Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1858/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA NR. 1858/R-CM

Ședința publică din 04 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Daniel Radu președinte secție

JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache

JUDECĂTOR 3: Florina Andrei

Grefier: - -

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, B,-, sector 5 și CURTEA DE APEL PITEȘTI,-, județul A, împotriva sentinței nr.85/F-CM din 14 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenții-pârâți, intimații-reclamanți șa, intimatul-pârât Ministerul Finanțelor Publice și expertul în domeniul discriminării Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-au depus note scrise din partea Ministerului Justiției și Libertăților.

Curtea constată recursurile în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.

CURTEA:

Deliberând, asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 06.03.2008, reclamanții, (), a, -a, (), G -, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI, Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata sporului de confidențialitate de 15% începând cu data de 01.12.2007 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, precum și pe viitor, până la încetarea stării de discriminare, drepturi bănești actualizate cu indicele de inflație la momentul plății efective.

Au mai solicitat reclamanții efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, precum și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare efectuării plății.

În motivarea acțiunii s-a arătat că dreptul corelativ obligației de confidențialitate constând în plata unui spor de confidențialitate, a fost reglementat pentru mai multe categorii profesionale, astfel:

- Prin art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare naționale, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate se acordă un spor lunar personalului menționat mai sus de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.

- Prin art.15 alin.1 din nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, s-a prevăzut sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% pentru funcționarii publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene

Potrivit art.78 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, grefierii sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

Principiul egalității în drepturi reglementat de dispozițiile art.16 din Constituția României presupune că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.

În baza acestui principiu și a prevederilor art.14 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care interzice discriminarea, grefierii trebuie să beneficieze de sporul de confidențialitate de 15% atât timp cât sunt obligați să păstreze confidențialitatea, ca și alte categorii profesionale.

Au susținut reclamanții că prin sentința civilă nr.810/CM/28.11.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost admisă acțiunea acestora și au fost obligați pârâții să le plătească respectivele drepturi salariale pentru perioada septembrie 2004 - 28 noiembrie 2007. S-a statuat apoi în mod irevocabil, prin decizie a curții de apel, că beneficiază de acest drept.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a înaintat instanței punctul său de vedere, în calitate de expert în materia discriminării și a arătat că pentru ca o faptă să fie calificată discriminatorie, trebuie examinată întrunirea următoarelor condiții: existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință, existența unui criteriu de discriminare, a unui scop sau efect al tratamentului diferențiat constând în înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege.

În plus, tratamentul diferențiat trebuie să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare.

Consiliul a făcut referire la prevederile art.14 din Convenție, arătând că în jurisprudența sa, CEDO a apreciat că diferența de tratament devine discriminare în sensul acestui text normativ atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.

Prin întâmpinare, Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că în baza prevederilor nr.HG83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, asigură elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiei și a programului de guvernare în vederea bunei funcționări a justiției, ca serviciu public și veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept.

Or, discriminarea la care fac referire reclamanții rezultă din lege și nu din modul de interpretare și de aplicare al acesteia.

Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat nu există temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate pentru personalul auxiliar.

În afara legii, nu se poate vorbi de discriminare în sensul nr.OG137/2000, cu modificările și completările ulterioare, pe care se întemeiază acțiunea reclamanților.

Acordarea unui drept neprevăzut de lege în beneficiul categoriei profesionale din care fac parte reclamanții ar însemna o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.

Pentru a exista discriminare în sensul art.14 din Convenție și al art.16 din Constituția României trebuie să fim în prezența recunoașterii, folosinței sau exercitării unuia dintre drepturile fundamentale ori a celor recunoscute de lege, iar dreptul la sporul de confidențialitate nu este recunoscut prin niciun act normativ pentru personalul auxiliar.

Dreptul la diverse sporuri la salariu nu este un drept fundamental, apărat și garantat de Convenție.

De altfel, Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a constatat prin hotărârile nr.232/2007, nr.318/2007 și nr415/2007 că în situațiile învederate nu există un tratament discriminatoriu potrivit art.2 din nr.OG137/2000.

Pentru aceste motive pârâtul solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La rândul său, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere următoarele aspecte:

Reclamanții pot solicita acordarea unor drepturi bănești aferente raporturilor de serviciu față de instituția angajatoare - Curtea de APEL PITEȘTI - și nu față de Ministerul Economiei și Finanțelor care, potrivit art.3 alin.1 pct.2 din nr.HG386/2007, elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.

