Anulare act. Decizia 1378/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1378/2009-
Ședința publică din 29.10.2009
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți, toți cu domiciliul în O, Calea -, nr. 15,. 3, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți cu domiciliul în O,-,. 4, județul B, PRIMARUL MUNICIPIULUI O, COMISIA LOCALĂ O PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001, ambii cu sediul în O, P-ța -, nr. 1, județul B, B, cu sediul în O,-, - 6, județul B, cu domiciliul în O,-,. 3, județul B, cu sediul în O,-,. 2, județul B, domiciliat în O,-,. 3, județul B, domiciliată în O,-,. 6, județul B, domiciliată în O,-,. 7, județul B, ambii domiciliați în O,-,. 9, județul B, domiciliat în O,-,. 1,. 8, județul B, domiciliat în O,-,. 4, județul B, domiciliată în O,-,. 4, județul B, domiciliată în O,-,. 2, județul B, COMPANIA DE O, cu sediul în O,-, județul B, cu domiciliul în O,-,. 1, județul B, domiciliat în O, str. -. -. 2,. 2, județul B, SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ DE AVOCAȚI " ȘI ASOCIAȚII" O, cu sediul în O,-,. 2, județul B, SC VEST audit O, cu sediul în O,-,. 1,. 2, județul B, împotriva deciziei civile nr. 59/A din data de 20.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul recurenților reclamanți, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 18 din data de 25.03.2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, reprezentanta intimaților pârâți, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 66 din data de 19.06.2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, reprezentanta intimaților pârâți, Societatea Civilă Profesională de Avocați " și Asociații" O, avocat, în baza împuternicirilor avocațiale depuse la dosar, emise de Baroul Bihor - Cabinet Individual, și reprezentantul intimatei pârâte, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 19.06.2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, după care:
Reprezentanții părților arată că nu au alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților reclamanți solicită admiterea recursului, conform petitului, respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune, modificarea în întregime a hotărârii Tribunalului Bihor precum și sentinței pronunțată de Judecătoria Oradea, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, a se constata nulitatea absolută privind vânzarea-cumpărarea apartamentelor situate în O,- și-, a actelor subsecvente de înstrăinare, a se dispune restabilirea situației anterioare de carte funciară, fără cheltuieli de judecată. Arată că, în prezenta cauză nu este operabilă excepția prescripției dreptului la acțiune al recurenților reclamanți, excepția producând efecte doar pentru vânzările efectuate sub imperiul Legii nr. 10/2001, hotărârile fiind pronunțate contrar prevederilor art. 1 Cod civil. Apreciază că se impunea sancționarea vânzătorului de rea credință, la data vânzării apartamentelor în temeiul Legii nr. 112/1995, întrucât la Primăria O era înregistrată notificarea de restituire a apartamentelor, situație în care nu se poate invoca buna credință, în condițiile în care notificarea recurenților reclamanți nu a fost nici până în prezent soluționată. Instanțele de judecată nu s-au pronunțat asupra fondului cauzei ci doar asupra excepției prescripției dreptului la acțiune. Arată că, se reține în mod arbitrar prevederile unu act normativ care nu se poate aplica retroactiv, respectiv Legea nr. 10/2001, care nu are nici o tangență cu Legea nr. 112/1995. În ceea ce privește imobilul situat pe-, potrivit art. 3 din Legea nr. 112/1995, acesta a constituit o singură casă familială, astfel încât se impunea restituirea acestuia în întregime și nu doar a unui apartament. Imobilele în litigiu au fost înstrăinate fără a se ține seama de faptul că s-au formulat cereri de restituire a acestora, cereri care nici până în prezent nu au fost soluționate de către Primăria Consideră că s-au încălcat dispozițiile art. 6 din CEDO, încălcându-se dreptul la judecarea în mod echitabil a unei cauze, într-un termen rezonabil, precum și drepturile civile.
