Anulare act. Decizia 103/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.103/
Ședința publică din 5 februarie 2009
PREȘEDINTE: Trandafir Purcărița
JUDECĂTOR 2: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 3: Carmina Orza
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile de apel nr. 593/A/17.09.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș - secția civilă - în dosar nr-, având ca obiect constatarea nulității absolute.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenții reclamanți, avocat iar pentru intimatul pârât, avocat, lipsă fiind intimata pârâtă.
Procedura completă.
După verificarea actelor li lucrărilor dosarului, grefiera de ședință se referă că recursul este legal timbrat, după care nemaifiind de formulat alte cereri sau excepții, Curtea acordă cuvântul în fond părților.
Avocatul recurenților reclamanți solicită admiterea recursului acestora, conform formulării lui, în scris, fără cheltuieli de judecată.
Avocatul intimatului pârât solicită respingerea recursului reclamanților, potrivit motivelor arătate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. 2941/325/22.02.2008, reclamanții, și au chemat în judecată pârâții și, solicitând instanței constatarea nulității absolute contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1468/19.04.2006 de și promisiunii de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. 1141/28.03.2006 de către același notar public.
Prin sentința civilă nr.2649/4.03.2008 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Timișoaraa admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive depline a paratilor si - si a respins pentru acest motiv actiunea formulata de reclamantii, si impotriva paratilor si - privind constatarea nulității absolute a promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată între promitenta-vânzătoare, prin mandatar și promitenții-cumpărători și -, autentificată sub nr. 1141/28.03.2006 de către BNP și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1468/19.04.2006 de către același birou notarial, încheiat între aceleași părți.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin antecontractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1141 din 28.03.2006 de promitenta-vanzatoare prin mandatarul s-a obligat fata de beneficiarii-cumparatori si - sa le vanda cel tarziu in data de 28.04.2006 imobilul inscris in nr. 5008 T, nr. cadastral 13262 in schimbul pretului de 120.000 euro, din care la data antecontractului s-a achitat o arvuna de 60.000 euro; prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1468 din 19.04.2006 de vanzatoarea prin mandatarul a transmis cumparatorilor si - in cate de fiecare dreptul de proprietate asupra imobilul înscris in nr. 5008 T, nr. cadastral 13262, ocazie în care s-a platit diferenta de 60.000 euro din pretul total de 120.000 euro stabilit prin antecontractului de vanzare-cumparare.
Judecătoria Timișoaraa mai arătat că, potrivit doctrinei si jurisprudentei, calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si persoana care este obligata in raportul juridic dedus judecatii, in litigiile avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a unui act juridic, calitate procesuala activa si pasiva avand partile actului sau persoanele cu privire la care acesta a produs efecte juridice.
Desi numita figureaza in calitate de promitenta-vanzatoare, respectiv vanzatoare in ambele acte a caror nulitate absoluta se solicita a fi constatata iar admiterea actiunii ar produce efecte juridice si cu privire la persoana sa, neputand avea loc decat in contradictoriu cu aceasta, reclamantii nu au chemat-o in judecata pe numita sau pe eventualii succesori ai, in masura in care ar considera ca este una si aceeasi persoana cu defuncta --.
In aceste conditii, deoarece reclamantii nu au chemat-o in judecata si pe numita sau eventualii mostenitori ai acesteia, in absenta carora nu poate solutionata actiunea, instanta de fond a reținut ca paratii si - nu au in speta legitimarea de a figura singuri in proces in calitate de parati, motiv pentru care, in baza dispoz. art. 137 al. 1.pr.civ. a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive depline a acestora si a respins actiunea reclamantilor ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva deplina.
Impotriva hotararii au declarat apel reclamantii,de mai sus solicitand desfiintarea acesteia si trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta, in vederea solutionarii in fond a pricinii.
Apelantii au apreciat ca prima instanta a respins in mod gresit actiunea pentru lipsa calitatii procesuale pasive depline a paratilor si -.
Apelantii au aratat ca numita, fiind decedata din 1986, deci neavand capacitate de folosinta nici la momentul incheierii actului a carui nulitate se solicita, nici la momentul formularii cererii de chemare in judecata, chemarea sa in judecata pentru constatarea nulitatii vanzarii ar fi fost de la bun inceput sortita esecului. Chiar in situatia in care defuncta ar fi avut mostenitori, chemarea in judecata a acestora nu era necesara, cata vreme mostenitorii ar putea veni in locul defunctei numai avand in vedere drepturile si obligatiile preluate de la aceasta la momentul deschiderii succesiunii, respectiv in anul 1986, astfel ca mostenitorii nu au nicio legatura cu actul fraudulos intocmit dupa moartea acesteia si care se pretinde ca ar fi fost incheiat cu consimtamantul sau valabil exprimat; eventualii mostenitori sunt terti fata de actul fraudulos intocmit in anul 2006, iar nu avanzi-cauza, caci drepturile si obligatiile decurgand din contract nu existau la momentul deschiderii succesiunii, situatie in care nu era necesara chemarea lor in judecata ca parati, ei neinscriindu-se intre persoanele cu privire la care actul a produs efecte juridice. Oricum, deuncta nu a avut mostenitori, astfel ca succesiunea sa a ramas vacanta, situatie in care Statul R ar fi avut calitatea de succesor, insa pana in prezent nu a fost eliberat certificat de vacanta succesorala astfel ca inutila ar fi fost si chemarea in judecata a statului deoarece, pe de o parte, in lipsa certificatului de vacanta succesorala, statul nu poate face dovada calitatii sale de proprietar, iar, pe de alta parte, ar fi oricum tert fata de actul fraudulos, nici decum avand cauza sau parte pentru a trebui chemat in judecata, au mai invederat apelantii, criticand faptul ca nu au acces la solutionarea fondului datorita unor interpretari rigide a normelor procedurale.
Apelantii au mai apreciat si ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive depline este departe de a se fi consolidat ca o institutie juridica, nefiind consacrata nici din punct de vedere legislativ, nici doctrinar, ci doar cu totul izolat de catre practica judiciara si ca instanta era obligata, in virtute rolului activ, sa puna in discutia partilor o eventuala introducere in proces si a altor parti.
Apelantii au criticat incosistenta ideii imbratisate de prima instanta, aratand ca aceasta inconsistenta este relevata si de faptul ca nulitatea absoluta putea fi constatata chiar si din oficiu de catre instanta sau se putea invoca doar si pe cale de exceptie, ca aparare fata de actiunea numitului, situatii in care nu se punea problema partilor din dosar, astfel ca nu exista un motiv serios sa se aprecieze că alta este situația când nulitatea se cere a fi constatata pe cale principală.
Prin decizia civilă de apel nr.593/A/17.09.2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timiș - secția civilă- respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții - reclamanți -, - și, împotriva sentinței civile nr. 2649/04.03.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți și - domiciliată în
A respins ca nefondată cererea intimatului privind obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, a reținut, în esență că, în mod corect prima instanta a apreciat că in actiunea in constatarea nulitații absolute a antecontractului de vanzare-cumparare si a contractului de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 1141/28.03.2006, respectiv 1468/19.04.2006 de BNP trebuiau chemati in judecata atat vanzatoarea, iar in cazul in care aceasta era decedata succesorii, cat si cumparatorii si. Aceasta intrucat o eventuala admitere a actiunii formulate ar produce efecte juridice si cu privire la persoana vanzatoarei si a mostenitorilor acesteia, in situatia in care vanzatoarea este decedata.
Chiar in cazul in care s-ar retine ca vanzatoarea este una si aceeasi persoana cu numita --, decedata in 1986, potrivit certificatului de deces depus la fila 9 fond, reclamantii trebuiau sa cheme in judecata in calitate de parati si mostenitorii acestei vanzatoare; aceasta intrucat, chiar daca actele a caror nulitate se solicita a fi constatata au fost incheiate ulterior deschiderii succesiunii, deci ulterior transmiterii bunurilor succesorale in patrimoniul mostenitorilor, solutia ce va fi pronuntata in actiunea in constatarea nulitatii absolute vizeaza in mod direct bunurile transmise succesorilor.
Nu se poate retine ca in lipsa certificatului de vacanta succesorala statul nu putea fi chemat in judecata in situatia in care succesiunea defunctei era una vacanta, cata vreme instanta putea fi investita in mod direct de catre reclamanti si cu o cerere pentru constatarea vacantei succesorale si a calitatii de mostenitor al statului dupa defuncta.
Cat priveste efectele pe care actele in litigiu si prezenta actiune le au fata de Statul R, in calitate de mostenitor al eventualei succesiuni vacante a defunctei, acestea sunt aceleasi cu cele avute cu privire la eventualii mostenitori-persoane fizice, anterior analizate.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive depline, desi aceasta exceptie nu a fost reglementata din punct de vedere legislativ, ea a fost consacrata doctrinar si in solutiile de practica judiciara, izvorand din necesitatea rezolvarii unor relatii juridice tot mai complexe.
Judecatorul de prima instanta nu era obligat sa puna in discutia partilor o eventuala introducere in proces si a altor parti cata vreme, pe de o parte, partile au beneficiat de asistenta juridica specializata, iar pe de alta parte procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii.
