Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 755/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 755
Ședința publică din data de 9 septembrie 2008.
PREȘEDINTE: Rodica Duboșaru
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 3: Eliza Marin
GREFIER - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții și, domiciliați în comuna P, județ B, împotriva deciziei civile nr. 130 din 9 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții și, domiciliați în comuna P, județ
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 2 septembrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, pentru a da posibilitatea apărătorului recurenților-pârâți, avocat să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 9 septembrie 2008, când a dat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea inițial înregistrată la instanță sub nr. 1467/01.02.2006, reclamanții și au chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâții și pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună grănițuirea proprietăților, pârâții să fie obligați să le lase în deplină proprietate și posesie porțiunea de teren pe care au acaparat-o și să dărâme zidul pe care l-au ridicat pe linia de hotar, construind pe acest zid o copertină până la casa lor, fiind un adăpost pentru păsări și porci.
În motivarea acțiunii reclamanți au arătat că sunt proprietarii unei case de locuit și ai terenului aferent, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1004/26.07.2000, că pârâții au mutat gardul despărțitor, scoțând stâlpii din fier și i-au mutat pe terenul lor, acaparând abuziv o suprafață de 12
Judecătoria Pap ronunțat sentința civilă nr. 93/14.02.2006, prin care a admis în parte acțiunea reclamanților și a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților conform raportului de expertiză întocmit de expert, respingând capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 12. și demolarea zidului ridicat pe linia de hotar, ca neîntemeiat.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că se impune grănițuirea proprietăților părților în raport de dispozițiile art. 584 Cod civil, însă nu a rezultat că s-a acaparat vreo porțiune de teren și pe terenul reclamanților nu se află un zid construit de pârâți.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții și.
Prin decizia civilă nr. 192/07.06.2006, Tribunalul Buzăua admis apelul formulat de reclamanții și a desființat sentința apelată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se pronunța asupra tuturor capetelor de cerere.
S-a reținut că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind obligarea pârâților să-și ridice cotețele de păsări și de porci care se află pe linia de hotar, iar în caz de refuz să fie autorizați reclamanții să le desființeze pe cheltuiala pârâților.
De asemenea, instanța de fond nu se referă în concret la probele pe baza cărora a reținut situația de fapt și nu rezultă dacă hotarul dintre cele două proprietăți a fost corect delimitat.
După trimiterea spre rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria sub nr. 1467/09.08.2006.
În baza probelor administrate, Judecătoria a pronunțat sentința civilă nr. 757/01.06.23007, prin care a admis în parte acțiunea reclamanților și a stabilit linia de hotar între proprietățile părților conform expertizei și a schiței anexe întocmită de expert efectuată în dosarul nr. 908/2005, linie determinată de punctele 3-4-5-6-7-8.
S-a admis în partea capătul de cerere privind mutarea cotețelor de păsări și porci, în sensul că au fost obligați pârâții să le desființeze și să le reamplaseze la minimum 10. distanță de imobilul proprietatea reclamanților.
S-a luat act de renunțarea reclamanților la capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 12. teren și s-a constatat ca rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților în privința acțiunii în revendicare.
S-au respins capetele de cerere privind obligarea pârâților să dărâme zidul ce reprezintă peretele din spate al magaziei și autorizarea reclamanților de a desființa construcțiile menționate pe cheltuiala pârâților.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 514 lei cheltuieli de judecată, din care 214 lei cheltuieli efectuate la primul fond (1/2 cheltuieli de grănițuire) și 300 lei cheltuieli efectuate la rejudecare pentru administrarea probei cu expertiză.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt proprietarii suprafeței de 568. dobândită prin cumpărare în baza contractului autentificat sub nr. 1009/26.07.2000 de BNP.
Terenul proprietatea reclamanților este identificat în schița anexă a raportului de expertiză întocmit de către expert, prin: poligonul deteminat de punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,1 - fila 77 și fila 94 din dosarul nr. 908/2005. Proprietatea pârâților este determinată prin patrulaterul 3,4,5,6,7,8,9,10,3 din schița aflată la fila 94 din același dosar,rezultând linie de hotar în punctele 3,4,5,6,7,8.
