Anulare act. Decizia 286/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILA NR. 286/
Ședința publică de la 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Eleonora Spiridon
JUDECĂTOR 3: Daniela Petrovici
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentii-reclamanti, și - C, domiciliul ales - Al.Violetelor nr.3..11...54 (C,-.-...34 - împotriva deciziei civile nr.294/26.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta, în contradictoriu cu intimatii-pârâti C - C,-.-8.parter, și, - C,-.-.4...34 având ca obiect anulare act.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 22.09.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 13568 pronunțată de Judecătoria Constanța la data de 09.11.2007, în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții REGIA AUTONOMĂ EXPLOATAREA DOMENIUL PUBLIC ȘI PRIVAT C și, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință civilă, instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâta, a deținut locuința în litigiu în baza contractului de închiriere nr. 26229/01.06.1985, în calitate de titular de contract, iar la acea dată, în fișa spațiului locativ, figura și fiul acesteia, reclamantul.
În anul 1986, ca urmare a cererii formulată la data de 23.06.1986 pe numele, prin care reclamantul solicita să devină titular al contractului, se încheie contractul de închiriere 26229/01.07.1986 având ca titular de contract pe, iar pârâta - vechiul titular de contract - figura în fișa locativă cu drepturi proprii. Ambele contracte de închiriere au fost încheiate cu fostul C, în calitate de locator.
În calitate nou titular al contractului de închiriere nr.26229/01.07.1986, reclamantul, a solicitat cumpărarea spațiului locativ, în baza Decretului Lege nr. 61/1990, fiind încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 3099/25.02.1991 între SC SA și și.
Prin decizia civilă nr. 134/C/28.02.2005 a Curții de APEL CONSTANȚA pronunțată în dosarul nr. 1273/C/2004 ce a soluționat în mod definitiv și irevocabil acțiunea civilă, s-au respins recursurile formulate împotriva deciziei civile nr. 277/5.04.2004 a Tribunalului Constanța prin care s-a respins capătul de cerere privind nulitatea contractului de închiriere nr. 26229/10.07.1986, dar s-a constatat nulitatea contractului de vânzare cumpărare nr. 3099/25.02.1991 încheiat în frauda intereselor pârâtei care avea drepturi la cumpărarea locuinței alături de ceilalți chiriași.
Prin adresa nr. 2485/28.04.2006 s-a comunicat de către Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Local că reclamanții figurează înregistrați ca proprietari ai imobilului situat în C,-, - 34,.23 conform actului de vânzare cumpărare nr. 7239/19.09.1996, imobil în suprafață de 39,92 mp. și teren în folosință în suprafață de 11,00 mp. (fila 50).
Instanța a reținut că prin hotărârea nr. 620/24.10.2005 a Consiliului Local al Municipiului C s-a hotărât completarea inventarului bunurilor care aparțin domeniului privat al Municipiului C, iar în baza acesteia apartamentul în litigiu a fost înregistrat în domeniul privat al Municipiului C și în inventarul de mijloace fixe al
Ca urmare a schimbării situației juridice a imobilului, și a faptului că reclamanții nu s-au prezentat pentru dovedirea îndeplinirii cerințelor legale necesare încheierii unui contract de închiriere pentru locuința ce face parte din fondul locativ de stat, s-a procedat la încheierea contractului de închiriere nr. 26223/01.12.2006 cu pârâta ce avea drepturi locative proprii în contractul de închiriere încheiat cu și îndeplinea celelalte condiții prevăzute de lege.
Instanța a reținut că reclamanții solicită nulitatea acestui contract de închiriere pentru cauză nelicită. Conform prevederilor Codului civil scopul este acel element al acțiunii judecătorești ce constă în obiectivul urmărit la încheierea actului.
Condiția de valabilitate pentru cauza actului juridic civil se raportează la scopul mediat - motivul determinant - deoarece numai acesta este concret și variabil.
În materia locațiunii, pentru a beneficia de dreptul de a închiria o locuință din fondul locativ de stat, solicitantul, respectiv chiriașul trebuie să facă dovada că nu a deținut și nu deține în proprietate o locuință, cerință impusă de art. 15 lit. a din Normele Metodologice de punere în aplicare a Legii locuinței nr. 114/1996.
