Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 129/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 129
Ședința publică de la 18 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Drăghin
JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș
JUDECĂTOR 3: Sorina Romașcanu
Grefier - -
*************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de pârâtul CONSILIUL LOCAL O împotriva sentinței civile nr. 589 din 08 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a constatat lipsa părților.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că prin motivele de recurs s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, împrejurare față de care, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 589 din 08 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a pârâtei Școala S cel M O și a fost respinsă acțiunea formulată împotriva acestei pârâte pentru lipsa calității procesuale pasive. a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâții Consiliul local O, Inspectoratul Școlar al Județului B, Școala, Școala S cel M și au fost obligați pârâții să plătească reclamantei drepturile salariale rezultând din creșterea coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșelor de vechime de 30, 35 de ani pentru perioada 30.04.2005 - 17.06.2005, potrivit art.50 alin.2 din Legea 128/1997, în sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr - la Tribunalul Bacău, reclamanta - a chemat în judecată pârâții Consiliul Local O, Inspectoratul Școlar al Județului B, Școala O, Școala S cel M O, solicitând obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare acordate la 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ pe o perioadă de trei ani, anterioară introducerii acțiunii, în valoare actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că salarizarea personalului didactic este reglementată în principal de prevederile Legii 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit art. 50 personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșe de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare acordate la 30, 35 și la peste 40 de ani în învățământ. Pentru fiecare din tranșele suplimentare se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare. A mai arătat reclamanta că aceste prevederi ale art. 50 alin. 1 și 2 nu au fost abrogate deși legea a suferit numeroase modificări. Cum reclamanta nu a beneficiat de creșterea coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientului corespunzător tranșei anterioare, a solicitat acordarea acestor drepturi salariale.
În susținerea acțiunii s-au depus înscrisuri.
Pârâții legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut că potrivit adeverinței nr. 972/09.10.2007 reclamanta - a funcționat ca învățătoare în perioada 01.11.1979 - 01.08.2004 când s-a pensionat, acumulând o vechime de 36 de ani și 10 luni.
Din copia cărții de muncă depusă la dosar rezultă că în perioada ultimilor trei ani înaintea introducerii acțiunii și pentru care reclamanta solicită plata acestor drepturi, aceasta a funcționat doar la Școala " " O împrejurare față de care instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive Școlii " S cel M" O, pârâtă față de care acțiunea a fost respinsă în consecință.
Potrivit art. 50 Legea 128/1997 personalul didactic preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime stabilite prin lege precum și de trei tranșe suplimentare, tranșe acordate la împlinirea unei vechimi de 30, 35 și 40 de ani de activitate în învățământ și care constau într-o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Pârâții nu au făcut dovada acordării acestor drepturi salariale, astfel încât, în temeiul art. 269 Codul muncii, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâții la plata drepturilor salariale prevăzute de art. 50 Legea 128/1997 reprezentând tranșa de 30 și 35 de ani pentru perioada 30.04.2005- 17.06.2005, când i-a încetat contractul de muncă pe durată determinată, încheiat ulterior pensionării actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta Consiliul local O și în motivare susține că nu are calitate procesuală pasivă în prezenta pricină, dovedind că judecata împotriva sa este nelegală.
Se arată, în motivare, că între Consiliul Local și membrii de sindicat din învățământ nu există raporturi de muncă care să nască drepturi și obligații între aceste părți pentru a putea sta în judecată în contradictoriu.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, precum și din oficiu conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea găsește recursul ca nefondat, urmând în baza art. 312 Cod procedură civilă, să dispună respingerea acestuia pentru considerentele ce succed:
Potrivit Legii nr.48 /1995 a învățământului, art.167, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, finanțarea de bază fiind asigurată prin bugetele locale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Proiectele de bugete elaborate de unitățile din învățământul preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale conform art.39 din HG nr.2192/2004, ordonatorii principali de credite urmând să repartizeze creditele aprobate pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora.
Legea finanțelor publice locale stabilește prin art.21 că primarii unităților administrativ teritoriale sunt ordonatori principali de credite pentru bugetele locale.
Așadar din analiza textelor de lege de mai sus, rezultă o serie de atribuții principale ce revin autorității administrativ-teritoriale în aprobarea și repartizarea drepturilor salariale cuvenite personalului unităților din învățământul preuniversitar de stat, atribuții care justifică calitatea de pârât a recurentului în prezenta pricină.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat de pârâtul CONSILIUL LOCAL O împotriva sentinței civile nr. 589 din 08 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.02.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red./
Red.
Tehn.2 ex.25.02.2009
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu
