Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1110/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1110
Ședința publică din 8 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Ciută Eugenia
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC ROMÂNIA SRL B - prin reprezentant legal Pierre, cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr.4, județul B, împotriva sentinței civile nr.879 din 24 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtei recurente și reclamantul intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia învederează și faptul că s-a depus la dosar, din partea reclamantului intimat, întâmpinare și cerere reconvențională.
Curtea, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 8 august 2008 reclamantul a chemat în judecată pârâta "" B solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor salariale reprezentând contravaloarea orelor lucrate în zilele de sâmbătă și de duminică precum și la plata sporului pentru orele lucrate în schimbul de noapte în intervalul 15 august 2005 - 5 august 2008 în cuantum actualizat în funcție de indicii de inflație precum și dobânda legală aplicată la aceste sume.
Totodată reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul din data de 11 noiembrie 2008 reclamantul și-a completat cererea solicitând obligarea pârâtei și la plata de daune interese în cuantum de 15000 lei reprezentând prejudicii de natură morală.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost angajat la societatea pârâtă începând cu 10 martie 2004 iar începând din anul 2005 avut responsabilități organizatorice în legătură cu personalul din cadrul secției de finisaj.
Până la investirea în funcție ca responsabil de schimb i s-au acordat sporurile aferente conform legii pentru orele suplimentare lucrate efectiv, însă ulterior a avut salariu fix deși lucra alături de echipa pe care o avea în subordine atât sâmbăta și duminica cât și în timpul programului stabilit de administrația firmei în ture de noapte.
A mai arătat că pentru a nu-și pierde locul de muncă a acceptat situația de a nu figura în pontaj ca lucrând sâmbăta sau duminica, sau în timp de noapte.
Prin întâmpinarea formulată pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât din evidențele scriptice existente la nivelul unității, respectiv din pontajele lunare nu rezultă că acesta a efectuat ore suplimentare sau ore pe timp de noapte în intervalul 15 august 2005 - 5 august 2008.
Față de completarea acțiunii reclamantului la 11 noiembrie 2008, pârâta prin apărările formulate la data de 25 noiembrie 2008, invocat excepția tardivității modificării acțiunii în raport cu prevederile art. 132 alin. 1 teza I Cod procedură civilă.
Prin încheierea din 10 decembrie 2008 instanța a respins excepția tardivității modificării acțiunii motivat de faptul că, la primul termen de judecată, instanța a solicitat reclamantului precizări conform art. 129 Cod procedură civilă, precizări în ceea ce privește obiectul cererii.
S-a reținut astfel că modificarea acțiunii s-a făcut la cererea instanței de judecată prin precizarea întinderii obiectului cererii.
Prin sentința civilă nr. 879 din 24 iunie 2009 Tribunalului Botoșanis -a admis în parte acțiunea reclamantului și a fost obligată pârâta să-i plătească drepturile salariale în sumă de 14322 lei brut reprezentând contravaloarea orelor lucrate în zilele de sâmbătă și duminica, sporul pentru orele lucrate în schimbul de noapte în intervalul 15.08.2005 - 5.08.2008, drepturi ce urmează a fi actualizate în funcție de indicii de inflație de la data scadenței la data plății efective. De asemenea, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului dobânda legală prevăzută de OG nr. 9/2000 de la 8.08.2008 până la data plății efective precum și suma de 1299 lei reprezentând onorariu expert.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, în analizarea situației de fapt cu privire la efectuarea orelor în schimb de noapte și a zilelor lucrate sâmbăta și duminica a avut în vedere înscrisurile reprezentând dispoziții de lucru pentru echipa C ( filele nr. 39 - 105 dosar) respectiv procesele verbale de predare și primire între schimburi.
Deși s-au solicitat pârâtei copii ale proceselor verbale de predare - primire, aceasta nu le-a depus la dosarul cauzei susținând că ele au fost sustrase de către reclamant. În acest sens a și depus copia plângerii penale formulate împotriva reclamantului ( fila 187 dosar).
Cum pârâta nu a contestat conținutul copiilor depuse la dosarul cauzei de către reclamant și nici nu a făcut dovada susținerilor sale cu privire la sustragerea acestor caiete de lucru instanța a avut în vedere înscrisurile depuse în copie la dosarul cauzei.
Așa cum rezultă din cuprinsul acestor procese verbale și din răspunsul la obiectivul nr. 3 la raportul de expertiză tehnică contabilă efectuat în cauză, reclamantul și-a desfășurat activitatea inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, dar și în timpul nopții.
Conform acestor procese verbale încheiate de responsabilii de echipă existau dispoziții de lucru pentru intervalul orelor 22:00 - 06:00, consemnate pe înscrisurile susmenționate.
Cu toate acestea reclamantul nu a fost retribuit pentru zilele lucrate sâmbăta și duminica și nici pentru orele lucrate în timpul nopții prin acordarea sporului de 25 %.