Această cerință legală este edictată în scopul protecției sociale a persoanelor care, datorită situației economice au posibilități limitate și nu pot dobândi în proprietate o locuință.
Față de dispozițiile legale menționate raportat la situația de fapt, instanța a reținut că pârâta a făcut dovada îndeplinirii cerințelor legale pentru încheierea unui contract de închiriere din fondul locativ de stat, respectiv că nu deține o altă locuință în proprietate datorită veniturilor mici și a deținut locuința în baza unui contract de închiriere pentru care avea drepturi locative proprii.
Prin urmare, nu s-a putut reține incidența nici unui caz care să atragă nulitatea absolută a contractului de închiriere încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie.
Nulitatea este acea sancțiune de drept civil care duce la desființarea unui act juridic civil în mod retroactiv, datorită faptului că actul s-a încheiat cu încălcarea unor dispoziții imperative ale legii, actul nefiind valabil chiar din momentul încheierii lui.
Ori, actul încheiat cu pârâta a respectat cerințele legale, astfel încât nu s-a putut reține nici o încălcare a unor dispoziții legale, și astfel, nu a putut interveni sancțiunea nulității.
Este adevărat că prin decizia civilă277/05.04.2004 a Tribunalului Constanțas -a recunoscut valabilitatea contractului de închiriere al cărui titular este reclamantul, prin respingerea cererii privind nulitatea acestuia, însă în condițiile schimbării situației juridice al imobilului care a trecut în domeniul privat al Municipiului C, s-a pus în discuție reînnoirea contractului prin menționarea noului locator
Reclamanții nu au dat curs cerințelor impuse de schimbarea situației juridice a locuinței deținute, și de altfel, nici nu îndeplineau cerința legală de a nu deține o altă locuință proprietate.
Astfel, prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 7239/19.09.1996 reclamanții au dobândit în proprietate imobilul situat în C,-, - 34,. B,.23, împrejurare ce nu a fost analizată de instanță la pronunțarea deciziei civile nr. 277/05.04.2004 a Tribunalului Constanța.
- mult, deși reclamanții au invocat faptul că s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a acestei decizii ce ar fi recunoscut valabilitatea contractului al cărui titular este, instanța a reținut că, în condițiile intervenite ulterior privind schimbarea situației juridice și locatorului, se impune luarea altor măsuri legale și nu poate fi vorba de încălcarea principiului autorității de lucru judecat.
Solicitarea privind reînnoirea contractului a privit în mod egal pe toți cei ce figurau în contractul de închiriere cu drepturi locative proprii, fără a se putea invoca că s-a urmărit fraudarea intereselor reclamanților, iar mai mult, în situația în care chiar pârâta nu dădea curs acestor solicitări, imobilul putea fi închiriat oricărei persoane ce era susceptibilă de acest drept.
Împotriva acestei sentințe civile au declarat apel reclamanții reclamanți și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie din următoarele motive:
În fapt, instanța de fond a fost sesizată cu o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de închiriere nr. 26233/01.12.2006, întrucât perfectarea acestui contract în favoarea pârâtei, fără a fi reglementată situația închirierii în favoarea apelanților, pentru același imobil, constituie fraudă la lege.
În mod eronat, instanța de fond a reținut că nu există nici un caz de nulitate absolută care să afecteze contractul intervenit între pârâți, astfel că a respins acțiunea ca neîntemeiată.
În mod eronat a mai reținut instanța că apelanții reclamanți nu întruneau oricum condițiile legii pentru perfectarea unui contract de închiriere, deoarece figurau în evidențele -onstanța ca proprietari ai unui imobil situat în municipiul
Acțiunea apelanților reclamanți nu viza analiza motivelor pentru care nu se putea perfecta un contract de închiriere în favoarea acestora, ci doar verificarea respectării legalității la perfectarea contractului de închiriere nr. 26233/01.12.2006.
Apreciază apelanții reclamanți că prin sentința civilă apelată a fost încălcată autoritatea de lucru judecat, întrucât prin Decizia nr. 277/05.04.2004 pronunțată de Tribunalul Constanța, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 134/C/28.02.2005 a Curții de APEL CONSTANȚAs -a menținut ca valabil contractul de închiriere nr. 26229/10.07.1986 încheiat în favoarea apelanților, conturându-se astfel cauza de nulitate a fraudei la lege.
