Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1284/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 1284/2009-
Ședința publică din 19 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Galeș Maria | - - | - JUDECĂTOR 2: Popa Aurora |
- - | - JUDECĂTOR 3: Toader Felicia | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarearecursurilor civile declarate de recurenții reclamanți, toți cu domiciliul procedural alesîn S M- județul S și de recurenții pârâți MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B, sector 5 bld. nr. 12-14, PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cu sediul în O- județul B, PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Satu Mare, cu sediul în S M- județul S M, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B sector 5- - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, cu sediul în SMp -ța - nr. 3-5 județul S M, în contradictoriu cu intimații reclamanți, A, G, toți cu domiciliul procedural ales în S M- județul S, împotriva sentinței civile nr. 390/ din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: drepturi bănești,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentanta recurentului pârât PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea în baza delegației nr. 152/III.1/2009 din 16.10.2009, lipsă fiind toate celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, că recurenți pârâți MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea, PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Satu Mare, au depus întâmpinări la dosar prin registratura instanței, la data de 12.10.2009, respectiv 16.10.2009, după care:
Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului pârât PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea solicită admiterea recursului acestuia pentru motivele redactate în cererea de recurs și respingerea recursului reclamanților conform motivelor din întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.390/D din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, a fost admisă în parte acțiunea reclamanților, -, -, -a, -, -, -, G, cu domiciliu procedural ales în S M,-, formulată împotriva pârâților: MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,--14, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O,-, judetul B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE, cu sediul în S M, str. -l, nr. 8, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 și, în consecință:
Au fost obliogați pârâții la plata în favoarea reclamanților a drepturilor salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50 % din îndemnizația brută lunară începând cu data de 01.02.2007 - până la zi și pe viitor, iar pentru reclamanții care nu mai au calitatea de angajați la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare - până la data încetării activității, actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data executării efective a prezentei hotărâri.
Au fost obliogați pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
A fost respinsă ca fiind nefondată acțiunea reclamanților, - având ca obiect acordarea aceluiași spor.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva MINSTERULUI FINANȚELOR PUNBLICE și obligă chematul în garanție să adopte un proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță areținut, analizând actele și lucrările dosarului, următoarele:
În primul rând s-a constatat că Tribunalul este competent să soluționeze conflictul de drepturi de față, atât ratione materiae, conform art. 2 pct. 1 lit. c proc.civ. cât și din punct de vedere teritorial, potrivit art. 284 Codul muncii.
Reclamanții îndeplinesc funcția de procuror, personal auxiliar de specialitate și personal conex la parchetele din raza Tribunalul Satu Mare.
Sporul de 50 % pentru suprasolicitare neuropsihică și risc prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești nu a mai fost acordat reclamanților după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, ca urmare a abrogării textului de lege.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.
Art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță.
Întrucât decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu face referire și la personalul conex din cadrul parchetelor, Tribunalul consideră neîntemeiată acțiunea acestora.
Față de cele de mai sus, instanța în baza art. 283 și art. 284 Codul muncii raportat la art. 166 Codul muncii urmează a admis acțiunea reclamanților - procuror și personal auxiliar de specialitate, -, -, -a, -, -, -, G, astfel cum a fost formulată, iar pentru reclamanții care nu mai au calitatea de angajați la Parchetele din raza Tribunalul Satu Mare - până la data încetării activității și a respins acțiunea reclamanților - personal conex, -.
Instanța a admis și cererea de chemare în garanție formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Ministerului Finanțelor Publice, obligând chematul în garanție să adopte un proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantului, motivat de faptul că, Ministerul Finanțelor Publice, potrivit Legii nr. 500/2002 și G nr. 208/2005, coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În temeiul dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, pârâții au fost obligați să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a acestor sume până la data plății efective, a fost considerată ca întemeiată, în virtutea principiului reparării integrale a prejudiciului suferit de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, -, pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea, PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Satu Mare și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S
Prin recursul declarat, reclamanții au solicitat admiterea recursului lor, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și în ce-i privește pe aceștia, obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salarul de bază brut lunar, începând cu 01.06.2004 - 01.02.2007, actualizat până la zi în funcție rata inflației și în continuare lunar, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, precum și obligarea MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE de a include în buget sumele necesare plății drepturilor salariale solicitate, cu eventuale cheltuieli de judecată.