Nu are însă ca atribuții virarea de fonduri din bugetul de stat către ordonatorii principali de credite.

Legea bugetului de stat prin care s-au aprobat creditele bugetare ordonatorilor principali de credite conform destinațiilor bugetare stabilite este legea organică, ce poate fi modificată conform legii, Ministerul Economiei și Finanțelor neavând atribuții legate de această modificare.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 11.07.2008, în baza dispozițiilor art.I alin.1 coroborat cu art.II alin.2 din nr.OUG75/2008, Tribunalul Argeș - Secția Civilă a înaintat cauza spre soluționare Curții de APEL PITEȘTI.

Prin sentința civilă nr.85/F-CM din 14 octombrie 2008, Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis acțiunea și a obligat pe pârâți să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 01.02.2007 la zi și pe viitor, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.

Pârâta Curtea de APEL PITEȘTIa fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.

Prin aceeași sentință a fost respinsă acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În interpretarea dispozițiilor art.14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertății fundamentale, în hotărârea dată în cazul Thlimmenos vs. din 6 aprilie 2000, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a oferi justificări obiective și rezonabile, dar și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite, necomparabile.

Protecția egală a legii consacrată de Constituția României din 2003 - art.16 - se concretizează în următoarele obligații ale statului: de a se abține de la tratamentul diferențiat nejustificat în procesul de adoptare și aplicarea legii, de a interzice și sancționa prin lege discriminarea, de a crea remedii legale eficiente pentru victimele discriminării.

Această din urmă obligație pozitivă a statului presupune asigurarea accesului liber la justiție pentru repararea prejudiciului suferit prin discriminare.

Tratamentul diferențiat interzis de norma internațională menționată anterior trebuie să aibă ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege.

În cazul de față legea recunoaște, prin dispozițiile art.5 și art. 6 alin.(3) Codul muncii, dreptul la salarizare egală pentru muncă egală și pregătire profesională egală.

Prin Hotărârea Frett din 2002, Curtea de la Strasbourg a rupt complet clauza de nediscriminare din art.14 de celelalte drepturi garantate prin Convenție, conferindu-i caracter autonom.

Prin urmare, prezenta acțiune este admisibilă.

Pe fondul cauzei s-a reținut că prin sentința civilă nr.810/CM/28.11.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Argeș au fost obligați să plătească reclamanților din prezenta cauză sporul de confidențialitate de 15% din salariul de încadrare pentru perioada septembrie 2004- 28.11.2007, actualizat cu indicele de inflație.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că reclamanții formează personalul auxiliar de specialitate al Curții de APEL PITEȘTI și se află într-o situație comparabilă cu personalul din unitățile bugetare în privința asumării, în executarea raporturilor de muncă, a obligației de confidențialitate prevăzute de lege.

Cu toate acestea, în privința lor tratamentul salarial este diferit căci li se refuză plata sporului de confidențialitate.

Întrucât nu s-a regăsit în cauză justificarea obiectivă și rezonabilă a tratamentului diferențiat, s-a apreciat că reclamanții sunt discriminați în raport cu celelalte categorii profesionale cărora li se acordă sporul corelativ obligației de confidențialitate, astfel că sunt incidente prevederile art. 2 alin. 1 și ale art. 6 din nr.OG 137/2000 republicată, care interzic și sancționează discriminarea.

În vederea reparării prejudiciului cauzat prin neplata acestui spor s-a dispus actualizarea drepturilor bănești în raport cu indicele de inflație în baza art.1082 cod civil și art.161 alin.4 Codul muncii.

Sentința a rămas irevocabilă prin decizia nr.134/R-CM/19.02.2008 a Curții de APEL PITEȘTI, recursurile declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor fiind respinse ca nefondate.

Tratamentul discriminatoriu în privința salarizării este exercitat în continuare de către angajator și ceilalți ordonatori de credite - de unde rezultă și calitatea procesuală pasivă a pârâtului Ministerul Justiției - cu toate că reclamanții se află în executarea obligației de confidențialitate prevăzute de art.78 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor de judecată și al parchetelor de pe lângă acestea.

Văzând și disp. art.110 alin.(2) Cod procedură civilă, potrivit cărora se poate cere înainte de termen executarea la termen a unei prestații periodice, în temeiul art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Pmului și a Libertăților Fundamentale, instanța a admis acțiunea față de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL PITEȘTI, pe care i-a obligat să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 1.12.2007 la zi și pe viitor, actualizat cu indicele de inflație la momentul plății efective.

