Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 703/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.703/CM
Ședința publică azi 29 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflict de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN, cu sediul în-, județul T, împotriva sentinței civile nr.521 din 5 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 23 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din data respectivă, ce parte integrantă din prezenta hotărâre, iar Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 25.09.2008 și respectiv 29.09.2008, când a pronunțat următoarea soluție:
CURT EA:
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea, înregistrată sub nr-, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâtul Consiliul Județean T, solicitând obligarea pârâtului la plata drepturilor reprezentând sporul de vechime, premiile individuale de 2% și a premiilor anuale ( al treisprezecelea salariu) pe ultimii 3 ani de la data introducerii acțiunii actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, în urma alegerilor locale din anul 2004, fost ales consilier județean, iar în prima ședință a consiliului nou ales, a fost desemnat să îndeplinească funcția de președinte al consiliului Județean T, funcție pe care o deține și în prezent.
Din interpretarea dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 154/1998 coroborat cu art. 19, rezultă că persoanele ce ocupă funcții de demnitate publică au dreptul la o indemnizație lunară ce reprezintă baza de calcul pentru stabilirea obligației bugetare, ce se determină în raport de venitul salarial, cu aplicarea întocmai a dispozițiilor legale referitoare la alte drepturi salariale, care includ și sporul pentru vechimea în muncă (alături de alte sporuri).
Reclamantul învederat că stabilirea indemnizației lunare, ca unică formă de remunerare, nu poate înlătura beneficiul decurgând din sporul pentru vechimea în muncă atât timp cât această valoare procentuală se impune să se regăsească, în raport cu reglementările legale, în indemnizațiile cuvenite acestei categorii de funcții.
În apărare, pârâtul Consiliul Județean Taf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiuni ca nefondată.
Pârâtul a învederat că singura formă de remunerare a persoanelor ce ocupă funcții de demnitate publică de natura cele ocupate și de reclamant este indemnizația lunară, așa cum aceasta este definită de art. 19 și 20 alin. 1 din Legea nr. 154/1998.
Prin sentința civilă nr. 521 din 5.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulceaa fost admisă cererea reclamantului G și a fost obligat pârâtul Consiliul Județean T la plata către reclamant a drepturilor salariale reprezentând sporul de vechime, premiile lunare de 2 %, premiul anual - salariul 13 - pe cei trei ani anteriori introducerii acțiunii, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Așa după cum rezultă din copia Hotărârii nr. 2/26 iunie 2004 Consiliului Județean T, începând cu data de 26 iunie 2004 fost validat mandatul de consilier al reclamantului pentru ca prin Hotărârea nr. 4/26 iunie2004 acesta să fie ales în funcția de președinte al Consiliului Județean
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 154/1998, persoanele ce ocupă o funcție de demnitate publică au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație lunară stabilită în conformitate cu prevederile anexei II din Lege, indemnizație ce reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor ce se determină în raport cu venitul salarial ( art. 20 din Legea nr.154/1998), motiv pentru care drepturile salariale se stabilesc ținând cont de indemnizația cu venită primarului și de sporurile prevăzute de Legea nr. 40/1991.
Prin anexa X pct. 1 din Legea nr. 154/1998 au fost abrogate prevederile referitoare la promovarea în grade, trepte profesionale, gradații și indemnizații de conducere prevăzute de Legea n 40/1991, însă dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 40/1991 potrivit cărora "persoanele salariate conform prezentei legi beneficiază la funcția de bază de un spor de vechime în muncă de până la 25% calculat salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat, cu un program normal de lucru, pe tranșe de vechime în muncă", au fost menținute prin Legea nr. 154/1998.
Din dispozițiile legale sus - menționate, respectiv din Legea nr. 40/1991 și din Legea nr. 154/1998, rezultă că președintele consiliului județean, ce îndeplinește o funcție de autoritate publică aleasă, are dreptul atât la îndemnizația prevăzută de art. 14 din Legea nr. 154/1998, cât și la sporul de vechime prevăzut de art. 14 din Legea nr. 40/1991.
Nu se poate susține că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 154/1998 nu ar exista temei legal pentru acordarea sporului de vechime pentru persoanele ce ocupă funcții de demnitate publică, în condițiile în care acest drept nu a fost abrogat.
Suprimarea unui drept salarial recunoscut, în raport cu celelalte categorii de persoane, ar constitui un tratament discriminatoriu pentru reclamant, de natură a contraveni dispozițiilor art. 16 din Constituția României republicată, privitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, precum și a dispozițiilor privind interzicerea discriminării, cuprinse în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Totodată, s-a reținut că art. 14 alin. 1, art. 17 și art. 18 din Legea nr. 40/1991 precizează că persoanele salarizate în cadrul organelor puterii executive beneficiază la funcția de bază și de sporul de vechime de până la 25 %, de un premiu lunar de până la 2 % și de un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de bază, realizat în anul pentru care se face plata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Consiliul Județean T criticând-o, în esență, sub următoarele aspecte:
Tribunalul Tulcea, analizând solicitarea reclamantului G și admițând cererea formulată de acesta, a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Potrivit art. 19 din Legea nr. 154/1998:" persoanele care ocupă funcții de demnitate publică au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație lunară, stabilită în conformitate cu prevederile anexei nr. II".
