Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 1745/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI LITIGII DE munca & SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA nr. 1745
Ședința publică de la 19 septembrie 2008
JUDECĂTORI: Marilena Panait Cristina Pigui Vera Andrea
- - -
- - -
Grefieri -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul Centrul de Cercetare - Dezvoltare pentru, cu sediul în comuna nucet, nr.549, județ D, împotriva sentinței civile nr.534 din 8 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-pârât, domiciliat în comuna G, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-pârât reprezentat de avocat din Baroul Dâmbovița, lipsind recurentul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul depune la dosar note scrise și copia xerox a coperții registrului temperaturi apă - aer 2006-2007 . În continuare arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acestuia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-pârât susține în esență că intimatul avea calitatea de gestionar în cadrul recurentei și în această calitate gestiona materialul piscicol și că în urma controlului efectuat care a constatat lipsa materialului piscicol a fost atrasă automat răspunderea acestuia, însă lipsa peștelui nu s-a datorat culpei pârâtului. Mai mult, și din concluziile raportului de expertiză a rezultat că lipsa s-a datorat condițiilor climatice, în concret fiind vorba de o iarnă extrem de călduroasă, acesta fiind motivul care a generat moartea materialului piscicol care, oricum, și în condiții de temperatură dintr-o iarnă obișnuită se reducea cu 20%. În fine, mai susține că chiar dacă recurenta nu recunoaște ca fiind un act oficial registrul cu temperaturi aer-apă, totuși se întocmește anual și, mai mult, a fost înregistrat de către Stațiunea de Cercetări pentru, actualmente Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru - recurenta din cauza de față.
Solicită respingerea recursului și pe fond menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița reclamantul Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru () a chemat în judecată pe pârâtul, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să-i plătească suma de 21.184,38 lei reprezentând daune cauzate reclamantei.
Motivând în fapt cererea, reclamantul a arătat că pârâtul este salariatul său în funcția de șef de bază, că la inventarul materialului piscicol din primăvara anului 2007 s-au constatat pierderi și scăzăminte, în cantitate de 5273 kg, din care doar cantitatea de 2755 kg se încadrează în normele interne privind pierderile tehnologice, că pârâtul a justificat doar cantitatea de 540 kg prin procesul verbal de mortalitate nr.101/3.04.2007,rămânând nejustificată cantitatea de 1978 kg.
Reclamantul a mai menționat că justificările pârâtului referitoare la pierderile înregistrate nu au fost însușite de comisia constituită prin decizia nr.29/14.06.2007 în vederea cercetării administrative a modului de producere a pagubei, comisia stabilind că depășirile înregistrate se justifică numai pentru cantitatea reprezentând mortalitate. S-a mai susținut că, în calitate de gestionar al întregului patrimoniu al " ", pârâtul răspunde integral pentru pagubele din gestiunea sa, conform art.25 din Legea nr.22/1969, că existența prejudiciului a fost înregistrată și în contabilitatea societății, valoarea totală fiind de 17802 lei, la care se adaugă 3382,38 lei TVA.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.23 și următoarele din Legea nr.22/1969, coroborate cu cele ale art.270 alin.1 și art.164 din Codul muncii, art.998-999 și 1079 din Codul civil.
Pentru dovedirea cererii au anexate, în copie, balanța materialului piscicol în primăvara anului 2007, fișa postului pârâtului, notificarea către pârât referitoare la prejudiciul produs, decizia nr.32/2007, contractul de garanție în numerar, referatul din 14.06.2007, nota explicativă dată de pârât, referatul nr.413/11.06.2007 privind situația pierderilor și scăzămintelor de iernat la materialul piscicol în iarna 2006-2007, calculul pierderilor și scăzămintelor, normele tehnice interne, notele de cântar din perioada produceri prejudiciului.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, motivând că a explicat comisiei care a realizat ancheta administrativă cauzele care au condus la depășirea cantitativă a pierderilor și scăzămintelor de iernat la categoria de material piscicol, că nu s-a luat în considerare de către comisie intervalul de iernat cuprins între 15.11.2006 și începutul lunii martie 2007, că nu s-a ținut cont de cantitatea de material piscicol pe specii, diferite pentru crap și fitoplanctonofagi, nu s-au luat în considerare rapoartele de populare pentru fiecare depozit și nu s-a ținut cont de valorile anormale ale temperaturii apei și aerului cuprinse între 6-8 C apă și 10-15 C aer, care au avut consecințe negative asupra menținerii puietului în stare de hibernare, împrejurare ce a condus și la consumuri mari de energie ce nu au putut fi compensate prin hrănire, de natură a determina pierderile de puiet.
Pârâtul a concluzionat că pierderile de puiet s-au datorat temperaturilor anormal de mari în iarna anului 2006-2007, că a luat toate măsurile organizatorice pentru a nu se înregistra cazuri de braconaj sau furturi de material piscicol.