În baza art.11 alin.(1) din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă, a fost obligat angajatorul la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.

Acțiunea formulată împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Potrivit dispozițiilor art.18 și 20 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort, iar Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, elaborând proiectele legilor bugetare anuale și examinând periodic execuția bugetară.

Atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor, enumerate de art.19 din lege, constau în pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobările contului general de execuție, în luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare.

Cu toate acestea, pregătirea proiectelor amintite și măsurile de aplicare a politicii fiscal-bugetare au ca punct de pornire proiectele ordonatorilor principali de credite și se înscriu în limitele stabilite prin legile bugetare anuale sau prin legile de rectificare.

Împotriva sentinței civile nr.85/F-CM/14 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie au declarat recurs, în termen legal, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL PITEȘTI, care au criticat hotărârea atacată, în esență, pentru motive de netemeinicie și nelegalitate.

Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat, în sinteză, următoarele motive de recurs:

- hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală, deoarece nu a ținut cont de decizia nr.818/2008 a Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000, iar Curtea de APEL PITEȘTIa dispus acordarea către intimați a unui drept neprevăzut de lege, prin interpretarea eronată a dispozițiilor actului normativ menționat mai sus.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs s-a arătat că decizia nr.818/2008 a Curții Constituționale este obligatorie și că în speță operează prevederile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă.

- prima instanță a reținut că reclamanții au fost supuși unui tratament discriminatoriu, fapt eronat, deoarece sporul de confidențialitate nu este prevăzut de nici un act normativ care să conțină acest spor pentru personalul auxiliar de specialitate.

S-a mai arătat în cadrul aceluiași motiv de recurs că nu există temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate pentru personalul auxiliar de specialitate.

- în mod eronat prima instanță a dispus acordarea sporului de confidențialitate pentru viitor, fără să aibă în vedere că sporul de confidențialitate pentru reclamanți este incert, instanța neputând cunoaște, la momentul pronunțării, dacă raporturile de serviciu vor continua și în viitor, putând interveni încetarea ori suspendarea lor sau dacă sistemul de salarizare va fi identic cu cel actual.

Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și judecarea cauzei în lipsă potrivit art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.

Pârâta Curtea de APEL PITEȘTIa formulat, în esență, următoarele motive de recurs:

- prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, în speță operând prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, deoarece nu există temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate pentru personalul auxiliar de specialitate, astfel că în afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul nr.OG137/2000, cu modificările și completările ulterioare;

- prin hotărârea pronunțată instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, deoarece nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă sau să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate de către personalul auxiliar de specialitate, astfel că, pentru a exista discriminare trebuie să ne aflăm în prezența recunoașterii, folosinței sau exercitării unuia dintre drepturile fundamentale ori a celor recunoscute de lege.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs s-a arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.304 alin.1 pct.4 Cod procedură civilă.

- în mod greșit prima instanță a obligat pârâta să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 1 februarie 2007 la zi și pe viitor, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, deși în acțiune petenții au solicitat plata începând cu 1 2007, astfel că prima instanță a acordat mai mult decât s-a cerut, prin extinderea perioadei precizate strict în acțiune de petenți.

Recurenta-pârâtă Curtea de APEL PITEȘTI și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.299, art.304, art.3041și art.312 Cod procedură civilă.

S-a solicitat în principal admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, întrucât instanța a acordat mai mult decât s-a cerut.

Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiate a recursurilor declarate de Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL PITEȘTI.

Recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților a formulat și depus la dosar note scrise.

Verificând sentința civilă atacată, în raport de criticile formulate în cele două recursuri și din ansamblul probelor de la dosar, Curtea constată următoarele:

Recursul promovat de Ministerul Justiției și Libertăților este nefondat pentru următoarele considerente:

Prima critică este nefondată, deoarece în mod legal prima instanță a reținut că reclamanții beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% din salariul de încadrare pentru perioada septembrie 2004 - 28 noiembrie 2007, actualizat cu indicele de inflație, conform sentinței civile nr.810/CM/28.11.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, hotărâre care a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.134/R-CM/19.02.2008 a Curții de APEL PITEȘTI.

De asemenea, în mod legal prima instanță a reținut că față de reclamanți tratamentul discriminatoriu în privința salarizării este exercitat în continuare de către angajator și ceilalți ordonatori de credite, având în vedere că nici până în prezent acest spor de confidențialitate de 15% nu a fost plătit acestora.