În motivare, critică sentința ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât li s-a respins acțiunea pe considerentul că sunt personal conex, deși sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% le-a fost recunoscut de Curtea de Apel Oradea prin decizia administrativă nr. 45/2009, decizie ce a fost dată în baza deciziei nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și adresei MINISTERULUI JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR nr. 24956/2006. Chiar dacă decizia administrativă nr. 45/2009 a fost ulterior anulată prin decizia nr. 55/2009 a Curții de Apel Oradea, noua decizie nu înlătură existența sau recunoașterea dreptului consfințit prin prima decizie, întrucât cea de-a doua decizie nu a vizat decât efectuarea unei distincții între cei care au și cei care nu au hotărâri judecătorești cu privire la plata sporului în discuție. Invocă și practica judiciară a instanțelor din țară prin care le-a fost acordat sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și personalului conex.
Prin recursul declarat, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea și PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Satu Mare au solicitat instanței modificarea sentinței în sensul respingerii ca neîntemeiate a capetelor de cerere privind actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor salariale stabilite și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, respectiv ca lipsit de obiect capătul de cerere vizând plata pe viitor as acestor drepturi bănești.
În motivarea recursului se arată, în esență, că sentința atacată este nelegală și netemeinică în ce privește actualizarea sumelor stabilite, efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă și acordarea drepturilor pe viitor, în situația în care recurenții nu pot să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială,preciind că instanța a adăugat la legea specială de salarizare a magistraților și personalului auxiliar de specialitate, câtă vreme doar legiuitorul poate stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi, orice cheltuieli putându-se face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate, iar o atare obligație reprezintă stabilirea în sarcina recurenților a unei obligații imposibile, fiind și lipsită de cauză juridică. Mai arată că sporurile acordate de instanța de fond sunt drepturi salariale ce se adaugă la retribuția tarifară de încadrare și nu se includ în aceasta, reprezentând o categorie de drepturi bănești ce nu pot face obiectul transcrierii în carnetele de muncă.
În drept, invocă articolul 304 punctul 9 Cod de procedură civilă, cu aplicarea articolului 3041Cod de procedură civilă, precum și articolele 299 și 242 aliniatul 2 Cod de procedură civilă.
Prin motivele de recurs, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prinDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE, respingerea cererii de chemare în garanție și exonerarea MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE de la alocarea fondurilor necesare efectuării plăților.
În motivele de recurs s-au invocat de către recurenți prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, respectiv faptul că acest minister formulează propuneri de buget pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, care în speță este MINISTERUL PUBLIC, iar raporturile juridice de muncă sunt stabilite între reclamanți și acest MINISTER PU- fără participarea MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE, care la rândul său este și el ordonator principal de credite, iar conform legii creditele bugetare aprobate de un ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal și, în consecință, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE nu poate fi obligat la plata drepturilor bănești cuvenite angajaților altor ministere.
În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 500/2002 și articolului 242 aliniatul 2 Cod de procedură civilă.
Examinând sentința recurată în raport de motivele invocate, instanța reține a fi întemeiat doar recursul declarat de către reclamanții personal conex, criticile formulate de ceilalți recurenți fiind neîntemeiate.
Reclamanții, -, au calitatea de personal conex celui auxiliar de specialitate - conducători auto în cadrul parchetelor de pe lângă Tribunalul Satu Mare.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar a fost stabilit prin articolul 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorităților judecătorești, în favoarea magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
Această dispoziție legală a fost abrogată prin nr.OG 83/2000, art. I pct. 42 care a modificat și completat Legea nr. 50/1996 aprobată fiind de Legea nr. 334/2001, însă, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțându-se în cadrul unui recurs în interesul legii conform art. 329 Cod procedură civilă a interpretat că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, se cuvine judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți, personalului auxiliar de specialitate și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001, dezlegarea dată problemei de drept judecată, fiind conform art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, obligatorie pentru instanțe.