În aceste condiții, pârâta C nu trebuia să perfecteze un nou contract de închiriere, ci trebuia doar să prelungească termenul contractului existent, a cărui valabilitate fusese statuată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Din această perspectivă, s-a încălcat autoritatea de lucru judecat și s-a conturat cauza de nulitate a fraudei la lege.
Pentru a proceda la perfectarea unui nou contract de închiriere cu un nou chiriaș, C trebuia să reglementeze raporturile contractuale stabilite cu reclamanții, în sensul prelungirii contractului de închiriere, solicitării rezilierii acestuia sau denunțării unilaterale cu respectarea dispozițiilor hotărârii judecătorești.
Se învederează că noua proprietate ce se regăsea în patrimoniul reclamanților la data de 28.04.2006 a fost dobândită mult după perfectarea vânzării imobilului în litigiu.
Solutionând pe fond apelul, Tribunalul Constantaa pronunțat decizia civilă nr.294 din 26 mai 2008 prin care a respins ca nefondat apelul declarat de apelantii-reclamanti și în contradictoriu cu pârâtii C și împotriva sentintei civile nr.13568 din 9 noiembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Constanta.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a retinut că nu se pot analiza motivele referitoare la încheierea contractului de închiriere nr.26233 din 1 decembrie 2006 prin prisma fraudării legii ci a cauzei ilicite așa cum s-a invocat la fond.
A mai retinut că au fost respectate dispozițiile legale la perfectarea contractului mai sus mentionat, pârâta făcând dovada că nu detine în proprietate o altă locuintă așa cum prevăd dispozitiile art.15 lit.a din Normele Metotologice de aplicare a Legii nr.114/1996.
În termen legal împotriva deciziei civile nr.294 din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Constanta au declarat recurs reclamantii și.
Motivează recursul arătând că instanța de apel retine spre rejudecare doar motivele ce se circumscriu cauzei de nulitate a cauzei ilicite reglementată de dispozițiile legale invocate în finalul hotărâri.
Nu au fost luate în considerare și analizate criticile ce se circumscriu cauzei de nulitate a fraudei la lege și a retinut că la perfectarea contractului de închiriere nr.26233 din 1 decembrie 2006 au fost respectate întocmai dispozitiile legale referitoare la cauza actului juridic, cauza de nulitate invocată de către recurenti.
în continuare că instanța a retinut că nu este posibilă încheierea unui contract de închiriere sau de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul în litigiu, întrucât între timp au devenit proprietarii imobilului situat în C,-.-..23 judetul
Se mai arată că, autoritatea de lucru judecat în raport de decizia civilă nr.134/C din 28 februarie 2005 Curtii de Apel Constanta nu poate fi retinută deoarece acea hotărâre a analizat doar respectarea dispozițiilor legale existente la momentul perfectării contractului de închiriere iar schimbarea situației juridice a imobilului impune încheierea unui contract de închiriere în condițiile legislatiei de la momentul perfectării noului contract neexistând obligativitatea rezilierii sau denuntării contractului încheiat sub imperiul legii vechi.
Hotărârea instantei de apel este nelegală prin prisma neanalizării motivelor de apel și din perspectiva motivului de nulitate absolută al fraudei la lege care a fost invocată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, iar instanta de fond, la fel a omis să o analizeze.
O altă critică se referă la faptul că instanta de apel a ignorat faptul că cererea de chemare în judecată viza respectarea legalității la perfectarea contractului de închiriere nr.26.233 din 1decembrie 2006 nu analiza motivelor pentru care nu se putea perfecta un contract de închiriere în favoarea recurentilor.
Intimata-pârâtă a procedat la încheierea acestui contract cu ignorarea obligatiilor ce-i reveneau din hotărâri judecătoresti - irevocabile intrate în puterea lucrului judecat.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr.277 din 5 aprilie 2004 Tribunalului Constanta rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.134/C din 28 februarie 2005 Curtii de Apel Constantas -a mentinut ca valabil contractul de închiriere nr.26229 din 1 iulie 1986.
