Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1385/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1385/2009-R
Ședința publică din 29 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina
- - - - JUDECĂTOR 3: Moșincat
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta cu domiciliul în S M,-, județul S M, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu sediul în S M,-, județul S M, intimații pârâți domiciliat în S M,-, județul SM- în calitate de moștenitor al def., și -ambii domiciliați în S M,-, județul S M, împotriva deciziei civile nr.34/Ap din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, prin care a fost menținută sentința civilă nr. 5199 din 23 septembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în dosar nr-, având ca obiect: grănițuire.
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din 22 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii asupra recursului, concluzii cuprinse în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 29 octombrie 2009, dată la care s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 5199/23.09.2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. unic de mai sus, a fost admisă acțiunea reclamanților și, împotriva pârâților, și, stabilindu-se linia de hotar între imobilul proprietatea reclamanților, cuprins în CF nr. 447 NSM nr. top. 935/9 în suprafață de 6013 mp și imobilul proprietatea pârâților, cuprins în CF nr. 45844 S M nr. top. 7003/3/a în suprafață de 1888 mp, conform completării la raportul de expertiză întocmit de ing. - linia de hotar fiind pe traseul A-B-C-D-, conform schiței depuse.
Pârâții au fost obligați să retragă împrejmuirea în limitele și cu respectarea liniei de hotar stabilit prin hotărâre și de, asemenea au fost obligați să plătească reclamantei suma de 1350 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit extrasului de carte funciară (fila 4 dosar fond), reclamanții sunt proprietarii tabulari ai imobilului cuprins în CF 447 nedef. S M nr. cadastral 935/9 - în natură arabil extravilan, în suprafață de 6013 mp, iar pârâții nu au depus întâmpinare și nu au făcut dovada dreptului de proprietate. Din studiul dosarului atașat cu nr. 390/1995 și din Sentința civilă nr. 4320/1995, prima instanță a reținut că pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra nr. top. 7003/3/a din CF 7559 S M, în natură teren în suprafață de 1888 mp - prin uzucapiune de lungă durată.
Expertul, prin completarea la raportul de expertiză, a stabilit linia de hotar între cele două proprietăți învecinate, pe traseul A-B-C-D din planul de situație întocmit.
Față de cele de mai sus, văzând dispozițiile art. 584 civil - potrivit căruia orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietăților lipite cu a sa- prima instanță a admis ca întemeiată acțiunea reclamanților, făcând și aplicarea dispozițiilor art. 274.proc.civ.
Împotriva sentinței civile a declarat apel pârâta.
În motivele de apel pârâta apelantă critică hotărârea pentru netemeinicie, arătând că prin expertiza întocmită în cauză și însușită de instanță s-a stabilit greșit linia de hotar, solicitând efectuarea unei contraexpertize.
Prin decizia civilă nr.34/Ap din 24 februarie 2009, Tribunalul Satu Marea respins apelul declarat de pârâta împotriva Sentinței civile nr. 5199/2008, pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în contradictoriu cu intimații, și.
A fost obligată apelanta să plătească intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 700 lei.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că apelanta nu a indicat în concret vreun temei de nulitate absolută sau relativă care să afecteze raportul de expertiză tehnică și nici în ce ar consta greșeala expertului cu privire la amplasamentul liniei de hotar.
În fața instanței de fond s-a depus raportul de expertiză, iar la 16.06.2008 o completare a acestuia, întregul act fiind comunicat părților la 17.06.2008, termen la care s-a dispus amânarea judecății pentru studiul acestuia și formularea eventualelor obiecțiuni.
S-a mai reținut de instanța de apel că, la următorul termen, respectiv la 16.09.2008, atât reprezentantul reclamanților, cât și reprezentantul pârâților, au învederat instanței că, în urma studierii completării raportului de expertiză, nu mai doresc să administreze alte probe.
La acest din urmă termen, tribunalul a apreciat că, pârâta avea obligația să formuleze obiecțiuni cu privire la raportul de expertiză, în caz contrar operând decăderea potrivit art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă.