Reprezentantul intimatei pârâte solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii pronunțată de instanța de apel, cu cheltuieli de judecată. Arată că legea nu a operat pentru trecut ci pentru viitor. Arată că reclamanții au avut posibilitatea de a se adresa instanței de judecată, însă nu au făcut-o, astfel încât prescripția dreptului la acțiune operează în prezenta cauză. În ce privește imobilul situat pe str. -, acesta a fost vândut în anul 1996, iar cererea de revendicare a acestuia a fost formulată doar în anul 1998, cumpărătorii fiind de bună credință. De asemenea, apreciază că, având în vedere data introducerii acțiunii, un termen de 3 ani pentru soluționarea cauzei, este un termen rezonabil.
Reprezentanta intimaților pârâți, Societatea Civilă Profesională de Avocați " și Asociații" O, solicită respingerea recursului, conform întâmpinării, menținerea hotărârilor pronunțate de instanța de apel și cea de fond, cu cheltuieli de judecată de câte 1000 lei. Consideră că, criticile recurenților reclamanți sunt neîntemeiate, hotărârea recurată este dată cu respectarea atât a Legii nr. 10/2001 cât și a Codului civil. Prin dispozițiile art. 45 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, legiuitorul a instituit un termen, prin derogarea de la dreptul comun, pentru introducerea acțiunilor în constatarea nulității actelor de înstrăinare imobilelor care cad sub incidența Legii nr. 10/2001, acest termen este de un an de la data intrării în vigoare a legii și a fost prelungit succesiv, împlinindu-se la 14 august 2002. Arată că, greșit se susține că art. 45 (46) alin. 2 nu este aplicabil acțiunilor în constatarea nulității contractelor de vânzare cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 întrucât s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile, devreme ce tocmai imobilele preluate de stat și vândute apoi în baza Legii nr. 112/1995 fac obiectul Legii reparatorii nr. 10/2001. Legea nr. 10/2001 este o lege care vine să complinească celelalte acte normative speciale reparatorii și în măsura în care actele normative la care fac referire conțin alte prevederi și măsuri, Legea nr. 10/2001 se aplică cu prioritate în raport cu respectivele măsuri. Intimații pârâți erau chiriași în aceste apartamente încă din anii 1974 - 1975 și potrivit art. 9 din Legea nr. 112/1995, erau îndreptățiți să cumpere aceste locuințe după expirarea termenului de 6 luni în care reclamanții puteau solicita măsuri reparatorii. Potrivit art. 2 din Legea nr. 112/1995, reclamanții aveau dreptul doar la despăgubiri întrucât nu locuiau în aceste imobile. Potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă, instanța de judecată se va pronunța asupra excepțiilor de procedură sau a celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Arată că intimații au fost de bună credință, astfel încât nu se poate susține că actele de vânzare cumpărare sunt lovite de nulitate.
Reprezentanta intimaților pârâți, solicită respingerea recursului, conform întâmpinării, menținerea hotărârilor pronunțate de instanța de apel și cea de fond, cu cheltuieli de judecată în sumă de 2.000 lei. Apreciază criticile recurenților ca fiind nefondate, acestea izvorăsc dintr-o greșită interpretare a textului art. 45 din Legea nr. 10/2001. Alineatul 5 al art. 45 din Legea nr. 10/2001, stabilește, prin derogare de la dreptul comun, un termen de prescripție de un an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, pentru acțiunile având ca obiect constatarea nulității, indiferent de cauza de nulitate. Acest termen de 1 an a fost prelungit succesiv prin OUG nr. 109/2001 și OUG nr. 145/2001, stabilindu-se termenul limită 14.08.2002. Ori, corect au reținut instanța de fond și cea de apel că acest termen a fost cu mult depășit. Intimații pârâți au fost cumpărători de bună credință, cele două contracte de vânzare cumpărare au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată.