În această situație C nu trebuia să încheie un nou contract de închiriere pentru locuinta în litigiu ci să prelungească validitatea contractului nr.26229 din 1 iulie 1986.
În acest sens s-a încălcat autoritatea de lucru judecat iar contractul încheiat este lovit de nulitate pentru frauda la lege.
Înainte ca pârâta-intimată C să procedeze la perfectarea contractului de închiriere trebuia să reglementeze raporturile contractuale cu ei, în sensul prelungirii contractului de închiriere.
Sustinerile instantei de apel-că modificarea situației juridice a imobilului în litigiu impune încheiera unui contract de închiriere nu se fundamentează pe nici un text de lege.
Dimpotrivă, trebuia să prelungească contractul de închiriere, nicidecum să încheie actul, avându-se în vedere că reclamantii aveau calitatea de chiriasi.
Față de considerentele expuse, recurentii au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, admiterea apelului și pe fond admiterea actiunii așa cum a fost formulată.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele:
Reclamantii și în contradictoriu cu pârâtii C și au învestit Judecătoria Constanta cu o actiune de constatare a nulității contractului de închiriere nr.26223 din 1 decembrie 2006 încheiat între pârâti pentru cauză nelicită conform dispozițiilor art.948 pct.4, art.968 și 966 cod civil și repunerea părtilor contractante în situația anterioară.
Așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată dar și din practicaua hotărârii cu prilejul dezbaterii, reclamantii au solicitat nulitatea contractului de închiriere dedus judecătii, pentru cauză ilicită conform dispozițiilor art.948 pct.4, art.968 și 966 Cod civil.
La instanța de apel au invocat drept motiv că acel contract de închiriere este lovit de nulitate pentru fraudă la lege, deși în cererea de chemare în judecată au invocat alt temei juridic, motiv invocat de altfel și în fața instantei de recurs.
Potrivit dispozițiilor art.316 rap.la art.294 al.1 Cod pr.civilă, în recurs nu poate fi schimbată cauza cererii de chemare în judecată; la fel și în apel.
Cauza este fundamentul juridic sau motivul de drept ori temeiul juridic pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată.
Prin motivele de apel formulate reclamantii au invocat drept temei al nulității contractului nu cauza ilicită ci frauda la lege, ca urmare a nerespectării autorității de lucru judecat.
Fraudarea legii reprezintă acea operatiune care constă în folosirea anumitor dispoziții legale, dar nu în scopul pentru care au fost edictate, ci în vederea eludării altor dispoziții legale, imperative.
Ca îngrădire a efectului devolutiv, principiul tantum devolutum quantum iudicatum consacră imutabilitatea litigiului, ale cărei elemente esentiale trebuie să rămână aceleași în fața judecătorilor apelului și recursului, precum au fost structurate înaintea primei instante.
Așadar, instanța de apel în mod corect a analizat motivul de nulitate al contractului de închiriere nr.26226/2006 prin prisma temeiului juridic invocat la instanta de fond cauză ilicită și nu pentru fraudă la lege; frauda la lege fiind invocată pentru prima dată în apel așa cum s-a mentionat mai sus.
Privitor la legalitatea contractului de închiriere, instanța retine:
Intimata a detinut cu contract de închiriere în folosintă.34 situat în -..B-dul - nr.320, în fișa spatiului locativ figurând și recurentul.
În baza cererii formulate la data de 23 iunie 1986 recurentul a solicitat să devină titular de contract, sens în care s-a încheiat contractul de închiriere cu nr.26223 din 1 iulie 1986.
În baza Decretului -Lege nr.61/1990 ca titular de contract de închiriere reclamantul a solicitat vânzarea locuintei în litigiu, fapt pentru care s-a perfectat vânzarea-cumpărarea conform contractului nr.3099 din 25 februarie 1991 încheiat cu SA, ca proprietar figurează alături de recurent și sotia acestuia - recurenta.
Acest contract a fost anulat și s-a mentinut ca fiind valabil contractul de închiriere nr.26229 din 1 iulie 1986 conform deciziei civile nr.134/2005 a Curtii de Apel Constanta.