Legea nr. 567/2004 privind statului personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în art. 3 alin. 1 precizat că personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri, grefieri statisticieni, documentariști, arhivari, informaticieni, registratori, însă la alin. 3 s-a precizat că sunt conexe personalului auxiliar de specialitate funcțiile de aprod și agent procedural, dispoziție completată prin Legea nr. 17/2006 în sensul includerii în categoria personalului conex și a funcției de șofer.
Pentru a clarifica semnificația dispoziției legislative în ceea ce privește personalul conex format din agent procedural, aprod și șofer, este nevoie de aflarea definiției cuvântului conex, aflată în Explicativ al limbii române. Conform acesteia, conexitatea exprimă ceva legat prin raporturi strânse, care se găsește în legătură cu ceva, care însoțește ceva, care merge împreună cu ceva, legat prin ceva comun, aspecte din care se reține fără dubiu faptul că personalul având funcțiile de aprod, agent procedural și șofer fac parte efectivă din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești.
În sprijinul celor de mai sus este și art. 4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, care, prevede că, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, este cel prevăzut de art. 3, deci include în această categorie și personalul conex, altfel s-ar fi menționat doar categoria celor cuprinși în art. 3 alin. 1 - grefierii, informaticienii, arhivarii, registratorii - exclusiv categoria celor de la alin. 3 ce cuprinde personalul conex.
Mai mult, în Ordonanța de Guvern nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, și din cadrul altor unități din sistemul justiție,la art. 1 s-a prevăzut că se reglementează drepturile personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004, deci incluzând în această categorie și personalul conex, nu doar cei cu funcțiile stabilite la alin. 1, sens în care, în sprijinul celor expuse este anexa nr. Icp rivind coeficienții de multiplicare pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul judecătoriilor și parchetelor de pe lână acestea, care la punctele 13-15 includ în categoria personalului auxiliar de specialitate - șoferul, agentul procedural și aprodul, decizia pronunțată în interesul legii, fiind în speță aplicabilă și reclamanților recurenți,
Raportat la aceste considerente, instanța de recurs apreciază că se impune modificarea sentinței în sensul admiterii cererii formulată de către acești reclamanți - personal conex, așa cum a fost formulată la instanța de fond de către toți ceilalți reclamanți, privind plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu luna februarie 2007 - până la zi și pentru viitor, actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
Cât privește pretențiile reclamanților formulate direct în recurs privind plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 2004 - 2007, acestea exced cadrului procesual stabilit la instanța de fond, fiind inadmisibile în raport de prevederile articolului 316 raportat la articolul 294 Cod de procedură civilă, urmând a fi respinse ca atare.
Vor fi menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței cu privire la admiterea acțiunii față de ceilalți reclamanți și în ce privește admiterea cererii de chemare în garanție a MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE raportat la reclamanții recurenți.
Recursul formulat de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea, PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Satu Mare, nu este fondat, față de pronunțarea deciziei nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, este clar că s-a urmărit acordarea unor astfel de drepturi și în viitor, neexistând o dispoziție contrară sau limitativă în acest sens. Nu s-a făcut nici dovada încetării discriminării și nici nu a fost promulgat un act normativ care să suprime astfel de drepturi, acestea constituind, așadar, un bun în înțelesul articolului 1 al Protocolului la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de care reclamanții nu pot fi lipsiți fără temei legal în acord cu dreptul comunitar.
Motivele invocate de către recurenți, în sensul că nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală, nu sunt întemeiate în condițiile în care prin hotărâre s-a admis acțiunea și față de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, respectiv cererea de chemare în garanție formulată chiar de către recurenți.
Cât privește capătul de cerere referitor la actualizarea cu rata de inflație a drepturilor acordate, legal a procedat instanța de fond în acest sens, întrucât numai astfel se poate acorda reclamanților o justă și completă despăgubire pentru drepturile salariale neacordate.