În privința capetelor de cerere de demolare a zidului și mutarea cotețelor de păsări și porci aflate lângă linia de hotar, instanța a reținut: din coroborarea raportului de expertiză întocmit în cauză la rejudecare de către expert, cu cele constatate de către instanță cu ocazia cercetării la fața locului, rezultă că în dreptul punctelor 7-4 ale liniei de hotar identificată în raportul de expertiză se află amplasat zidul din spate al unei magazii, acesta aflându-se însă pe terenul proprietatea pârâților. Distanța dintre zid și gardul de plasă ce delimitează proprietățile părților este la jumătatea zidului de 1,20. De pe zidul respectiv înspre casa pârâților s-a edificat un acoperiș, amenajându-se o magazie. În magazia respectivă, așa cum instanța a constatat la cercetarea locală, pârâții au amenajat un de porci, un adăpost de păsări și un WC. Mai există un de porci nepopulat la data cercetării locale, în dreptul punctului 7 de pe linia de hotar, distanța acestuia față de gardul despărțitor fiind de 0,5 - 0,8.
Între peretele din spate al magaziei (zidul menționat) și peretele casei (colțul cel mai apropiat) reclamanților este o distanță de aproximativ 4,55.
Anexele gospodărești au fost identificate și în raportul de expertiză întocmit de către expert.
Potrivit Ordinului Ministrului Sănătății nr. 536/1997, art.16, adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare se amplasează la cel puțin 10. de cea mai apropiată locuință învecinată și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfortul vecinilor.
Totodată,conform Codului civil, construcțiile se amplasează la 0,90. de hotar dacă au vederi piezișe spre proprietatea vecinului și la 1,90 dacă au vedere directă la vecin. De altfel, aceste din urmă dispoziții reglementează servitutea de vedere, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Faptul că pârâții au amenajat cotețe de păsări, porci și WC în incinta magaziei ce are peretele din zid în apropiere de linia de hotar încalcă dispozițiile legale menționate - Ordinul nr. 536/1997 și produce poluarea mediului și disconfort reclamanților, situație constatată și cu ocazia verificărilor efectuate de Inspecția Sanitară de Stat, așa cum rezultă din adresa nr. 2716/21.04.2005.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții, și pârâții și.
Reclamanții au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece soluționarea capătului privind grănițuirea proprietăților este greșită și nu este în concordanță cu probele administrate, reținând că pârâții nu au mutat semnele de hotar, deși această situație a rezultat și cu ocazia cercetării locale. vechi sunt din alt material decât stâlpii noi, precum și plasa folosită la gard.
Au susținut apelanții că se observă cu ușurință că între punctele 4 și 7 stâlpii sunt noi, iar plasa de sârmă pe această porțiune diferă de restul gardului.
Este cert că pârâții au mutat semnele de hotar, situație ce rezultă din completarea raportului de expertiză.
Pârâții și au criticat sentința în conformitate cu art.297 alin.1 Cod proc.civilă, deoarece instanța de fond nu a soluționat corect capătul de cerere privind mutarea cotețelor, fiind obligați să le desființeze din incinta magaziei, deși din expertiza întocmită de expert nu rezultă distanța la care sunt amplasate. Astfel, instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut și fără a avea în vedere că în incinta magaziei nu există cotețe, deși în raportul de expertiză nu s-a specificat care este distanța dintre magazie și locuința reclamanților.
Au mai susținut apelanții că aceste cotețe sunt construite la distanță legală și, ca atare, în mod greșit au fost obligați să le desființeze și să procedeze la mutarea lor.
Apelanții au solicitat completarea probatoriilor, pentru a se stabili situația din teren, respectiv reclamanții: linia de hotar, având în vedere că au fost mutate semnele și gardul a fost construit de pârâți pe terenul lor, iar pârâții au solicitat completarea expertizei, în sensul de a se stabili distanța dintre cotețe și locuința reclamanților.
În baza art. 295 Cod procedură civilă, instanța a dispus completarea probatoriilor cu o expertiză de specialitate, care, în raport de actele de proprietate ale părților, să stabilească linia de hotar și în raport de vechile semne de hotar, precum și distanța la care sunt amplasate cele două cotețe și, totodată, dacă zidul magaziei este construit pe vechiul hotar.
Din raportul de expertiză întocmit de expert a rezultat că linia de hotar, în raport de actele de proprietate, este colineară cu linia de gard vechi și linia dinspre stradă, iar pe același aliniament se află și fața nordică a pereților dependințelor familiei. Totodată, o bucată din gard este veche pe porțiunea 25-13-12, iar streașina șopronului mare depășește linia de hotar cu 0,50. Vechiul semn de hotar este porțiunea de gard vechi 25-13-12, aflată în linie dreaptă a celor 2 șoproane și cu porțiunea 2-15, având gard vechi din plasă de sârmă, pe lângă care s-a executat un gard nou, înalt, din scândură. În porțiunea 8-15 nu există gard, linia roșie marcând hotarul.