Cat priveste posibilitatea constatarii din oficiu de catre prima instanta a nulitatii absolute a promisiunii si a contractului de vanzare-cumparare si posibilitatea invocarii acestei nulitati pe cale de exceptie, tribunalul apreciaza ca si in asemenea situatii nulitatea putea fi pronuntata doar in contradictoriu cu toate partile semnatare ale actelor juridice sau cu mostenitorii acestora.
Împotriva acestei decizii civile de appel, au declarat recurs, în termen legal, reclamanții, și solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, în vederea soluționării în fond a pricinii, invocând în drept art. 304 pct.9 Cod procedură civilă și reproducând în motivarea recursului, ( textual și aliniat cu aliniat) exact aceleeași motive ca și cele invocate în cererea de apel.
Verificând decizia civilă recurată, prin prisma dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă și în raport de motivul de recurs invocat, față de starea de fapt din dosar, ca și de probele administrate în cauză, Curtea stabilește că recursul de față al reclamanților de mai sus este nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, deoarece bine și cu temei a fost respins și apelul de față al acelorași reclamanți, nefiind cazul casării ambelor hotărâri judecătorești anterioare și trimiterea cauzei spre rejudecare - în fond - la prima instanță, cerințele legale ale art.312 alin.3 și 5 Cod procedură civilă, care reglementează această materie nefiind îndeplinite în speță.
Într-adevăr, examinându-se cauza sub toate aspectele invocate, din analiza întregului material probator de la dosar, Curtea constată că decizia civilă recurată este legală și temeinică, întrucât instanța de apel stabilit o corectă stare de fapt și a făcut o justă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale în materie, prevăzute de art. precitate - 137 alin.1, 295-296 Cod procedură civilă și art.1169 cod civil - când a confirmat soluția primei instanțe, neconstatându-se din oficiu motive de ordine publică de natură să atragă casarea ori modificarea deciziei civile atacate, conform art.306 alin 1 Cod procedură civilă, corect, fiind respins apelul reclamanților, pentru considerentele expuse judicios de către instanța de apel, însușite în întregime și de C ca instanță de control judiciar, criticile formulate în recurs nefiind întemeiate.
Astfel, unicul motiv de recurs invocat, prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă Curtea îl consideră nefondat, întrucât instanța de apel nu a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal și nici dată cu încălcarea sau aplicarea greșită legii, ci, dimpotrivă s-a manifestat rolul activ impus de dispozițiile art. 129 alin.5 și 6 Cod procedură civilă, pentru stabilirea unei corecte stări de fapt, și aplicarea corectă legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, hotărând numai asupra obiectului cererii deduse prezentei judecăți, impunându-se deci respingerea recursului reclamanților.
Aceasta, deoarece recurenții apreciază că numita - fiind decedată - îi are ca moștenitori pe terții ce au promovat prezenta acțiune civilă și deci nu ar trebui chemați în judecată succesorii acestei defuncte, susținându-se că defuncta de mai sus nu a avut moștenitori, însă acest aspect nu este probat în dosar, prin nici un fel de mijloc de probă legal, concludent și pertinent.
Ca atare, Curtea stabilește că justificarea recurenților în privința constituirii corecte a cadrului procesual este eronată, întrucât nulitatea actului de vânzare - cumpărare nu poate avea loc decât în contradictoriu cu părțile cocontractante sau succesorii lor legitimi în drepturi, iar nestabilirea cadrului procesual în acest mod legal, nu poate conduce la soluționarea pricinii și deci bine a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanți, pe excepția lipsei calității procesuale pasive depline pârâților intimați.
Curtea mai consideră că recurenții reclamanți nu au nici o calitate legală, în raport cu vânzătoarea, aceștia neputând sta în proces în numele ei sau pentru aceasta, și pentru acest motiv cadrul procesual astfel formulat de către reclamanți, în temeiul principiului de drept procesual - civil al disponibilității părților, specific procesului civil, este greșit și drept urmare în mod corect ambele instanțe anterioare au respins acțiunea reclamanților în modul sus arătat.
În ce privește nulitatea actului juridic invocat, acesta poate fi invocată de orice parte interesată și poate fi ridicată și reținută chiar din oficiu de către instanța de judecată, dar numai cu condiția că acest fapt să se realizeze doar în cadrul unui proces în care cadrul procesual este legal constituit, în raport cu actul a cărui nulitate se solicită, și din studiul dosarului Curtea constată că, în prezentul dosar, nu toate părțile semnatare ale actului a cărui nulitate se cere, sunt părți în proces, încât deci este cazul respingerii prezentului recurs al reclamanților, a căror acțiune a fost just respinsă de instanța de fond ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă depline, soluție confirmată în mod corect și de către instanța de apel, prin decizia recurată.