Art. 20 al.1 statuează că indemnizația lunară prevăzută la art. 19 este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
Prevederile referitoare la sporul de vechime, premii și pensii sunt cuprinse în art. 24 al.3 din aceeași lege care dispune că dispozițiile legale referitoare la alte drepturi salariale cum sunt sporurile pentru condiții de muncă, sporul pentru vechimea în muncă, alte sporuri, precum și premiile și stimulentele acordate persoanelor ale căror salarii de bază se stabilesc potrivit grilelor de salarizare prevăzute la anexele III-VIII, rămân în vigoare.
Chiar dacă Legea nr. 157/1998 nu cuprinde dispoziții exprese de abrogare a art. 14 al.1, art. 17 și art. 18 al.1 din Legea nr. 40/1991, prin care se acordau demnitarilor sporul de vechime și premii lunare anuale, prin art. 24 al.3 din Legea nr. 154/1998, aceste texte legale au fost abrogate implicit.
Mai mult, art. 101 din legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, prevede în mod expres că unica formă de remunerare a președintelui și a vicepreședinților consiliului județean este indemnizația lunară, care constituie baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și a obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial și că această categorie de funcționari nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.
În mod greșit instanța de fond a apreciat că disp. art. 17 și art. 18 din Legea nr. 40/1991 s-ar aplica și președintelui consiliului județean. Aceste dispoziții vizează, așa cum de altfel a reținut și instanța de fond, persoanele salarizate în cadrul puterii executive, acestea fiind îndreptățite să primească sporul de vechime de până la 25%, premiul lunar de 2% și premiul anual, iar nu persoanele alese în funcții de demnitate publică.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul ca fondat pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 154/1998 persoanele care ocupă funcții de demnitate publică au dreptul pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație lunară stabilită în conformitate cu prevederile anexei II.
Art. 20 al.1 din același act normativ prevede că indemnizația lunară prevăzută la art. 19 este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
La rândul său, art. 24 al.3 din Legea 154/1998 stipulează că dispozițiile legale referitoare la alte venituri salariale, cum sunt sporurile pentru condiții de muncă, sporul pentru vechimea în muncă, alte sporuri, precum și premiile și stimulentele acordate persoanelor ale căror salarii de bază se stabilesc potrivit grilelor de salarizate prevăzute în anexele III-VIII, rămân în vigoare.
" a contrario" dispozițiile privind sporurile și premiile acordate persoanelor ale căror salarii se stabilesc potrivit anexelor I și IInurămân în vigoare.
Prim urmare, singura formă de remunerare a persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, de natura celei ocupate de reclamant, este indemnizația lunară, așa cum este definită de art. 19 și art. 20 al.1 din legea nr. 154/1998.
Chiar dacă Legea 154/1998 nu cuprinde dispoziții exprese de abrogare a art. 14 al.1, art. 17 și art. 18 al.1 din Legea 40/1991 prin care se acordau demnitarilor sporul de vechime și premii lunare anuale, prin art. 24 al.3 din Legea 154/1998 aceste teste de lege au fost abrogate implicit.
Dispozițiile art. 19, art. 20 al.1 și art. 24 al.3 din legea 154/1998 au constituit obiect al excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reținând conformitatea dispozițiilor legale cu prevederile legii fundamentale (decizia nr. 108/14.02.2006 publicată în nr. 212/2006).
În motivarea deciziei s-a reținut că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului. În exercitarea acestui drept și îndeplinirea acestei obligații a fost adoptată Legea nr. 154/1998, care, potrivit rolului definit în art. 1 lit.c), creează cadrul legislativ și pentru remunerarea persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică.
Sistemul de salarizare instituit prin această lege se bazează pe principiul stabilirii salariilor și a indemnizațiilor conform valorii de referință universală și a valorilor de referință sectoriale, prevăzute în bugetul de stat, prin înmulțirea acestora cu coeficienții de multiplicare prevăzuți de lege. de referință sunt diferite în raport cu importanța sectoarelor de activitate la care se referă, iar coeficienții de multiplicare diferă la categorii de demnitari și salariați.
Sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție.
Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar reprezintă opțiunea liberă a legiuitorului ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții.
Legiuitorul este în drept totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.
Principiul legalității în fața legii, consacrat de art. 16 al.1 din Constituție, nu înseamnă o uniformitate, așa încât dacă la situațiile egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi diferit.
De altfel, jurisprudența curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în fața legii și a nediscriminării este constantă și recunoaște că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferențiere.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art.312 Cod pr. civilă curtea a admis recursul formulat și a modificat în tot sentința recurată în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul recursul civil declarat de recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN, cu sediul în-, județul T, împotriva sentinței civile nr.521 din 5 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu sediul în T,-.
Modifică în tot sentința în sensul că respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 29 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond;
Red.dec.jud. Z/ 27.10.2008
Dact.gref.
4 ex./29.10.2008
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Mariana Bădulescu, Maria Apostol