Ulterior, prin adresa nr.6652/22.07.2005, Cac omunicat faptul că s-a initiat un proiect de hotărâre în vederea înregistrării în patrimoniul privat al municipiului Caa partamentului în litigiu, iar după emiterea acestei hotărâri, se va proceda la reînființarea contractului de închiriere și înregistrarea acestui apartament în inventarul de mijloace fixe (fila 48).
La data de 18.01.2006 prin adresa nr.592, Car evenit cu o nouă solicitare către reclamanti de a se prezenta de urgență la Direcția Administrare Imobile în vederea întocmirii contractului de închiriere și de a prezenta documentele necesare, printre care certificat fiscal eliberat de Administratia Financiară, care să ateste faptul că nu figurează cu imobil proprietate personală de la 01.01.1990 și până în prezent, declaratie notarială din care să reiasă faptul că nu figurează un imobil proprietate personală și venitul net realizat.
Cum, reclamantii nu au dat curs acestor solicitări Cas olicitat Consiliului Local C - Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Local, să comunice situația bunurilor imobile cu care figurează înregistrati în evidentele fiscale reclamantii și.
Prin adresa nr.2485/28.04.2006 s-a comunicat de către Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Local că reclamantii figurează înregistrati ca proprietari ai imobilului situat în C,-.-..23 conform actului de vânzare-cumpărare nr.7239/19.09.1996 imobil în suprafață de 39,92 mp și teren în folosință în suprafață de 11,00 mp.
Totodată, la relatiile furnizate s-au atașat și o copie a contractului de vânzare-cumpărare nr.7239/19.09.1996.
Prin hotărârea nr.620 din 24 octombrie 2005 Consiliului Local al Municipiului C s-a hotărât completarea inventarului bunurilor care apartin domeniului privat al Municipiului C, iar în baza acestuia, apartamentul în litigiu a fost înregistrat în domeniul privat al Municipiului C și în inventarul de mijloace fixe al
Schimbându-se situația juridică a imobilului și că recurentii nu au dat curs celor solicitate de C s-a procedat la perfectarea unui contract de închiriere cu nr.26233 din 1 decembrie 2006 pe numele pârâtei a cărui legalitate este contestată pentru cauză ilicită.
Sub acest aspect se constată că în mod corect cele două instante au retinut că au fost respectate dispozițiile legale ce reglementează perfectarea contractului de închiriere pe numele pârâtei-intimate, întrucât aceasta a făcut dovada că nu detinea în proprietate o locuintă, astfel cum impun dispozițiile art.15 lit.a din Normele Metotologice de aplicare a Legii nr.114/1996.
Această dispoziție legală a fost edictată în scopul protectiei sociale a persoanelor care datorită situației economice, nu au acces la dobândirea unei locuinte în proprietate.
În speță, recurentii nu îndeplineau această cerintă legală, având în proprietate o locuintă din 19 2006.
În concluzie, nu se poate retine că la perfectarea contractului de închiriere nu au fost respectate dispozițiile legale în materie, acesta nu este lovit de nulitate pentru cauză ilicită.
Nu se poate retine autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr.134/C/din 28 februarie 2005 Curtii de Apel Constanta, deoarece prin această hotărâre s-a analizat doar respectarea dispozițiilor legale existente la momentul încheierii contractului de închiriere nr.26229/1986, respectiv dispozițiile Legii nr.5/1973.
Este evident că la momentul modificării situației juridice a imobilului, se impune încheierea unui contract de închiriere, nu cum sustin recurentii, în condițiile stipulate de legislatia în vigoare la acel moment, neexistând obligativitatea rezilierii sau denunțării contractului încheiat sub imperiul legii vechi.
În concluzie, instanța de apel a analizat toate motivele de apel invocate de către reclamanti iar decizia recurată este legală și temeinică.
Pentru considerentele expuse, curtea în baza art.312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurentii-reclamanti, și - C, domiciliul ales - Al.Violetelor nr.3..11...54 (C,-.-...34 - împotriva deciziei civile nr.294/26.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta, în contradictoriu cu intimatii-pârâti C - C,-.-8.parter, și, - C,-.-.4...34.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,azi 29.09.2008.
Președinte Judecători
- - -
- -
Grefier
- -
Jud.fond:
Jud.apel:;
Red.dec.jud.
Tehnored.gref.- 2 ex.
29.10.2008
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Eleonora Spiridon, Daniela Petrovici