În replică, reprezentantul recurenților reclamanți arată că termenul de prescripție a dreptului la acțiune se referă doar la contractele de vânzare cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 10/2001. De asemenea, arată că în anul 1995 au fost formulate de către reclamanți primele notificări pentru toate imobilele din litigiu. De asemenea, arată că există o contradicție între Legea nr. 10/2001 și legea nr. 112/1995.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1963/2008 pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primarul mun. O, Comisia de Aplicare a Legii nr.10/2001 din cadrul Primăriei O și Companiei de O, s-a respins acțiunea formulata de reclamanții, in contradictoriu cu pârâții Primarul mun. O, Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 din cadrul Primăriei mun. O și de O, ca fiind introdusă față de persoane lipsite de calitate procesuala pasivă.
S-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților si s-a respins acțiunea formulata de aceștia în contradictoriu cu pârâții B, -, în nume propriu si in calitate de succesor al defunctei -, în calitate de succesor al defunctei, - în calitate de succesor al defunctei, în calitate de succesor al defunctei, în nume propriu si in calitate de succesor al defunctului, Societatea Civila Profesionala de Avocati și Asociatii, și, în nume propriu si in calitate de succesoare a defunctului R, și, și SC Vest Audit SRL, ca fiind prescrisă.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Primarul Mun. O în contradictoriu cu chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul B în contradictoriu cu chematele în Garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și DGFP
Reclamanții au fost obligați să plătească în favoarea fiecăruia dintre pârâții, și suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În baza art. 137.pr. civ. tinând cont de ordinea de soluționare a excepțiilor, instanta de fond a analizat excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Primarul Mun. O prin raportare la obiectul cauzei si dispozițiile speciale cuprinse in Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale. A apreciat excepția întemeiata întrucât acest parat nu are calitate procesuala in cauza si are calitatea de terț fata de contractele de vânzare cumpărare a căror nulitate se solicita a fi constata.
Instanța a reținut ca atât paratul Primarul Mun. O cat si parata Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 O justifica calitatea procesuala pasive doar in dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bihor, având ca obiect Legea 10/2001, dosar din care au fost disjunse anumite capete de cerere si format dosarul in care se judecat prezenta cauza.
In ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei de O, instanța a constatat ca o parte din contractele a căror nulitate se solicita au fost încheiate de foștii chiriași cu RAGCL O, in calitate de vânzător, instituție care la data încheierii contractelor avea ca obiect de activitate administrarea fondului locativ de stat. A reținut ca in anul 1998 RAGCL O s-a reorganizat, iar urmare acestui fapt, prin HCL O nr. 16/1998 s-a aprobat transmiterea fondului locativ de stat cu destinația de locuința si terenurile aferente, din administrarea RAGCL O in administrarea Consiliului Local O, respectiv a Direcției Imobiliare din cadrul Primăriei In baza HCL O nr. 391/2007 s-a aprobat înființarea, organizarea si funcționarea instituției publice de interes local Administrația Imobiliara O care a preluat in administrare fondul imobiliar aflat in administrarea Direcției Imobiliara din cadrul Primăriei
In acest context, retine instanța de fond, SC de Canal O, rezultata in urma reorganizării RA Canal O, care a fost succesoarea in drepturi a RA Oap reluat doar serviciul de apa canal (aspect care reiese chiar si din denumirea acesteia), având ca obiect de activitate doar prestarea serviciilor de apa si canalizare către populație si agenții economici, neavând atribuții legate de administrarea fondului locativ. Pentru aceste motive instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive paratei SC de Canal O, apreciind ca in cauza calitate procesuala avea Administrația Imobiliara O, care a si depus la dosar o cerere in acest sens, insa reclamanții in ședința din data de 22.01.2008 au arătat ca nu solicita introducerea acestei instituții in cauza, aspect de care instanța a luat act, ținând cont ca in baza principiului disponibilității parților, reclamanții sunt cei care stabilesc cadrul procesual.