Este deci bine stabilit în dosar că în prezenta acțiune în constatarea nulității absolute a antecontractului și contractului de vânzare - cumpărare, reclamanții trebuiau să cheme în judecată atât pe vânzătoarea, iar în cazul în care aceasta este decedată și pe succesorii săi, alături de cumpărători, deoarece - eventuală - admitere a acțiunii ar produce efecte juridice și cu privire la persoana vânzătoarei și a moștenitorilor acesteia.
La fel, este clar că și în ipoteza că vânzătoarea este una și aceeași persoană cu numita - - (decedată în 1986), reclamanții recurenți trebuiau să cheme în judecată, ca pârâți și pe moștenitorii acestei vânzătoare, întrucât chiar dacă actele a căror nulitate se solicită a fi constatată, au fost încheiate ulterior deschiderii succesiunii, (adică ulterior transmiterii bunurilor succesorale în patrimoniul moștenitorilor), soluția ce se va pronunța în acțiunea în constatarea nulității absolute, vizează în mod direct bunurile transmise succesorilor.
De asemenea, Curtea consideră că nu se poate reține cu temei că în absența certificatului de vacanță succesorală, Statul Român nu putea fi chemat în judecată, în situația în care succesiunea defunctei sus menționate era una vacantă, câtă vreme prima instanță putea fi investită direct de către reclamanți și cu o cerere pentru constatarea vacanței succesorale și a calități de moștenitor al Statului Român, după această defunctă, efectele pe care actele în litigiu și prezenta acțiune le au față de Statul Român ( în calitate de moștenitor al eventualei succesiuni vacante a defunctei de mai sus) fiind aceleeași cu cele avute cu privire la - eventualii - moștenitori - persoane fizice.
Relativ la excepția lipsei calității procesuale pasive depline, deși aceasta nu a fost reglementată din punct de vedere legislativ, Curtea observă că ea a fost consacrată în doctrina juridică și în jurisprudența în materie izvorând din necesitatea rezolvării unor raporturi juridice, tot mai complexe, dreptul având un caracter creator.
Tot așa, Curtea constată că instanțele anterioare au dat dovadă de rolul activ, în înțelesul art.129 alin.5 și 6 Cod procedură civilă, în condițiile în care părțile litigante au avut asigurată asistența juridică calificată și specializată, fiind reprezentate în proces de avocați aleși, ținând seama și de aspectul că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în sensul rezolvării prezentului litigiu, numai în limitele investirii instanței, în acord cu prevederile art.129 alin.6 Cod procedură civilă, judecătorul fondului având a hotărî doar asupra obiectului cererii deduse judecății.
Relativ la posibilitatea constatării din oficiu a nulității absolute promisiunii și a contractului de vânzare - cumpărare, precum și posibilitatea invocării acestei nulități pe cale de excepție, Curtea subliniază -din nou- că și în asemenea situații, o atare nulitate putea fi pronunțată doar în contradictoriu cu toate părțile semnatare ale acestor acte juridice ori cu moștenitorii acestora, ceea ce nu este cazul speței, unde nu toate părțile semnatare ale acestor acte juridice a căror nulitate se solicită a fi constatată au fost în mod legal împrocesuate, din culpa recurenților reclamanți, care nu au stabilit, în mod corect, cadrul procesual în acest dosar, căci pârâții intimați nu pot sta singuri în proces, ei neavând calitate procesuală pasivă deplină și de aceea în mod just acțiunea reclamanților, a fost respinsă, prin admiterea acestei excepții (- a lipsei calității procesuale pasive depline a pârâților intimați).
Așa fiind, în raport de toate considerentele ce preced și cum nici una din criticile formulate în recurs nu sunt întemeiate, ele nefiind de natură să facă admisibil acest recurs și să influențeze soluția pronunțată în cauză de către instanța de apel, care este deci corectă sub toate aspectele, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat acest recurs al reclamanților, menținând în vigoare decizia civilă atacată, pe care o verifică drept legală și temeinică, fiind pronunțată în concordanță cu toate probele din dosarul cauzei și cu respectarea principiului disponibilității, specific procesului civil, recurenții nedovedind incidența în cauză motivului de recurs invocat, prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, potrivit tuturor argumentelor de mai sus, expuse pe larg, de
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile de apel nr. 593/A/17.09.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș - secția civilă - în dosar nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică din 5 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. TP/ 23.02.2009
Dact./ 23.02.2009
Ex.2
Tribunalul Timiș Președinte,
Judecător
Președinte:Trandafir PurcărițaJudecători:Trandafir Purcărița, Lucian Lăpădat, Carmina Orza
