Anulare act. Decizia 994/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 994
Ședința publică de la 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Paula Păun
Grefier - - -
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulate de revizuienții, împotriva deciziei civile nr. 590 din 25 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns revizuientul și intimatul, lipsind revizuienții,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Curtea a acordat cuvântul asupra cererii de revizuire și asupra excepției de tardivitate a acestei cereri, invocate de intimat prin întâmpinare.
Revizuientul a considerat că cererea de revizuire a fost formulată în termenul legal, fiind expediată, prin fax, în data de 25 iulie. A solicitat admiterea cererii de revizuire, anularea deciziei atacate și respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. A depus concluzii scrise.
Intimatul a solicitat admiterea excepției de tardivitate și respingerea cererii de revizuire, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat. A depus concluzii scrise.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr-(3176/2006), reclamanții, au chemat în judecată pe pârâtul, pentru constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că pârâtul a indus în eroare notarul public în momentul încheierii certificatului de calitate de moștenitor, în sensul că este fiul lui și al lui (născută ) fiica defunctului, deoarece a decedat în anul 1952, înaintea tatălui său decedat în 1953, iar pârâtul nu putea fi fiul acesteia, fiind născut la 24.07.1956.
Pârâtul a formulat în cauză întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților întrucât nu sunt moștenitorii legali ai lui și excepția lipsei de interes deoarece nu au făcut dovada interesului practic, imediat pe care-l justifică prin punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Prin încheierea de ședință din data de 30.03.2007, instanța a respins excepțiile invocate prin întâmpinare constatând că reclamanții au calitatea de moștenitori ai succesorilor defunctului, iar pe de alta parte interesul lor este legitim, în concordanță cu dreptul subiectiv, pretențiile acestora izvorând din moștenire.
Judecătoria Strehaia, prin sentința civilă nr.1202/05.10.2007, a admis acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâtului și a constatat nulitatea absolută a certificatului de calitate de moștenitor nr.236/3.08.2005.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că pârâtul nu are calitatea de unic moștenitor legal al defunctului, iar împrejurarea că acesta a formulat cerere în baza Lg.112/1995 și i s-a restituit în natură un imobil proprietatea defunctului nu este de natură să acopere lipsurile din dosarul notarial în cuprinsul căruia nu se regăsește nici un act de stare civilă care să stabilească filiația față de defunct în calitate de nepot de fiică.
A mai reținut că susținerile pârâtului referitoare la faptul că reclamanții nu au acceptat succesiunea defunctei (sora lui ) nu sunt relevante deoarece, pe de o parte nu s-a dezbătut succesiunea lui, iar putea chiar să renunțe la aceasta, iar pe de altă parte prin titlul de proprietate nr.71035/23.08.2005 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren pe numele pârâtului și al reclamanților ceea ce conduce la concluzia că, deși reclamanții nu s-au numărat printre moștenitorii acceptanți ai defunctei, prin cererea lor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza 18/1991, au fost repuși în termenul de acceptare a succesiunii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de fond a soluționat greșit excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes deoarece, pe de o parte, din actele de stare civilă și încheierea din 18 mai 1972 autentificată de Notarul Public Cardei rezultă că aceasta a avut ca moștenitori pe, și, în calitate de descendenți gradul I și nu reclamanții din acțiune, iar pe de altă parte aceștia nu au făcut dovada interesului practic, imediat pe care îl justifică prin punerea în mișcare a procedurii judiciare, interesul trebuind să fie legitim, născut și actual, personal și direct; probele administrate au fost interpretate eronat; greșit s-a reținut că în speță operează reprezentarea succesorală în favoarea reclamanților deoarece chiar dacă a avut o soră, iar aceasta la rândul său a avut 3 copii nu s-a făcut nici o dovadă că aceștia au acceptat succesiunea mamei lor care l-ar fi putut moșteni pe fratele său,însă neavând calitate de moștenitor rezervatari nu putea solicita reducțiunea testamentului, astfel că toată moștenirea acestuia s-a transmis în baza testamentului către al cărui unic moștenitor este; nu s-a analizat în nici un fel sentința civilă nr.962/31.08.2006 prin care s-a dispus excluderea reclamanților din titlul de proprietate nr.71035/2005 și s-a constatat cu putere de lucru judecat calitatea de moștenitor legal al defunctului.