S-a mai arătat că zidul magaziei este construit cu fața nordică pe hotar, la fel și șopronul, iar distanța de la dependințe până la casa familiei este cea notată pe planul de situație.
Pârâții au formulat obiecțiuni, susținând că raportul de expertiză conține date eronate, iar dimensiunile laturilor din schiță nu corespund cu dimensiunile reținute în considerentele raportului, expertul nu a efectuat măsurătoarea laturilor proprietății intimaților-apelanți de la extremitățile acestora pe laturile de vest și est, ci de la stâlpi, care se află în interiorul proprietății acestuia, pentru a rezulta dimensiuni ale laturilor mai mici.
Expertul nu poate modifica titlurile de proprietate, deoarece în contractul de vânzare-cumpărare pe care îl au nu există o linie dreaptă între proprietatea lor și a reclamanților. Aceasta are forma marcată cu pe schiță, delimitată între punctele 2-15-16-14-17-23-24-25-28.
Reclamanții au cumpărat terenul cu această configurație și, ca atare, nu poate fi modificată, de asemenea, nu a rezultat distanța legală dintre cotețe și casa de locuit.
S-a solicitat refacerea raportului de expertiză, iar în caz contrar, efectuarea unei alte expertize, fără a fi obligați să plătească alt onorariu.
Instanța a admis obiecțiunile formulate de pârâții-apelanți și a pus în vedere expertului să răspundă punctual, conform obiectivelor stabilite de instanță și să precizeze dacă gardul vechi se suprapune cu gardul nou și, totodată, să răspundă și la obiecțiunile formulate de pârâți.
Expertul a răspuns obiecțiunilor arătând că măsurarea laturilor s-a efectuat analitic și nu liniar, raportul de expertiză nu conține date eronate și nici nu a modificat titlurile de proprietate prin modalitatea în care a întocmit lucrarea.
În ceea ce privește susținerea că nu există o linie dreaptă între proprietatea părților s-a constatat că terenul cumpărat de reclamanții este contrazisă de documentația atașată la dosar, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr. 1009/2000, certificatul de moștenitor nr. 73/1999 și fișa tehnică din documentația de atribuire a numărului cadastral.
De asemenea, porțiunile între pct. 2 și 8 - conform schiței și 25-28, materializate cu garduri vechi, sunt colineare, porțiunea 25-12-13 este materializată cu gard vechi din plasă de sârmă subțire, porțiune aflată tot în linie dreaptă cu cele de la pct.1 (de mai sus), latura nordică a șopronului, closet și cămin (13-12) se află pe același aliniament cu cele descrise la punctele de mai sus, latura nordică a șopronului mare (8-81) figurată cu culoare roșie se află pe aceeași linie dreaptă, iar streașina acestui șopron, în pct.10-11, depășește linia roșie spre familia, propusă ca hotar.
Porțiunea 8-15 este tot colineară cu linia generală 2-8, însă nu este materializată cu gard.
Și cu privire la aceste completări pârâții-apelanți și au formulat obiecțiuni, deoarece conform actelor de proprietate granița dintre proprietățile părților este în lungime de 42,89. este alcătuită dintr-o linie frântă formată din 5 segmente cu dimensiuni diferite și granița nu este în linie dreaptă - așa cum a reținut expertul. Dacă s-ar trasa o linie dreaptă, reclamanții ar dobândi o suprafață mai mare de teren decât cea cumpărată.
S-a solicitat refacerea raportului de expertiză sau efectuarea unei alte expertize, obiecțiuni care au fost respinse de instanță, deoarece expertul a răspuns punctual obiectivelor stabilite de instanță, precum și cu privire la obiecțiunile formulate de pârâți.
În urma probelor administrate, tribunalul a apreciat că apelul formulat de apelanții-reclamanți și a fost întemeiat și prin decizia civilă nr. 130/9 aprilie 2008 admis apelul formulat de apelanții-reclamanți și, împotriva sentinței civile nr. 757/01.06.2007 pronunțată de Judecătoria.
A schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților conform raportului de expertiză întocmit de expertul tehnic și a schiței anexă, pe aliniamentul 2-15-8-12-13-25.
S-a respins apelul declarat de apelanții-pârâți și - domiciliați în oraș, jud.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
Au fost obligați apelanții-pârâți și să plătească apelanților-reclamanți și suma de 315 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 1009 din 26.07.2000, reclamanții sunt proprietarii imobilului casă de locuit și ai terenului aferent în suprafață de 568. din care 388. curți-construcții și 180. teren arabil, nr. cadastral 119, situat între vecinii: la - pe o latură de 41,03.; la - drum sătesc pe o latură de 18,75.; la - pe o latură de 42,89.; la - pe o latură de 9,72.