Curtea reține că s-a statuat de drept prin hotărârea pronunțată mai sus și rămasă irevocabilă, că personalul auxiliar de specialitate al Curții de APEL PITEȘTI beneficiază de un spor de confidențialitate de 15% din salariul de încadrare.

În speță nu operează decizia nr.818/2008 a Curții Constituționale, deoarece nu are legătură cu speța, pentru considerentele sus-citate.

A doua critică este nefondată, întrucât în mod legal prima instanță a reținut că reclamanții sunt supuși în continuare unui tratament discriminatoriu privind neacordarea sporului de confidențialitate, având în vedere că aceștia au hotărâre definitivă și irevocabilă în această materie, care este ignorată și în prezent de angajator și ceilalți ordonatori de credite.

Trebuie precizat faptul că tratamentul discriminatoriu în privința sporului de confidențialitate de 15% în favoarea reclamanților, va înceta odată cu plata acestuia pentru perioada anterioară, prezentă și viitoare.

Ultima critică este nefondată, întrucât în mod corect prima instanță a acordat sporul de confidențialitate și pe viitor, având în vedere că atribuțiile personalului auxiliar de specialitate în materia confidențialității sunt aceleași în exercitarea atribuțiilor de serviciu atât în prezent, cât și în viitor.

În cazul în care intervine încetarea sau suspendarea contractului individual de muncă a vreunuia dintre reclamanți, acest spor de confidențialitate încetează de drept și nu va mai fi acordat respectivei persoane.

De asemenea, dacă va fi schimbat sistemul de salarizare a personalului auxiliar de specialitate se vor aplica cerințele acelui act normativ de la data intrării în vigoare.

Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală, în speță neoperând prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă în privința recursului promovat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.

Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 din Codul d e procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.85/F-CM/14 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

Recursul promovat de pârâta Curtea de APEL PITEȘTI este întemeiat doar în raport de critica numărul trei.

Verificând acțiunea promovată de reclamanți și sentința civilă atacată, Curtea constată că reclamanții au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% începând cu 1 2007, iar prima instanță l-a acordat începând cu 1 februarie 2007, astfel că s-a dat mai mult decât s-a cerut, în speță operând prevederile art.304 alin.1 pct.6 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește celelalte prime două critici din recursul promovat de pârâta Curtea de APEL PITEȘTI, acestea sunt nefondate, deoarece prima instanță nu a acordat un spor în afara legii, așa cum în mod greșit susține recurenta, ci acesta a fost recunoscut reclamanților printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă și anume, sentința civilă nr.810/CM/28.11.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, irevocabilă prin decizia civilă nr.134/R-CM/19.02.2008 a Curții de APEL PITEȘTI.

Se constată că aceste două hotărâri judecătorești au statuat de drept în favoarea reclamanților că aceștia beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% din salariul de încadrare.

Ca urmare, sub acest aspect Curtea constată că hotărârea pronunțată de prima instanță este legală și în speță nu operează dispozițiile art.304 alin.1 pct.9 Cod procedură civilă.

De asemenea, se constată de către C că în litigiu nu sunt incidente nici prevederile art.304 alin.1 pct.4 Cod procedură civilă, deoarece prima instanță nu și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, analizând conform atribuțiilor ce-i reveneau, obiectul cauzei așa cum a fost investită de reclamanți și coroborând toate probele de la dosar.

Având în vedere cele expuse mai sus, în baza art.312 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de pârâta Curtea de APEL PITEȘTI și pe cale de consecință se va modifica în parte sentința civilă atacată, în sensul că plata drepturilor bănești se va acorda începând cu data de 1 2007, în loc de 1 februarie 2007.

Se va menține în rest sentința civilă nr.85/F-CM/14 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în P,-, județ A, împotriva sentinței civile nr.85/F-CM/14 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie, intimați fiind reclamanții, (), A, (), G, cu domiciliul ales la Curtea de APEL PITEȘTI, cu sediul în P,-, județ A, pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 și expertul în domeniul discriminării CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr.1-3, sector 1.

Modifică în parte sentința civilă nr.85/F-CM/14 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în sensul că plata drepturilor bănești se acordă începând cu data de 1 2007, în loc de 1 februarie 2007.

Menține în rest sentința civilă nr.85/F-CM/14 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.85/F-CM/14 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 4 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

- -, - -, - -,

Grefier,

- -,

Red.

Tehnored.

Ex.37/29.12.2009.

Jud.fond:.

.

Președinte:Daniel Radu
Judecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache, Florina Andrei

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1858/2009. Curtea de Apel Pitesti