In ce privește excepția prescripției invocata in cauza de către pârâți, instanța retine ca potrivit art. 45 alin.1 din Legea nr.10/2001 actele juridice de înstrăinare având ca obiect imobile care cad sub incidenta acestei legi sunt valabile daca au fost încheiate cu respectarea legilor in vigoare la data înstrăinării. In aliniatul 2, se arata ca actele juridice de înstrăinare care au ca obiect imobile preluate fără titlu valabil sunt lovite de nulitate absoluta, cu excepția situației in care actul a fost încheiat cu bună credință. La alin. 4 se arata ca actele juridice de înstrăinare inclusiv cele făcute in cadrul procesului de privatizare având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil sunt lovite de nulitate absoluta, daca au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor in vigoare la data înstrăinării.
5 al acestui articol conține o dispoziție speciala in sensul ca, prin derogare de la dreptul comun, prevede ca indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie in termen de un an de la data intrării in vigoare a prezentei legi.
Exercitarea acțiunii in constatarea nulității absolute sau anularea actelor de înstrăinare privind imobilele al căror regim este reglementat de Legea nr.10/2001, retine instanța de fond, poate fi formulata fie anterior concomitent sau ulterior notificării adresate persoanei juridice deținătoare, ori sa fie invocata pe cale de excepție. In toate cazurile insa trebuie respectat termenul special de prescripție, respectiv termenul de un an la care se face referire in alineatul 5 al art. 45 din Legea nr. 10/2001 actualizata, termen care a fost prelungit succesiv prin OUG nr. 109/2001 si prin OUG nr.145/2001 pana la data de 14.08.2002.
Reținând din cuprinsul completării de acțiune aflată la fila 6 dosar, pe care reclamanții au depus-o inițial in dosarul 4516/C/2004 aflat pe rolul Tribunalului Bihor O, ulterior disjunsă și înaintata spre competenta soluționare Judecătoriei Oradea, înregistrata sub dosar - ca data redactării acestui înscris este 24.10.2005, instanța apreciază ca excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților, invocata de parații din prezenta cauza este întemeiata, întrucât cererea reclamanților privind constatarea nulității contractelor ce formează obiectul prezentului litigiu a fost formulata cu mult după împlinirea termenului limită pana la care aceștia aveau posibilitatea sa-si exercite dreptul la acțiune.
Reținând ca pârâtul Primarul Mun. O nu are calitate procesuala pasiva, in temeiul art.137. raportat la art.60-63 pr. civ instanța a respins cererea de chemare în garanție formulată de acesta în contradictoriu cu chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală.
Întrucât cererea principala a fost respinsa, in temeiul art. 60-63.pr. civ. instanța a respins si cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul B în contradictoriu cu chematele în Garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și DGFP
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții, și, prin care au solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței civile nr. 1963/2008 a Judecătoriei Oradea, în sensul înlăturării excepției prescripției dreptului la acțiune și constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare - cumpărare încheiate pentru apartamentele situate in O,- și-, precum și constatarea nulității absolute a actelor subsecvente de înstrăinare, contracte de vânzare cumpărare și certificate de moștenitor și, restabilirea situației anterioare de CF privind colile CF colective cu nr.3487 O, in ce privește nr. top. 6185 și nr.2768 O in ce privește nr. top 884, precum și anularea colilor individuale ulterior înființate.