Pârâții, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 879/21.11.1974, sunt proprietarii unui teren în suprafață de 500. și un imobil casă de locuit, având ca vecini: la și E - drum sătesc, la - și la - fostul teren al.
Din expertiza întocmită de expert a rezultat că linia de hotar dintre proprietățile părților a fost modificată de către pârâți, situație ce rezultă din faptul că împrejmuirea dintre cele două proprietăți este din materiale diferite, astfel: între punctele 2-15-16-14 gardul este din scândură nouă, este înalt și este executat de, situație ce a fost confirmată și de acesta.
S-a reținut că spre reclamantul această porțiune de gard este dublată de gard vechi din plasă de sârmă subțire, mai scund (cca. 1,30.). Între pct. 14-17-23 este un gard înalt din plasă de sârmă galvanizată, cu o înălțime mai mare decât gardul vechi (cca. 2,10.), iar în pct. 23-24-25 este un gard înalt din scânduri, de același tip ca și cel dinspre drum, care este executat tot de pârâtul, conform afirmațiilor acestuia.
Între pct.25-28 gardul este vechi, în linie dreaptă, din plasă de sârmă subțire și este montat pe stâlpi vechi din lemn.
Pe porțiunea 25-13-12 se continuă gardul vechi din plasă de sârmă, montat pe 2 șpalieri din beton, încastrați în elevația șopronului, șopron în care se află closetul, iar în continuarea acestui șopron este un care nu este populat în prezent.
Pe porțiunea 8-12-13 este turnată fundația de beton și este construit peretele șopronului din zidărie, iar streașina acestuia are o lățime de 50 cm.
Rezultă că linia de hotar, în raport de actele de proprietate ale părților, este colineară cu linia de gard vechi - pct.25-28 și linia 2-15 dinspre stradă, care nu au suportat modificări și este linia 2-15-8-12-13-25.
Pe același aliniament se află pereții dependințelor familiei, iar pe porțiunea 25-13-12 se află o bucată de gard vechi din plasă de sârmă subțire, executată în lungul liniei de hotar și, deci, acesta este vechiul semn de hotar, aflat în linie dreaptă, fața nordică a celor 2 șoproane (13-12-8) și cu porțiunea 2-15, având gard vechi din plasă de sârmă subțire, pe lângă care s-a executat gard nou, înalt, din scândură.
Așa cum rezultă și din schița anexă, în porțiunea 8-15 nu există gard, astfel că linia roșie trasează hotarul. Distanța de la dependințele din zona hotarului până lacel mai apropiat punct de la casa familiei este de 10,05. până la cotețul aflat în pct. 22-27 și 6,41. până la colțul șopronului cu closet, iar până la colțul șopronului mare 5,48.
Ca atare, între proprietățile părților există semne de delimitare, care, urmare construirii gardului nou, nu au mai fost respectate de către pârâți.
Împotriva deciziei civile nr. 130/9 aprilie 2008 Tribunalului Buzău au formulat recurs pârâții și criticând decizie pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin recursul formulat, recurenții solicită în principal casarea hotărârii și trimiterea cauzei instanței de apel spre rejudecare, în temeiul art. 304 pct. 4,6 Cod procedură civilă, art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă raportat la art. 312 alin.3 teza a II a Cod procedură civilă.
În subsidiar, recurenții solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului formulat de aceștia și respingerii apelului formulat de părțile adverse, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea primei solicitări, aceștia invederează că instanța de apel, fără a cerceta fondul, a exercitat un exces de putere, acordând ceea ce nu s-a cerut și mai mult decât s-a cerut.
Astfel, instanța de apel, nu a analizat fondul cauzei, nu a analizat și soluționat susținerile părților, preluând în totalitate concluziile raportului de expertiză, fără a observa că acesta arată că distanța dintre imobilul casă de locuit a intimaților și construcția " de păsări și porci" este mai mare de 10 ani, situația în care apelul acestora era admisibil.
De asemenea, recurenții arată că instanța a permis expertului să nu răspundă la obiecțiunile formulate, îngăduind exercitarea unor abuzuri din partea expertului privind modificarea unor documente ale părților, toate acestea fiind preluate în dispozitivul hotărârii pronunțate. Astfel, distanța graniței dintre proprietăți este de 42,89 m, însă această graniță nu este definită printr-o linie dreaptă, ci printr-o linie frântă, conform cărții funciare a părților adverse, iar prin transformarea graniței într-o linie dreaptă lungimea sa se scurtează foarte mult și nejustificat atât din punct de vedere juridic cât și al situației de fapt.