La stabilirea situației de fapt instanța a avut în vedere că aceste drepturi au fost achitate pentru personalul aflat în subordinea reclamantului, rezultând implicit că activitatea desfășurată în cursul zilelor de sâmbătă și duminică și în cursul orelor de noapte a fost recunoscută pentru acest personal.
Dată fiind natura atribuțiunilor reclamantului, aceea de a coordona activitatea subordonaților săi și având în vedere și înscrisurile depuse la dosarul cauzei reprezentate de procesele verbale de predare primire, instanța a înlăturat înscrisurile reprezentând foi colective de prezență depuse de către pârâtă și potrivit cărora reclamantul nu figurează pontat cu ore lucrate în cursul zilelor de sâmbătă și duminică sau în cursul orelor de noapte.
Potrivit art. 122 din Legea 53/2003 munca prestată între orele 22:00 - 06:00 este considerată muncă de noapte, iar conform art. 123 din același act normativ, salariații pentru munca de noapte beneficiază fie de program de lucru redus, fie de un spor la salariu de minimum 15 % din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată.
Conform articolului nr. 17 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul unității ( fila 124 dosar) salariații care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte beneficiază de un spor de 25 % din salariul de bază pentru ora de muncă de noapte prestată ( fila 124 dosar).
Potrivit concluziilor raportului de expertiză instanța a constatat că reclamantul a efectuat ore de muncă în timpul nopții care nu i-au fost retribuite.
De asemenea, din înscrisurile depuse de către reclamant și din concluziile expertului rezultă că reclamantul prin atribuțiile pe care le desfășura de responsabil de șef de echipă a desfășurat activitate și în cursul zilelor de sâmbătă și duminică pentru care nu i-a fost acordat sporul la care era îndreptățit în conformitate cu art. 132 alin. 3 Lg. 53/2003 și art. 41 alin. 3 lit. c) din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Național pentru anii 2007 -2010.
În consecință pârâta a fost obligată să-i plătească reclamantului drepturile salariale în sumă de 14322 lei brut reprezentând contravaloarea orelor lucrate în zilele de sâmbătă și duminică și sporul pentru orele lucrate în schimbul de noapte din intervalul 15 august 2005 - 5 august 2008 așa cum au fost calculate de către expert.
Pentru a se asigura îndeplinirea exactă a obligației de plată a diferențelor salariale cuvenite reclamantului, avându-se în vedere deprecierea monedei naționale prin inflație, instanța a admis și cererea acestuia de actualizare a sumelor în raport cu indicii de inflație, de la data scadenței până la data plății efective.
Întrucât prin întârzierea plății acestor sume, reclamantul a fost lipsit de folosința banilor, în baza art. 161 alin. 4 coroborat cu art. 295 alin. 1 Codul muncii și art. 1088 Cod civil, instanța a obligat pârâții la plata dobânzii legale prev. de OG 9/2000 aplicată la sumele datorate, începând cu data punerii în întârziere, respectiv 19.02.2009, până la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta ROMÂNIA" SRL B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele prev. de art 304 pct. 7 și 9, susținând că soluția instanței de fond nu este motivată nici în fapt și nici în drept, că instanța nu s-a pronunțat cu privire la obiecțiunile pe care le-a făcut la raportul de expertiză depus în cauză, fapt ce echivalează cu necercetarea fondului, justificându-se casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pe fondul cauzei recurenta a arătat că acțiunea reclamantului a fost greșit admisă, întrucât potrivit fișelor de pontaj care au stat la baza întocmirii statelor de salarii și efectuarea plăților către angajat, înscrisuri care reflectă situația reală, atât pentru programul normal de lucru cât și pentru zilele de repaus săptămânal, reclamantul nu a lucrat în alte zile decât cele pentru care a fost plătit. Instanța de fond a procedat în mod eronat și fără temei atunci când și-a întemeiat soluția pe baza unor copii după unele procese verbale și după un registru întocmit de șefii de echipă, periodic, la predarea schimbului, documente care nu au putut fi puse la dispoziția instanței, fiind sustrase de reclamant. Nu există certitudinea că acele copii depuse la dosar de reclamant reflectă realitatea sau că nu au fost completate ulterior de acesta, cât timp originalul este dispărut. Din acest motiv împotriva reclamantului a depus plângere penală, cercetările fiind în curs de desfășurare.
A mai susținut că, dacă instanța ar fi ținut seama de obiecțiunile la raportul de expertiză și le-ar fi comunicat expertului, acesta avea posibilitatea să reverifice aspectele semnalate și să aibă în vedere la formularea răspunsului la obiecțiuni faptul că prin trecerea reclamantului în postul de responsabil schimb începând cu data de 15.06.2005, practic salariul i-a fost dublat tocmai în considerarea faptului că va îndeplini o muncă nenormată, având atribuții de coordonare, cu activități desfășurate peste program sau uneori în zilele de repaus săptămânal.