Nici motivul de recurs privind respingerea ca lipsită de obiect a cererii pentru viitor nu este întemeiat, raportat la dispozițiile deciziei nr. 21/2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, iar obligația de înscriere a drepturilor salariale în carnetul de muncă este în conformitate cu dispozițiile articolului 1 din Decretul nr. 92/1976.
Și recursul declarat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE este neîntemeiat, urmând a fi respins ca atare, întrucât acesta a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale stabilite în favoarea reclamanților și recurenților în virtutea atribuțiilor ce-i revin conform dispozițiilor Legii nr. 500/2002 și HG nr. 208/2005.
Activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat - conform articolului 131 aliniatul 1 din Legea nr. 304/2004, astfel că, fără alocarea fondurilor necesare de către MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, plata drepturilor salariale acordate prin această hotărâre ar deveni neexecutabilă, ori, neexecutarea hotărârii nu ar asigura finalitate procesului civil, iar reclamanții ar fi lipsiți de un bun - dreptul de creanță recunoscut prin hotărâre judecătorească, o astfel de situație constituind o încălcare a articolului 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, astfel că recurentul justifică calitate procesuală pasivă în astfel de litigii.
Față de considerentele expuse, instanța de recurs în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, coroborat cu articolul 3041Cod de procedură civilă, va admite ca fondat recursul declarat de reclamanții personal conex, va modifica sentința recurată în sensul admiterii acțiunii și față de aceștia, așa cum a fost formulată la instanța de fond, privind obligarea la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu luna februarie 2007 - până la zi și pentru viitor, actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă și va respinge ca inadmisibile celelalte pretenții ale acestora.
Vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea, PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Satu Mare și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civilintrodus de recurenții reclamanți, toți cu domiciliul procedural ales în S M- județul S M, în contradictoriu cu recurenții pârâți MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B, sector 5 bld. nr. 12-14, PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cu sediul în O- județul B, PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Satu Mare, cu sediul în S M- județul S M, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B sector 5- - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, cu sediul în SMp -ța - nr. 3-5 județul S M, și cu intimații reclamanți, A, G, toți cu domiciliul procedural ales în S M- județul S, împotriva sentinței civile nr. 390/D din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o modifică în parte în sensul că:
ADMITE și acțiuneareclamanților, împotriva pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea, PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Satu Mare, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M și în consecință:
Obligăpârâții în favoarea reclamanților recurenți la plata drepturilor salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară începând cu data de 01.02.2007 până la zi și pentru viitor, actualizate în funcție de rata inflației calculată de la data scadenței lunare până la data plății efective.
Obligă pârâții să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților recurenți.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge ca inadmisibilă cererea formulată în recurs privind plata sporului de risc și suprasolicitare pentru perioada 01.06.2004 - 01.02.2007.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâțiiMINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea, PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Satu Mare și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
decizie: GM/23.10.2009
Complet fond:,
în 2 ex.: /26.10.2009.
51 comunicări:
recurenții reclamanți:
,,,,,toți cu domiciliul procedural alesîn S M- județul Srecurenții pârâți
MINI STERUL PUBLIC - Parchetulde pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B, sector 5 bld. nr. 12-14,PARCHETUL de pe lângă Curtea de Apel Oradea,cu sediul în O- județul B,PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Satu Mare, cu sediul în S M- județul S M, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B sector 5- - prin10. DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M,cu sediul în SMp -ța - nr. 3-5 județul S M,
intimații reclamanți:
11., 12., 13., 14., 15., 16., 17., 18., 19., 20., 21., 22., 23., 24., 25., 26., 27., 28., 29., 30., 31., | 32., 33., 34., 35., 36.A, 37., 38., 39., 40., 41., 42., 43., 44., 45., 46.G, 47., 48., 49., 50., 51.,toți cu domiciliul procedural alesîn S M- județul S, |
Judecători:Galeș Maria, Popa Aurora, Toader Felicia