Recurenții precizează că și la cercetarea locală, judecătorul fondului a identificat configurația graniței dintre cele două proprietăți ca fiind delimitată de punctele 3,4,5,6,7,8 din planul de situație anexă al raportului de expertiză, iar expertul a reușit să inducă ideea că liniar este tot una cu drept, ceea ce ar conduce la o situație absurdă, respectiv aceea că toate granițele proprietăților ar trebui să fie drepte.
Cu privire la subsidiarul recursului, recurenții arată că instanța de apel nu motivează în fapt și îndrept modalitatea în care modifică actele de proprietate ale părților, fără a fi investită cu o astfel de cerere, precum și modalitatea în care îi obligă să lase în proprietate o suprafață de teren, fără a exista formulată la dosarul cauzei o cerere de revendicare.
Motivează recurenții, că instanța a interpretat just actul juridic dedus judecății și a schimbat natura sa, cât timp a anulat acte de proprietate, deși a fost investită cu acțiune în grănițuire și cu stabilirea distanței legale a unor construcții.
Astfel, instanța nu văzut că în raportul de expertiză se arată că distanța dintre construcție "" și locuința intimaților este de 10,05,mai mare cu 10, atât cât prevede în mod clar S nr. 536/1997, situație în care apelul era perfect admisibil, cu toate acestea, instanța le-a respins fără nici un fel de motivare.
În final, recurenții motivează că instanța de apel a preluat în dispozitivul hotărârii concluziile raportului de expertiză, fără a-l analiza.
Intimații-reclamanți și au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și arătând în esență, că s-a solicitat grănițuirea proprietăților și instanța a stabilit linie de hotar, avându-se în vedere lucrarea expertului. Astfel, s-au avut în vedere titlul de proprietate nr. 58531/2007 al recurentului, contractul de vânzare-cumpărare al intimaților, vechile semne de hotar vizibile, amplasamentul vechiului gard, expertul concluzionând că linia de hotar în raport de actele de proprietate ale părților este linia 2-15-8-12-13-25.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs și dispozițiile legale în materie, urmează să respingă recursul ca nefundat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Cu privire la admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei către instanța de apel spre rejudecare, Curtea constată că instanța de apel nu și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești și nu a acordat mai mult decât s-a cerut. Astfel, Tribunalul Buzău nu a intrat în atribuțiile legislativului sau executivului, dispunând numai pentru ce a fost sesizată.
Deși în cauză s-a mai efectuat proba cu expertiză tehnică, instanța în baza art. 295 Cod procedură civilă a dispus completarea probatoriilor cu o altă expertiză topo de specialitate, care să stabilească linia de hotar în raport de actele de proprietate ale părților, vechile semne de hotar, dacă zidul magaziei este construit pe vechiul hotar, precum și distanțele la care sunt amplasate cotețele de porci și păsări.
De asemenea, instanța de apel a solicitat expertului topo ing. să răspundă la obiecțiunile formulate de pârâți, însă interpretările date de aceștia modalității de efectuare a expertizei exced cadrului tehnic în care aceasta s-a realizat.
Astfel, expertul nu a încălcat dispozițiile legale, făcând măsurătorile în teren în baza actelor de proprietate ale părților și cărților funciare, măsurătorile făcute fiind analitice și nu lineare și cu aparatură topografică tip laser.
Referitor la subsidiarul solicitat, Curtea constată că în cauză nu se pune problema aplicării dispozițiilor art. 304 pct. 7,8,9 Cod procedură civilă, deoarece instanța de apel a motivat hotărârea în baza probelor administrate, hotărârea nu este lipsită de temei legal, respectându-se dispozițiile legale în materie și interpretându-se corect actul juridic dedus judecății.
Astfel, instanța fiind investită cu acțiune în grănițuire stabilit linia de hotar pe baza unei probe științifice, referindu-se la cotețele de porci și păsări din interiorul magaziei și nu la alte cotețe, motivând în fapt și în drept dispozițiile luate.
Așa fiind, curtea văzând și dispozițiile art. 312(1) Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefundat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pe recurenții și la 500 lei cheltuieli de judecată către intimații și.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții și, domiciliați în comuna P, județ B, împotriva deciziei civile nr. 130 din 9 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții și, domiciliați în comuna P, județ B, ca nefondat.
Cu 500 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 septembrie 2008.
Președinte Judecători,
Grefier,
Red./
Tehnored./grefier
2 ex./ 12 sept. 2008.
1467/2006- Judecătoria
a-- Tribunalul Buzău
,.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Rodica DuboșaruJudecători:Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim, Eliza Marin