În consecință, tribunalul a reținut că, motivele de apel nu sunt întemeiate pentru că nu s-a evidențiat nici un temei care să conducă, fie la înlăturarea concluziilor raportului de expertiză, fie la refacerea acestuia sau la efectuarea unei noi expertize.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, a fost obligată apelanta să plătească intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 700 lei reprezentând onorariul avocatului angajat de aceasta.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrat cu suma de 9,5 lei, achitată prin chitanța seria - nr.- din 17.03.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, a declarat recurs apelanta, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei cu rejudecarea cauzei la instanța de fond.
Prin motivele de recurs s-a invocat că, nu este reală susținerea din motivarea deciziei în sensul că nu ar fi solicitat o altă expertiză ci doar o completare.
Mai mult, nefiind de acord cu concluziile expertizei a solicitat efectuarea alteia, susținerea că nu a formulat obiecțiuni fiind contrară situației.
Nu s-a motivat recursul în drept.
Intimații și, au solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, iar ceilalți, deși legal citați, nu s-au prezentat și nici nu și-au comunicat poziția.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Cu ocazia soluționării cauzei în fond, la data de 8 mai 2007 -fila 19 dosar fond, s-a dispus urmare a solicitării reclamantei, efectuarea unui raport de expertiză topografică în vederea stabilirii liniei de hotar dintre imobilele în litigiu, învecinate, însă, întrucât pe lista experților autorizați din cadrul Biroului de expertize judiciare de le lângă Tribunalul Satu Mare, există doar un singur expert ce nu ce nu reușește a-și îndeplini în timp util atribuțiile, dat fiind numărului M al solicitărilor, s-a pus în discuția părților la data de 11.09.2007 efectuarea unei expertize extrajudiciare.
Deși s-a pus în discuție acest aspect, nu s-a concretizat această propunere, fiind întocmită lucrarea de specialitate de către inginer expert -filele 59-64 dosar fond și comunicată cu părțile la 4.03.2008 personal sau prin avocat, cu recurenta pârâtă.
Referitor la acest raport, doar reclamanții au formulat obiecțiuni -fila 70 dosar fond, lipsit în 15.04.2008 atât recurenta pârâtă cât și avocatul acesteia -fila 71, la fel și în ședința publică din 20 mai 2008 -fila 75 dosar fond și 17 iunie 2008 -fila 79, când expertul a comunicat răspunsul la obiecțiunile susmenționate.
Ulterior, în ședința publică din 16.09.2008, deși avocații ambelor părți au fost prezenți, cu declarat că nu mai doresc completarea probațiunii administrate.
Față de considerentele expuse, în mod corect instanța de apel, făcând aplicarea art.212 alin.2 Cod procedură civilă, expertiza contrarie trebuia cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării și nu în apel cum s-a procedat. Nu reiese, astfel cum s-a arătat mai sus că recurenta ar fi solicitat completarea probațiunii prin efectuarea unei expertize noi cu ocazia judecării cauzei în fond ci dimpotrivă, motivele de recurs invocate în sensul că s-ar fi reținut greșit că a solicitat doar o completare nu o nouă expertiză sunt nesusținute.
Nefiind aplicabile astfel dispozițiile art.304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, menținând în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Reținând culpa procesuală a recurentei, în baza art.274 Cod procedură civilă, instanța de recurs va obliga să le plătească intimaților, -fiul intimatului decedat, 1580 RON cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial, 1500 RON și 80 RON-cheltuieli de deplasare la 2 termene de judecată pentru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de cu domiciliul în S M,-, județul S M, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu sediul în S M,-, județul S M, intimații pârâți domiciliat în S M,-, județul SM- în calitate de moștenitor al def., și -ambii domiciliați în S M,-, județul S M, împotriva deciziei civile nr.34/Ap din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă, să plătească părții intimate și suma de 1580 RON cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:30.10.2009
Jud.fond
Jud.apel /
Dact.
Data:3.11.2009
7 ex.
5 com.
Data:
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