Au fost anexate întâmpinării, în copie, notele de cântar - pozițiile 394-398, balanța privind materialul piscicol la 31.11.2006, literatură de specialitate privind scăzămintele ce se aplică materialului piscicol în condițiile unei ierni cu parametri climatici foarte diferiți de o iarnă obișnuită.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a susținut că pierderile de material piscicol nu puteau fi justificate de condițiile climatice de peste iarnă, limita tehnologică maximă admisă fiind de 20 %, că nu poate fi luată în considerare nici apărarea pârâtului referitoare la lipsa de hrană și stresul provocat de manipulările provocate a puietului, deoarece pârâtul nu a raportat niciodată conducerii societății situațiile de excepție invocate, că atât lipsa calitativă,cât și cea cantitativă se datorează culpei pârâtului.
Tribunalul a încuviințat probele cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză, pentru a se verifica dacă prejudiciul a fost corect stabilit de către reclamant, ținând cont de pierderile admise la materialul piscicol, în condițiile de iernare din anul 2006-2007.
Prin raportul de expertiză întocmit de, expert tehnic judiciar în specialitatea piscicultură s-a concluzionat că pierderile totale de material piscicol în perioada de iernat 2006-2007, înregistrate la Baza " ", sunt admisibile ca urmare a iernii 2006-2007, deosebit de călduroasă, cum nu s-a mai întâlnit în ultimii 128 de ani.
Prin sentința civilă nr.534 din 8 aprilie 2008 Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea formulată de reclamantulCentrul de Cercetare - Dezvoltare pentruîn contradictoriu cu pârâtul, luându-se act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul a solicitat angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului, în calitate de gestionar, pentru cantitatea de 1978 material piscicol înregistrat ca mortalitate la Baza " " în primăvara anului 2007.
Pârâtul a susținut că producerea prejudiciului nu se datorează vreunei fapte pe care a săvârșit-o cu vinovăție, ci pierderilor tehnologice, determinate de condițiile hidroclimatice speciale din iarna anului 2006-2007.
Conform art.270 (2) din Codul muncii salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Din raportul de expertiză întocmit de expertul s-a constatat că în condițiile iernii de excepție din anul 2006-2007, pierderile la iernat pentru materialul piscicol sunt în procent de 30-35 % și ar fi putut fi diminuate dacă se acționa prin distribuirea de furaje pentru întreținerea fiziologică la temperatura apei de peste 10 sau prin modul în care a fost hrănit puietul în toamna dinaintea iernii, în funcție de cantitatea de grăsime acumulată la intrarea în iarnă.
Expertul a mai constatat că, deși pierderile totale de material piscicol sunt cele calculate de către reclamantă, în total 4780 kg, iar pierderile stabilite potrivit normei tehnologice interne sunt în limita maximă de 15 %, la care se adaugă scăzămintele fiziologice pe fiecare categorie de material piscicol, reprezentând diferența dintre greutățile medii înregistrate la începuturile iernii și la finele perioadei de iernat, pierderea totală admisă de normele tehnologice fiind de 4751 kg, a precizat că normele tehnologice sunt perfectibile în funcție de condițiile specifice determinate de situații excepționale, calamități, epidemii, că trebuie să se ia în considerare cu obiectivitate, la aplicarea și stabilirea normelor tehnologice toate influențele nefavorabile care au condus la depășirea indicatorilor din normative.
Prima instanță a mai reținut că în speță sunt aplicabile disp. art.270 (2) din Codul muncii conform cărora salariații nu răspund de pagubele provocate, de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
A mai precizat că noțiunea de risc al serviciului se referă la efectele păgubitoare ale unor factori inerenți procesului muncii, atunci când se înscriu în sfera normalului, care transferă incidența efectelor riscului asupra patrimoniului angajatorului. Producerea riscului constituie un fenomen normal în raport cu împrejurările concrete, fie datorită naturii intrinseci a unor materiale supuse procesului muncii, fie datorită condițiilor existente la anumite locuri de muncă.
Reținând că din concluziile raportului de expertiză și din recunoașterile părților reiese că,condițiile hidroclimatice din iarna anului 2006-2007 au fost diferite de cele anterioare, avute în vedere la stabilirea normei de pierderi tehnologice, că producerea pierderilor tehnologice peste limitele normale aprobate s-a datorat forței majore, contestatorul neavând posibilitatea efectivă de a se opune factorilor de climă care au determinat producerea prejudiciului,s-a apreciat inexistența culpei contestatorului la producerea evenimentelor care au determinat pierderile de material piscicol, acestea fiind cauzate, așa cum se concluzionează prin răspunsul la obiectivul nr.7 din raportul de expertiză, în exclusivitate de condițiile deosebite din iarna 2006-2007, când creșterea temperaturii apei a determinat mișcarea peștelui, apariția unor parazitoze și slăbirea peștelui, mărind astfel pierderea ca număr de exemplare și scădere în greutate, față de situația unei ierni normale, pentru toate cele patru specii de puiet în vârstă de 1 an.
Apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii patrimoniale, cerute de art.270(1) din Codul muncii, în raport de dispozițiile art.281 din același act normativ, prima instanță a respins acțiunea reclamantei, iar în temeiul art.274 Cod procedură civilă a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs reclamantul Centrul de Cercetare - Dezvoltare pentru, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs recurenta a susținut că în mod greșit prima instanță nu a reținut că lipsa de 1,978 t material piscicol ar fi imputabilă intimatului întrucât art.25 din Legea nr.22/1969 instituie o prezumție de culpă în sarcina gestionarului care răspunde integral față de instituție pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa.
A precizat că din lipsa totală de material piscicol, numai 2 755 kg se încadrează în prevederile normelor tehnologice interne aprobate
Astfel,explicațiile intimatului și concluziile raportului de expertiză în privința cauzelor care au dus la depășirea pierderilor normate de material piscicol nu sunt întemeiate,câtă vreme normele tehnologice maxime aplicabile în cadrul unității au avut în vedere toți factorii hidroclimatici care ar putea determina scăzăminte de material piscicol,indiferent de condițiile climatice de peste iarnă (lipsa de îngheț și temperaturi mai ridicate), limita tehnologică maxim admisă pentru scăzămintele de material piscicol fiind de 20%.
A mai menționat că expertiza efectuată e criticabilă deoarece la efectuarea acesteia expertul a avut în vedere caietul cu temperaturile din iarna 2006-2007 întocmit și depus de intimat,deși acesta nu constituie un document oficial care să ateste fără putință de tăgadă veridicitatea celor consemnate,impunându-se solicitarea unui document în acest sens de la Institutul de și Meteorologie,numai pe baza acestuia fiind posibil a se reține că iarna 2006 -2007 fost deosebit de călduroasă raportat la cele din ultimii 128 ani.
Mai mult,chiar temperaturile consemnate în acest caiet nu justifică a se reține că prejudiciul în cauză e consecința unei cauze de forță majoră exoneratoare de răspundere pentru intimat.
Curtea,examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului,de criticile formulate,dar și sub toate aspectele conform art.3041proc.civ.constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prima instanță a efectuat o corectă interpretare și apreciere a probelor administrate în cauză din care rezultă că intimatul-pârât e salariatul recurentei-reclamante în funcția de șef de bază iar la inventarul materialului piscicol aflat în gestiunea sa în primăvara anului 2007 s-au constatat pierderi și scăzăminte în cantitate de 5273 kg,din care doar cantitatea de 2755 kg se încadrează în normele interne privind pierderile tehnologice iar alte 540 kg sunt justificate prin procesul verbal de mortalitate nr.101/03.04.2007.
În ceea ce privește diferența de justificat de 1978 kg,în cauză s-a efectuat o expertiză tehnică de specialitate în baza documentelor aflate la dosar,a unor materiale documentare privind normarea pierderilor tehnologice aplicate în amenajările piscicole,precum și a unor materiale documentare privind evoluția climatică, a temperaturilor apei și aerului în iarna 2006-2007,printre acestea aflându-se și registrul pe care în temeiul atribuțiilor de serviciu îl completa intimatul-pârât.
Acest mijloc de probă atestă fără putință de tăgadă că pierderile totale de material piscicol în perioada de iernat 2006-2007,înregistrate la baza sunt perfect admisibile,având în vedere că depășirea pierderilor prevăzute de normele tehnologice au fost cauzate de condițiile meteorologice ale unei ierni deosebit de călduroase,ce nu s-au mai repetat de 128 ani.
Susținerea recurentei-reclamante în sensul că raportul de expertiză efectuat în cauză se întemeiază pe înscrisuri care nu constituie documente oficiale e neîntemeiată,de vreme ce caietul despre care aceasta a făcut vorbire era completat de intimatul-pârât în virtutea calității sale de angajat iar cele consemnate în el se coroborează cu date oficiale furnizate de Administrația Națională de Meteorologie(filele 134-140 dosar fond).
De vreme ce concluziile expertizei sunt clare,e evident că în mod just prima instanță apreciat că aceste condiții climatice deosebite,specifice unei ierni deosebit de călduroase,constituie un caz de forță majoră în sensul art.270(1) din Codul muncii,aceasta fiind o cauză exoneratoare de răspundere.
Din considerentele expuse,apreciind ca temeinică și legală sentința nr.534/08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița,în baza art. 312 proc. civ.Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Centrul de Cercetare -Dezvoltare pentru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantulCentrul de Cercetare - Dezvoltare pentru, cu sediul în com., nr.549, județul D, împotriva sentinței civile nr.534 din 8 aprilie 2004 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în comuna G, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.09.2008.
Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait Cristina Pigui Vera Andrea
- - - - ---
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.2 ex./15.10.2008
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond
G
Președinte:Marilena Panait Cristina Pigui Vera AndreaJudecători:Marilena Panait Cristina Pigui Vera Andrea