Prin decizia civilă nr. 59/A din data de 20.02.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora respins apelul formulat de apelanții, și, toți cu domiciliul procesual ales în O, Calea - nr.15,.3, la sediulprofesional al reprezentantului lor - Cabinet de avocat în contradictoriu cu intimații Primarul mun. O, Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 din cadrul Primăriei mun. O cu sediul în O, P-ța -, nr.1, de O cu sediul în O, str. -, nr. 3, B cu sediul în O, Bulevardul -, nr.108, -, în nume propriu și in calitate de succesor al defunctei, -, în calitate de succesor al defunctei, - în calitate de succesor al defunctei, toți trei cu domiciliul în O,-,.2, în calitate de succesor al defunctei, domiciliat în O-,.1, domiciliat în O-,.3, în nume propriu si în calitate de succesor al defunctului, domiciliat in O,-,.8, etaj I, Societatea Civila Profesionala de Avocati și Asociatii cu sediul în O,-,.2, parter, și, ambii cu domiciliul in O,-,.4, parter, în nume propriu și în calitate de succesoare a defunctului R, domiciliată în O,-,.6, parter, domiciliata in O,-,.7, parter, și ambii cu domiciliul in O,-,.9,.I, domiciliata in O,-,.I,.4, domiciliata in O,-,.2,.1 și SC Vest Audit SRL, cu sediul în O,-,.2,.1, jud. B împotriva Sentinței civile nr. 1963 din 11.03.2008 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a păstrat-o în totalitate. A obligat apelanții să plătească în favoarea fiecăruia dintre intimații, și suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, precum și suma de 600 lei, cu același titlu, în favoarea fiecăruia dintre intimații - și.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Criticile apelanților referitoare la greșita admitere a excepției prescripției dreptului la acțiune si argumentele invocate in susținerea acestei ipoteze nu pot fi primite.
liniatul 5 al art. 45 din 10/2001, instituie pentru actiunile in constatarea nulitatii actelor de înstrăinare a imobilelor care cad sub incidenta prevederilor Legii 10/1991 un termen de prescripție extinctivă derogator de la dreptul comun. Potrivit acestui text, "prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentei legi".
Termenul a fost prelungit succesiv prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001, împlinindu-se în anul 2002. Reprezintă intervalul de timp stabilit de lege înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la acțiune, sub sancțiunea pierderii posibilității de a obține condamnarea pârâtului.
Prin sintagma "indiferent de cauza de nulitate" din cuprinsul textului, legiuitorul a cuprins toate situațiile in care actele de înstrăinare pentru imobilele ce fac obiectul 10/2001 au fost întocmite cu încălcarea dispozițiilor legale. Cum cauza de nulitate exista la momentul încheierii actului, este greșit a susține ca art. 45 din legea 10/2001 nu este aplicabil acțiunilor in constatarea nulității contractelor de vânzare cumpărare încheiate in baza 112/1995, încălcându-se prin aplicarea sa in aceste cazuri principiul neretroactivității legii civile, de vreme ce, tocmai imobilele preluate de Stat (vândute in unele cazuri in temeiul 112/1995), fac obiectul legii reparatorii, 10/2001. Mai mult, termenul de prescripție al dreptului la acțiune pentru acțiunile in constatarea nulității actelor de înstrăinare a imobilelor preluate in mod abuziv de către Stat, a fost edictat de legiuitor in scopul asigurării certitudinii și stabilității raporturilor juridice civile. Prin urmare, este logica aplicarea sa in toate cazurile de nulitate a actelor de înstrăinare, indiferent de dispozițiile legii sub imperiul căreia s-au încheiat si care nu pot fi decât anterioare elaborării 10/2001, prin care s-a instituit si fixat, prin indicarea unei date determinate (prelungita in același mod, clar determinat), termenul de prescripție.
Constatând că reclamanții au promovat acțiunea, având capăt de cerere principal - anularea contractelor de vânzare cumpărare încheiate pentru apartamentele situate in O - și-, si capete de cerere subsidiare - constatarea nulității absolute a actelor subsecvente de înstrăinare, contracte de vânzare cumpărare și certificate de moștenitor, în data de 24.10.2005, după câțiva ani de la împlinirea termenului de prescripție stabilit de art. 45 al.5 din Legea nr.10/2001, tribunalul a constatat legalitatea si temeinicia soluției primei instanțe in ce privește admiterea prescripției dreptului la acțiune al reclamanților si respingerea acțiunii acestora ca prescrisa. Menținerea acestei soluții face de prisos analizarea celorlalte motive de apel care vizează capetele de cerere subsecvente.