Tribunalul Mehedinți, prin decizia civilă nr. 50A din 21.02.2008, a respins, ca nefondat apelul formulat de apelantul pârât împotriva sentinței civile nr.1202/05.10.2007, pronunțată de Judecătoria Strehaia, intimați reclamanți fiind, și.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea apelantului la cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții, în calitate de colaterali privilegiați, sunt îndreptățiți a reclama în justiție soluționarea conflictului apărut în legătură cu succesiunea defunctul, aceasta cu atât mai mult cu cât fiind vorba de o nulitate absolută, ea poate fi invocată de oricine are interes.
Or, în speță, interesul intimaților reclamanți este legitim și izvorăște din moștenirea defunctului la care se consideră îndreptățiți, fapt ce rezultă din titlul de proprietate nr.715 prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate alături de recurentul pârât pentru terenurile defunctului, iar prin sentința civilă nr.962/31.08.2006, pronunțată în dosarul nr. 59/2006 al Judecătoriei Strehaia, reținându-se calitatea de unic moștenitor legal a recurentului, conform certificatului de calitate succesorală, s-a dispus anularea acestuia în sensul excluderii reclamanților ca moștenitori ai defunctului.
Susținerile apelantului, în sensul că defunctul a testat fiicei și ginerelui un imobil compus din casă și 40 ha teren arabil și pădure, iar, prin predecesul fiicei, întreaga moștenire s-a transmis tatălui adoptiv, pe lângă faptul că o asemenea apărare s-a formulat pentru prima dată în apel este și irelevantă, în speță fiind contestată calitatea de unic moștenitor legal ( nepot de fiică) a pârâtului la succesiunea defunctului, fiind evident că nu are vocație succesorală generală.
Este adevărat că, în calitate de fiu adoptiv, este singurul moștenitor legal al tatălui său, însă între acesta și defunctul nu există nici un grad de rudenie care să-i confere vocație succesorală la moștenirea acestuia, astfel că susținerile recurentului în sensul că urmare a adopției a devenit rudă atât cu adoptatorul cât și cu rudele acestuia nu au nici un suport legal.
Criticile ce vizează neacceptarea succesiunii de către copiii defunctei, sora defunctului, sau împrejurarea că în patrimoniul acestuia nu mai exista nici un bun la data decesului, având în vedere testamentul făcut în favoarea tatălui recurentului, sunt irelevante în cadrul procesual de față și în condițiile în care atât recurentul cât și intimații reclamanți emit pretenții asupra moștenirii defunctul.
În termen legal s-a declarat recurs de către pârâtul, criticând pentru nelegalitate ambele hotărâri judecătorești conform art. 304 pct. 7, 8 și 9 cod pr. civ. în sensul că au fost aplicate greșit dispozițiile legale privind succesiunea, a fost greșit rezolvată excepția calității procesuale active a reclamanților datorită modului în care au fost aplicate dispozițiile legale privitoare la succesiune referitor la diferența dintre moștenitorii legali și cei testamentari raportat la rezerva succesorală, precum și principiul proximității gradului de rudenie; a fost rezolvată eronat excepția lipsei de interes a reclamanților deoarece autoarea a avut alți moștenitori și nu reclamanții în cauză, situație în care acțiunea introdusă nu le profită.
Prin decizia nr.590 din 25 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 50/A din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 1202 din 5 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, .
S-a modificat decizia civilă și s-a admis apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 1202 din 5 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr-.
S-a schimbat sentința civilă nr. 1202 din 5 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Strehaia, în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâtului.
Au fost obligați intimații reclamanți la plata sumei de 1420 lei cheltuieli de judecată, în favoarea recurentului pârât.
S-a reținut că reclamanții nu au calitate procesuală activă și nu justifică existența unui interes judiciar, deci nu sunt îndreptățiți să solicite drepturi asupra succesiunii ce face obiectul certificatului de moștenitor a cărui anulare s-a solicitat întrucât, în baza testamentului instituit de, autorul pârâtului, respectiv, a dobândit totalitatea obiectului legatului, în conformitate cu dispozițiile art.929 Cod civil.
