont de relațiile dintre părți care s-au comportat ca soți, concubinajul fiind de notorietate.

Instanța de fond și instanța de apel în mod eronat au considerat că reclamanta a avut calitatea de tolerată, cu atât mai mult cu cât reclamanta a obținut cartea de identitate în data de 14 septembrie 2005, cu acordul pârâtului, după ce acesta a cumpărat apartamentul.

Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și în raport de prevederile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin acțiunea introductivă înregistrată la Judecătoria Târgu -M reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtul să se constate existența dreptului său locativ asupra apartamentului nr. 9, situat în,. 67/A,.2, județul

Reclamanta a invocat faptul că a conviețuit cu pârâtul din anul 1982 și începând cu anul 1988 au deținut împreună în baza contractului de închiriere nr. 72/1988 apartamentul nr. 9 din, nr. 67/A,.2, județul

Din actele dosarului rezultă că titularul contractului de închiriere la care a făcut referire reclamanta a fost pârâtul, iar reclamanta a figurat alături de acesta în fișa suprafeței locative.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1396 din 25 august 1993, încheiat între Compania de Construcții SA Târgu-M și pârât, acesta din urmă a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului în litigiu, dreptul său de proprietate fiind înscris în CF nr. 1929/ - localitatea Târgu-M, nr. top. 1249/IX. Conform înscrierilor din cartea funciară pârâtul a dobândit apartamentul sus-menționat ca bun propriu.

Atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut că în condițiile în care pârâtul este proprietar al imobilului în litigiu, acesta poate pune capăt oricând folosinței spațiului ocupat de cel tolerat, în speță reclamanta.

Reclamanta s-a prevalat în susținerea cererii sale de recunoaștere a dreptului locativ, de contractul de închiriere, în care a figurat alături de pârât, însă trebuie avut în vedere faptul că efectele acestui contract au încetat odată cu înstrăinarea imobilului către pârât.

Relațiile de concubinaj dintre părți și faptul că reclamanta are domiciliul la adresa unde este situat apartamentul în litigiu, nu îi conferă acesteia un drept locativ asupra imobilului, câtă vreme între părți nu s-a încheiat o înțelegere în acest sens, reclamanta fiind doar tolerată în imobilul respectiv.

Pârâtul, în calitate de proprietar se poate prevala de toate prerogativele dreptului de proprietate conferite de art. 480 Cod civil, respectiv posesie, folosință și dispoziție, fiind astfel îndreptățit să îi solicite reclamantei să părăsească apartamentul în litigiu.

În ceea ce privește drepturile pe care le poate pretinde reclamanta ca urmare a faptului că apartamentul a fost dobândit în perioada concubinajului și drepturile rezultate din investițiile efectuate, acestea sunt distincte de dreptul locativ pretins de aceasta și pot fi stabilite pe cale separată, într-un alt proces.

Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate, curtea reține că în mod justificat a apreciat instanța de apel că, prin prisma prevederilor art. 480 Cod civil, apelul reclamantei este nefondat, aceasta fiind doar tolerată în imobilul în litigiu și în consecință, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă recursul dedus judecății va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, domiciliată în Târgu-M, B-dul. 2.. 40,. 9,. 35, județul M, împotriva deciziei civile nr. 378 din 9 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

pentru, fiind pentru, fiind

în concediu de odihnă, semnează în concediu de odihnă, semnează

Președintele instanței, Președintele instanței,

GREFIER,

red.

tehnored. BI/2ex

jud.fond:

jud.apel:;

-9.07.2009-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1263/2009. Curtea de Apel Tg Mures