Totodată recurenta a formulat cerere de suspendare a executării sentinței, cu motivarea că dacă hotărârea recurată s-ar pune în executare, în situația admiterii recursului ar fi în imposibilitatea recuperării sumelor achitate întrucât reclamantul nu posedă avere mobilă sau imobilă.
Prin întâmpinare reclamantul a solicitat respingerea recursului și a formulat o cerere reconvențională întemeiată pe disp. art. 119-120.pr.civ. solicitând obligarea pârâtei la plata daunelor morale în sumă de 50.000 lei.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, în raport de actele și lucrările dosarului, instanța constată că este nefondat.
Cât privește primul motiv de recurs, se constată că instanța de fond prin considerentele sentinței a motivat atât în fapt cât și în drept soluția pronunțată, fiind expusă pe larg situația de fapt, probele administrate, modul de interpretare a acestora precum și temeiurile legale care au stat la baza pronunțării sentinței. Referitor la susținerile privind ignorarea de către instanță a obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză, se constată că într-adevăr pârâta, după ce i-a fost comunicat un exemplar al raportului întocmit în cauză pentru a lua cunoștință de acesta (file 237 dosar), a formulat obiecțiuni, depuse la dosar la data de 23.06.2009, obiecțiuni care au fost puse în discuție la termenul de judecată din 24 iunie 2009, ocazie cu care s-a constatat că acele obiecțiuni reprezintă, în fapt, apărări cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză așa încât, pentru acest motiv instanța a respins solicitarea de refacere a raportului de expertiză.
În consecință, nu se poate reține că instanța a omis să se pronunțe cu privire la solicitările pârâtei în legătură cu raportul de expertiză, fapt ce ar echivala cu necercetarea fondului cauzei.
Cât privește criticile aduse pe fondul cauzei, se constată că, prin chiar motivele de recurs, pârâtul recunoaște că reclamantul a desfășurat activitate peste program sau în zilele de repaus săptămânal (sâmbăta și duminica) susținând că în calitatea reclamantului de responsabil schimb avea un salariu consistent așa încât munca desfășurată în afara programului se justifica prin atribuțiile funcției acestuia.
Ori, în această modalitate au fost încălcate dispozițiile din Codul muncii referitoare la plata muncii desfășurată pe timp de noapte sau în zilele de repaus săptămânal, temeiuri legale în baza cărora prima instanță a pronunțat hotărârea atacată.
La situația de fapt reținută de instanța de fond s-au avut în vedere procesele verbale încheiate de responsabilii de echipă, înscrisuri pe care pârâta nu le-a contestat, neavând relevanță faptul că a formulat plângere penală împotriva reclamantului în condițiile în care nu s-a pronunțat nici o soluție cu privire la vinovăția acestuia.
Cât privește obiecțiunile formulate de pârâtă la raportul de expertiză întocmit în cauză se constată că, așa cum a reținut și prima instanță din conținutul lor nu rezultă în ce măsură expertul ar fi putut să refacă lucrarea întocmită. Astfel, pârâta solicită întocmirea unui raport care să aibă la bază fișele de pontaj lunare întocmite de reclamant care în opinia sa reflectă situația reală atât pentru perioada programului normal de lucru cât și pentru zilele de repaus săptămânal, fișe evidențiate ca atare în contabilitate și în raport de care s-au făcut și plățile lunare.
Ori, tocmai acest fapt a fost contestat de reclamant care a arătat că, pentru a nu-și pierde locul de muncă, a acceptat situația de a nu figura în pontaj ca lucrând sâmbăta și duminica sau în timp de noapte.
Așa fiind, în mod evident pe baza acestor "obiecțiuni" întocmirea unui alt raport de expertiză nu ar fi fost util cauzei.
Față de cele reținute, curtea constatând criticile aduse sentinței nefondate, va respinge recursul ca atare, în temeiul disp. art. 312 alin. 1.pr.civ.
Cauza fiind soluționată irevocabil prin prezenta decizie la același termen la care pârâta recurentă a formulat cerere de suspendare a executării sentinței atacate, această cerere va fi respinsă ca rămasă fără obiect.
Cât privește cererea reconvențională formulată de intimat, se constată că reprezintă o cerere nouă formulată direct în recurs și care nu poate fi analizată întrucât acest fapt contravine disp. art. 294 alin. 1.pr.civ. și încalcă și principiul dublului grad de jurisdicție.
În consecință, cererea reconvențională formulată de intimat va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge cererea privind suspendarea executării silite a sentinței civile nr. 879 din 24 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani, ca fiind rămasă fără obiect, formulată de pârâta recurentă ROMÂNIA" SRL
Respinge cererea reconvențională formulată de intimatul, ca inadmisibilă.
Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâta SC ROMÂNIA SRL B - prin reprezentant legal Pierre, împotriva sentinței civile nr.879 din 24 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond:,
2 ex, 5.11.2009, dac.
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Ciută Eugenia, Andrieș Catrinel