Din conținutul testamentului olograf rezultă fără putință de tăgadă că a înțeles să dea în deplină proprietate ginerelui și fiicei sale bunurile testate, fără a intenționa să efectueze între cei doi legatari o diviziune, situație în care potrivit art.1058 cod civil obligația este nedivizibilă, chiar dacă obiectul este divizibil.
Certificatul de moștenitor contestat cuprinde numai bunurile care fac obiectul legatului întocmit de autorul, astfel că reclamanții, care sunt descendenții lui - sora autorului, nu pot să invoce calitatea de succesori ai lui, câtă vreme mama lor a fost îndepărtată de la succesiunea fratelui ei de către moștenitorul testamentar.
La 25 iulie 2008 împotriva deciziei pronunțată în recurs reclamanții au formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.2 Cod pr.civilă, susținând că instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut.
Obiectul acțiunii reclamanților îl constituie anularea certificatului prin care s-a constatat calitatea pârâtului, de unic moștenitor legal al autorului, ori instanța de recurs nu a respectat limitele investirii sale, analizând cauza în raport de testamentul prezentat de pârât.
Instanța a tratat în mod egal moștenirea legală și cea testamentară și a întemeiat hotărârea pronunțată exclusiv pe analizarea testamentului întocmit de autor, concluzionând că reclamanții nu au calitate procesuală activă, fără a ține seama că testamentul este fals și deci nul.
S-a dat eficiență unui act fals, deși era evident că pârâtul nu are calitatea de moștenitor unic al autorului și s-a avut în vedere testamentul care, așa cum s-a reținut în considerentele deciziei Tribunalului Mehedinți, nu are relevanță.
Examinând cererea formulată, se constată nefondată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.322 pct.2 Cod pr.civilă, revizuirea se poate cere dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Acest motiv de revizuire constituie o aplicare a principiului disponibilității, precum și a obligației instanței de a judeca toate pretențiile deduse judecății ( de a se pronunța asupra tuturor cererilor formulate), ea fiind ținută să respecte cadrul procesual fixat de părți, dar, în limitele acestui cadru, trebuie să soluționeze pricina în întregul ei.
Prima ipoteză vizată de art.322 pct.2 Cod pr.civilă se referă la acordarea de extra petita (ceea ce nu s-a cerut).
Dispozițiile art.129 alin.6 Cod pr.civilă obligă instanța să se pronunțe numai asupra obiectului cererii deduse judecății, fără a-l depăși, acordând altceva decât ceea ce s-a cerut.
În speță, reclamanții au investit instanța cu o acțiune în constatarea nulității certificatului de atestare a calității pârâtului de unic moștenitor al autorului.
Instanța de recurs a examinat cererea și s-a pronunțat asupra ei în limitele obiectului precizat de reclamanți, concluzionând că aceștia nu au calitate procesuală activă și nu justifică interesul judiciar în promovarea ei.
Pentru a aprecia asupra legitimării procesuale a părților și a validității actului contestat, era necesar ca instanța să verifice calitatea acestora, raportat la persoana autorului și respectiv la succesiunea acestuia, ceea ce presupunea în mod direct analizarea testamentului întocmit de și a efectului acestuia în privința drepturilor legatarilor.
Examinarea cauzei sub aspectele menționate nu echivalează cu acordarea de extra petita, atâta timp cât prin decizia pronunțată, Curtea a respins acțiunea pe excepție, constatând că reclamanții nu au calitate procesuală de a formula acțiune în constatarea nulității certificatului de atestare a calității de moștenitor al pârâtului.
Constatându-se neîndeplinite condițiile prevăzute de art.322 pct.2 Cod pr.civilă, invocate de reclamanți, se apreciază nefondată cererea și urmează să fie respinsă.
În baza art.274 Cod pr.civilă, revizuienții vor fi obligați la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienții, împotriva deciziei civile nr. 590 din 25 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Obligă revizuienții la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.2 ex/28.11.2008
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Emilian Lupean, Paula Păun