Întrucât celelalte dispoziții ale sentinței atacate nu fac obiectul apelului, tribunalul nu le-a analizat nici pe acestea.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 296 pr. civ, a respins apelul formulat de apelanții, și împotriva Sentinței civile nr. 1963 din 11.03.2008 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a păstrat-o în totalitate. Reținând culpa procesuala a apelanților, i-a obligat să achite fiecăruia dintre intimații, și suma de 1000 lei, iar fiecăruia dintre intimații - și suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorarii avocațiale achitate de aceștia conform înscrisurilor doveditoare - chitanțele depuse la dosar.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, au declarat recurs apelanții, și, solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei și a sentinței în sensul înlăturării excepției de prescripție, a constatării încălcării art. 6 al CEDO, dreptul de-a beneficia de o judecare echitabilă, în termen rezonabil, a se constata nulitatea înstrăinării apartamentului din O,- și-, a actelor subsecvente.
Prin motivele de recurs s-a invocat că s-a încălcat principul neretroactivității legii civile - art. 1 cod civil în măsura în care acțiunea s-a respins ca prescrisă în baza art. 45 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 deși apartamentele s-au vândut în baza Legii nr. 112/1995. Nu s-au administrat probe referitor la refuzul soluționării notificării în baza Legii nr. 112/1995, se impunea sancționarea vânzătorului de rea credință câtă vreme există o notificare de restituire.
Deoarece imobilul din- era locuit de și fratele decedat, se impunea restituirea în întregime nu doar a unui apartament. Nu s-a constatat că au existat două unități locative după naționalizare, impunându-se restituirea în natură a întregului imobil, vânzătoarea fiind de rea credință, aspecte ce duc la nulitatea contractelor. Mai mult, nu era soluționată notificarea, ceea ce denotă reaua credință referitor la ambele imobile. Nu se poate invoca prescripția în baza Legii nr. 10/2001 câtă vreme apartamentele s-au vândut în baza Legii nr. 112/1995 iar buna credință a vânzătorului, câtă vreme au promovat acțiuni în justiție pe lângă notificări în baza Legii nr. 112/1995 nesoluționate de 14 ani, nu se poate pune în discuție.
S-au invocat în drept dispozițiile art. Legii nr. 112/1995, Legea nr. 10/2001, Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, SC de O SA a solicitat respingerea recursului arătând că nu are calitate procesuală pasivă. Secția de fond locativ, urmare a reorganizării a trecut în subordinea Consiliului Local -, ea are ca obiect de activitate doar prestare servicii - canalizare.
Intimații, Societatea civilă de Avocați " și Asociații", și, prin întâmpinarea depusă la dosar, au solicitat respingerea recursului cu 1.000 lei cheltuieli de judecată, aceiași poziție fiind exprimată și de intimații, și.
Primarul Municipiului O, prin întâmpinarea depusă la dosar,
( Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001) au solicitat respingerea recursului invocând că nu au calitate procesuală pasivă iar acțiune este prescrisă.
Intimații, prin întâmpinarea depusă la dosar, au solicitat respingerea recursului cu cheltuieli de judecată, întrucât nu s-a respectat termenul de prescripție, astfel că, referirea la buna lor credință este inutilă.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Acțiunea prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de închiriere, de vânzare cumpărare, a promisiunilor de vânzare cumpărare, privind imobilele situate în localitatea O,- și-, a fost formulată în cadrul dosarului aflat pe rolul Tribunalului Bihor nr. 4516/C/2004, ca o completare a acțiunii depusă la 06.02.2006 de către reclamanții recurenți, cerere disjunsă la acea dată și trimisă spre competentă soluționare la Judecătoria Oradea.
