Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1412/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1412
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei-JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR 2: Sorina Ciobanu
- - - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.86 din 08 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri și/sau excepții de formulat și văzând că prin motivele de recurs recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 86 din 8.02.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a dispus:
- admiterea acțiunii formulate de reclamanții, reprezentați prin mandatar în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Bacău cu consecința obligării pârâților să procedeze la recalcularea CAS-ului datorat de reclamanți, pentru sumele acordate cu titlu de spor vechime prin CIV. 443/D/7.03.2007 a Tribunalului Bacău, potrivit dispozițiilor art. 23 din Legea 19/2000, în forma sa în vigoare în perioada pentru care au fost acordate respectivele sume, precum și să restituie eventualele diferențe reținute nelegal ( cu aplicarea Legii 250/2007 ).
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că:
Prin acțiunea înregistrată sub nr-, reclamanții:, toți cu domiciliul ales la sediul Curții de Apel Bacău,- Județul B și reprezentați prin mandatar, au chemat în judecată pârâții: Ministerul Justiției și Curtea de Apel Bacău, pentru ca aceștia din urmă să fie obligați prin hotărâre judecătorească la restituirea sumelor reținute nelegal - conform Legii 250/2007, pentru drepturile salariale restante stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
La dosar,- pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pe parcursul lucrărilor, la dosar au fost depuse acte.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, s-a reținut în fapt că la data de 07.03.2007, prin sentința civilă nr. 443/D/2007 a Tribunalului Bacău, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului ( prin Decizia civilă nr. 428/2007 a Curții de Apel Bacău, dosar nr-) cei doi pârâți din prezentul dosar au fost obligați să plătească reclamanților sumele cuvenite cu titlu de spor de vechime, începând cu data de 08.02.2006 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, actualizate cu indicele de inflație aplicabil la data executării sentinței civile.
Deși în lunile martir și iunie 2007, reclamanții au făcut două notificări către pârâți, plata drepturilor sus menționate s-a realizat abia în luna august 2007, atunci când intrase în vigoare legea nr. 250/2007 pentru modificarea Legii 19/2000.Astfel reclamanții au fost prejudiciați, în sensul că li s-au acordat drepturi bănești mai mici în mod semnificativ, față de situația în care acestea ar fi fost achitate la data notificărilor, sub imperiul L 19/2000 nemodificată.
Mai mult decât atât, aceste drepturi bănești erau datorate sub imperiul legii vechi, adică a L1 9/2000 nemodificată, și pe cale de consecință, trebuie suspuse reținerilor legale existente la data nașterii dreptului la plata acestora drepturi - nicidecum de la data plății lor efective.
Astfel spus, trebuie observat că Legea nr. 250/2007 a intrat în vigoare la 01.august 2007, și potrivit principiului neretroactivității legii civile, aceasta nu poate produce efecte decât pentru viitor, adică numai pentru sumele bănești a căror drept se naște - după 01. august 2007, nicidecum înaintea acestei date.
La toate acestea se adaugă și culpa pârâților care, deși notificați anterior datei de 01. august 2007, au plătit aceste sume cu mare întârziere.
Este lipsită de orice relevanță apărarea pârâtului Ministerul Justiției care, încercând să arate că plata cu întârziere a sumelor datorate nu s-a făcut din culpa sa în realitate își accentuează culpa. Astfel, în întâmpinare, Ministerul Justiției se apără și subliniază că:" în bugetul pe anul 2007 al Ministerului Justiției nu au fost alocate sume pentru executarea hotărârilor judecătorești obținute de personalul din sistem ". Ori aceasta nu poate constitui o scuză.
Mult invocata lipsă a fondurilor, în nici un caz nu este imputabilă reclamanților.
Față de acela arătate instanța a admis acțiunea.
Împotriva sentinței, în termen legal, scutit de plata taxelor judiciare de timbru și motivat, a declarat separat recurs Ministerului Justiției, solicitând judecarea cauzei în lipsă.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că prima instanță nu a interpretat în mod just legislația referitoare la reținerea, calcularea și plata drepturilor salariale; astfel, s-a pierdut din vedere faptul că aceste operațiuni se supun legislației fiscale, iar normele de drept fiscal sunt de natură imperativă; același caracter îl au și normele ce reglementează modalitățile de realizare a veniturilor publice la bugetul asigurărilor sociale de stat, din moment ce scopul instituirii contribuției la asigurările sociale de stat este unul public, iar neplata sa atrage aplicarea dispozițiilor privind administrarea impozitelor și taxelor prev. de art. 1 alin.3 din Codul d e procedură fiscală.
De asemenea nu s-au avut în vedere că dispozițiile normelor metodologice de aplicare a dispozițiilor Legii 250/2007, ce a modificat art. 23 alin.3 din Legea 19/2000, menționau cavenit brut realizat lunarșialte sume reprezentând venituri curente sau aferente perioadelor anterioare,iar prin plata CAS-ului o dată cu salariul, acestui raport de drept fiscal i se aplica regimul legal în vigoare la momentul plății conform principiului neretroactivității.
Inițial recursul s-a înregistrat pe rolul sub nr-; prin civ. 5110/30.04.2009 s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, urmare a constatării neconstituționalității dispozițiilor art. și II din OUG75/2008.
Pe rolul Curții de Apel Bacău cauza s-a înregistrat sub nr-.
Legal citați, intimații reclamanți nu s-au prezentat, nu au formulat întâmpinare și nici alte cereri; nici intimatul pârât Curtea de Apel Bacău nu a formulat cereri.
Din oficiu, instanța a pus în discuție necesitatea lămuririi cauzei prin solicitarea de relații de la serviciul financiar contabil al Curții de Apel Bacău privind situația concretă a cuantumului CAS-ului ce s-ar fi datorat de către reclamanți dacă plata drepturilor stabilite prin civ. 443/D/2007 ar fi fost achitat la data notificării - iunie 2007, fl. 5,6 fond - în baza dispozițiilor art. 23 alin.3 din Legea 19/2000 în forma de la acel moment, și cel reținut la data efectuării plății - august 2007- în baza formei modificate a art. 23 alin.3 din Legea 19/2000 prin Legea 250/2007.
Cu adresele 2640/30A/4.09.2009 - fl. 53 -, 3837/30A/19.10.2009 - fl. 127, 129 -, 3934/30A/9.11.2009 - fl.157 -, comunicate și părților, s-a răspuns celor solicitate.
Examinând recursul în raport de motivele de recurs formulate, de actele și lucrările dosarului, precum și față de disp. art. 304, 3041, 312.pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:
În mod legal și temeinic a apreciat prima instanță că solicitarea reclamanților de a li se restitui diferența de CAS, reținută în plus prin aplicarea formei modificate a art. 23 alin.3 din Legea 19/2000 prin Legea 250/2007 ( text conform căruia aza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților este venitul brut realizat lunar ) față de cea datorată în cazul în care reținerea s-ar fi făcut anterior datei de 22.07.2009, în baza art. 23 alin.3 Legea 19/2000 ( text conform căruiaaza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut- care era în iulie 2007 de 6.350 lei conform adresei 3934/30A/2009 a Curții de Apel Bacău ), este îndreptățită.
Și această concluzie se desprinde din chiar dispozițiile art. 23 alin.1 ( cu forma păstrată atât în iunie 2007 - data notificării, cât și după republicarea din 31.07.2007, deci de la data reținerii CAS-ului în cauză ) din OG.92/2003- Cod de procedură fiscală ce constituie dreptul comun în materia creanțelor financiar fiscale - ce reglementeazănașterea creanțelor și obligațiilor fiscale. Potrivit acestui text "Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează".
Ori baza de impunere la care se calcula CAS-ul datorat de către reclamanți - constând în spor de vechime restant -, nu era cea determinată la data plății - prin însumarea cu veniturile din august 2007 ( vezi adresa 2640/30A/2009 a Curții de Apel Bacău ) -, ci cea de la data când s-a născut dreptul de a primi acele drepturi salariale restante - iunie 2007 când a fost somat recurentul - plafonată la 6.350 lei.
Dacă legiuitorul ar fi dorit altă interpretare, prin modificarea adusă Legii 19/2000 de Legea 250/2007 - legea specială în materia contribuției de asigurări sociale - ar fi prevăzut-o expres, știut fiind că excepțiile trebuiesc expres prevăzute și limitativ aplicate; ori atât timp cât nu s-a făcut o astfel de distincție de către legea specială, nici cel ce o aplica nu o putea face.
Că spiritul și litera legii 250/2007 era în sensul reținut anterior, stă și faptul că în modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii 19/2000 - adusă de Ordinul 680/2007, în vigoare începând cu 22.08.2007 -, la punctul 19 când se definește sintagma venitului brut realizat lunar la care se calcula CAS-ul după modificare, nu se includ și drepturile salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești; într-adevăr lit. g) a punctului 19 din Ordinul 680/2007, invocată de recurentă în susținerea recursului, enumeră, cu titlu de alte adaosuri la salarii ce se regăsesc în noțiunea de venit brut realizat lunar, bonusuri, compensații, indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat, ajutoare,precum și alte sume, reprezentând venituri curente sau aferente perioadelor anterioare, inclusiv cele achitate în lunile în care asigurații beneficiază de prestații de asigurări sociale fără a avea zile lucrate sau nu au fost prezenți la serviciu etc. însă condiționează proveniența lor de aprobarea prin lege sau de stabilirea prin contractele individuale ori colective de muncă; ori în cauză, sporul de vechime se datora în baza unei hotărâri judecătorești prin care se reținea tehnica greșită de abrogare a textului ce prevedea acest spor și discriminarea față de categoria profesională din care făceau parte reclamanții.
Prin urmare, față de cele reținute, constatând și că nu sunt alte motive care să fie analizate din oficiu, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil promovat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.86 din 08 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantele și ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 11.XI.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent.- /
red.dec.rec.- /12.11.
tehnored. BC/24 ex/ 16.11.2009
com.tuturor părților
Președinte:Petrina Manuela AștefăneseiJudecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina Ciobanu, Doru