Prin acțiunea inițială promovată în baza Legii nr. 10/2001, la 29.07.2004 la Tribunalul Bihor, s-a solicitat restituirea în natură imobilelor, acordarea de despăgubiri pentru cele înstrăinate în condiții legale și pentru construcția demolată, acordarea de teren în echivalent de 2355 mp.
Din înscrisul aflat la dosarul de fond fila 33, emis de SA B, se reține că referitor la imobilul din O,- s-au încheiat două contracte de vânzare cumpărare, nr. 1401/03.12.1996 în favoarea lui apartamentul nr. 1 și nr. 1402/03.12.1996 în favoarea lui apartamentul 2, iar pentru cele din-, 9 contracte de vânzare cumpărare nr. 689 din septembrie 1996, apartamentul 6 cumpărător, nr. 15/VIII.1996, nr. 812/IX.1996 cumpărător. 4, nr. 80/VIII.1996, cumpărător. 7, nr. 191/VIII.1006 cumpărător. 2, 29/VIII.1996 cumpărător. 4, nr. 374/VIII.1996 cumpărător. 8, nr. 1349/XII.1996 cumpărător. 2, și nr. 571/1996 cumpărător. 9, la dosar fond filele 42 - 46 existând copii ale contractelor nr. 1401/1996, 1402/1996, 689/1996, 80/1996, 571/1996, la filele 52 - 55 contractele nr. 1349/1996, 812/1996, 1349/1996, 812/1996, la filele nr. 77 - 81 contractele nr. 29/1996, 191/1996, 374/1996, 812/1996, 1349/1996.
Aceste înstrăinări s-au înscris în colile de carte funciară nr. 2765 O și 3487 O în 22.II.2000 ( fila 246 - 247 dosar fond), respectiv la 09.VI.1997 - 30.08.2001 ( filele 249 - 251 dosar fond), astfel că, la data la care a expirat termenul de un an impus de Legea nr. 10/2001, (prorogat până la 14.08.2002) acestea erau întabulate, recurenții având posibilitatea de a lua cunoștință de acest aspect și de actele ce au stat la baza efectuării operațiunilor de întabulare.
Legea nr. 10/2001 a prevăzut o procedură specială referitor la imobilele preluate abuziv de Statul Român, iar în art. 45 alin. 1 prevăzut că actele juridice de înstrăinare, având ca obiect astfel de imobile, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării, însă, în alineatul 5 s-a stabilit un termen special în care se putea solicita, indiferent de cauza de nulitate, anularea actelor de înstrăinare - de un an de la intrarea în vigoare a legii, prorogat ulterior de la 14.02.2002 până la 14.08.2002, prin OUG nr. 109/2001, OUG nr. 145/2001.
Acest text legal se referă nu doar la imobilele preluate abuziv, ce fac obiectul Legii nr.10/2001, înstrăinate în baza Legii nr. 112/1995 ci și a altor acte normative, legiuitorul creând o derogare doar de la termenul de prescripție general pentru astfel de cauze în care să poată fi promovată acțiunea în nulitate, pentru a nu încălca principiul securității raporturilor juridice. Sigur că, prin această derogare nu se poate spune că s-ar fi încălcat principiul neretroactivității legii civile, instituit de art. 1 al Codului civil, câtă vreme acest act normativ nu face referire la modul în care au avut loc înstrăinările ci doar la un termen de prescripție în care se pot invoca motive de nulitate, de încălcare dispozițiilor legale.
Statul Român, are dreptul, tocmai pentru a nu aduce atingere principiului securității raporturilor juridice, de limita în timp dreptul de-a promova acest gen de litigii, altfel s-ar prelungi nejustificat procedura de soluționare problematicii deduse judecății, fără ca prin aceste măsuri recurenților să le fi fost aduse încălcări ale dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În speță, cumpărătorii erau întabulați în cartea funciară cu mult anterior datei la care termenul de prescripție dictat de Legea nr. 10/2001 s-a împlinit, aveau posibilitatea de-a promova litigiul în termenul impus de 1 an, prelungit apoi de două ori cu câte 3 luni de zile, neexistând motive de întrerupere sau suspendare a acestuia raportat la recurenți și nici de repunere în termen în sensul art. 16, 10, 18 din Decretul Lege 167/1958.
Ca urmare, întrucât acțiunea s-a înregistrat doar la data de 06.02.2006, cu mult peste termenul legal, în mod corect s-a reținut că dreptul la acțiune este prescris, criticile fiind nefondate. Față de acest aspect, analizarea valabilității actelor subsecvente de înstrăinare, nu s-a impus a fi făcută, fiind de prisos, cum corect a reținut instanța de apel, reaua credință a vânzătorului, invocată de recurenți putea fi analizată doar dacă acțiunea s-ar fi înregistrat în termenul legal impus de Legea nr. 10/2001.
Cât privește solicitarea de constatare a încălcării art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, această cerere s-a formulat direct în recurs, fiind o cerere nouă care, conform art. 316 coroborat cu art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă nu poate fi formulată în această fază procesuală. Ca urmare, dacă se dorește, recurenții pot solicita, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Fnanțelor Publice, a se constata dacă a avut loc o astfel de încălcare și dacă se cuvin despăgubiri în acest sens, într-un alt litigiu cu astfel de obiect sau, dacă dosarul format în baza Legii nr. 10/2001 nu a fost soluționat în fond, în cadrul acestuia prin completarea pretențiilor.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive intimatei SC de O SA, câtă vreme a fost admisă această excepție încă la instanța de fond, invocarea acesteia apare ca fiind lipsită de interes, neimpunându-se astfel a fi analizată.
Față de toate considerentele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, menținând în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Reținând culpa procesuală recurenților, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța de recurs îi va obliga să le plătească intimaților cheltuielile de judecată ocazionate în recurs, reprezentând onorarii avocațiale, astfel: la 1500 lei, și 2000 lei, 1000 lei, 1000 lei, a 1000 lei, 1000 lei, ceilalți intimați nu au făcut dovada cheltuielilor de judecată ocazionate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenții reclamanți, toți cu domiciliul în O, Calea -, nr. 15,. 3, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți cu domiciliul în O,-,. 4, județul B, PRIMARUL MUNICIPIULUI O, COMISIA LOCALĂ O PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001, ambii cu sediul în O, P-ța -, nr. 1, județul B, B, cu sediul în O,-, - 6, județul B, cu domiciliul în O,-,. 3, județul B, cu sediul în O,-,. 2, județul B, domiciliat în O,-,. 3, județul B, domiciliată în O,-,. 6, județul B, domiciliată în O,-,. 7, județul B, ambii domiciliați în O,-,. 9, județul B, domiciliat în O,-,. 1,. 8, județul B, domiciliat în O,-,. 4, județul B, domiciliată în O,-,. 4, județul B, domiciliată în O,-,. 2, județul B, COMPANIA DE O, cu sediul în O,-, județul B, cu domiciliul în O,-,. 1, județul B, domiciliat în O, str. -. -. 2,. 2, județul B, SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ DE AVOCAȚI " ȘI ASOCIAȚII" O, cu sediul în O,-,. 2, județul B, SC VEST AUDIT O, cu sediul în O,-,. 1,. 2, județul B, împotriva deciziei civile nr. 59/A din data de 20.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părților intimate suma de 1.500 lei, - 1.000 lei, - 1.000 lei, - 1.000 lei, - 1.000 lei, - 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pronunțată în ședința publică din 29.10.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 06.11.2009
- judecători fond -
- judecători apel -,
- dact. gref. - 06.11.2009 - 25 ex.
- emis 23 com. - 06.11.2009 -, PRIMARUL MUNICIPIULUI O, COMISIA LOCALĂ O PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001, B, COMPANIA DE O, SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ DE AVOCAȚI " ȘI ASOCIAȚII" O, SC VEST AUDIT
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
