Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 361/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 361/R-CM

Ședința publică din 29 Aprilie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu

Judecător - -

Judecător - -

Grefier - -

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâtul MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE și de pârâtul-chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.120/CM din 08 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-pârât, recurentul-pârât-chemat în garanție, intimatul-reclamant și intimații-pârâți Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursurile în stare de judecată și trece la soluționarea lor.

CURTEA

Asupra recursurilor civile de față:

Prin acțiunea înregistrată la data de 16.08.2007, pe rolul Tribunalului Argeș, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata drepturilor bănești reprezentând spor de vechime în cuantum de 25% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 01.01. - 30.06.2005, actualizate cu indicele de inflație până la data executării hotărârii, să fie obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș să întocmească și să comunice Casei Județene de Pensii Aon ouă adeverință potrivit art.81 alin.1 și 3 din Legea nr.303/2004 (nemodificată) care să cuprindă venitul brut realizat pe ultima lună de activitate înainte de pensionare în care să fie inclus și sporul de vechime de 25% și să întocmească adeverințele privind reactualizarea pensiei de serviciu pe anii 2005-2006, în conformitate cu dispozițiile art.18 alin.2 din nr.HG1275/2005, venitul brut urmând să includă și sporul de vechime.

A fost chemat în judecată, în calitate de chemat în garanție, Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru a fi obligat să aloce Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș sumele necesare efectuării plăților drepturilor bănești de mai sus.

În fine, s-a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii se arată că reclamantul a desfășurat activitate în funcția de procuror în perioada 01.03.1970 - 30.06.2005, raporturile de muncă au încetând la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.

În această calitate și în raport de dispozițiile legale privind salarizarea trebuia să beneficieze de sporul de 25% pentru vechimea în muncă de peste 20 de ani.

Acest drept a fost acordat de către instanța de judecată prin sentința civilă nr.650/CM/17.11.2005, pronunțată de Tribunalul Argeș, irevocabilă prin decizia nr.138/R/CM/14.03.2006 a Curții de APEL PITEȘTI, însă doar pentru perioada anilor 2001-2004.

Astfel, au rămas neacordate drepturile bănești cu acest titlu pentru perioada 01.01. - 30.06.2005, data pensionării.

Reclamantul a mai arătat că neacordarea la timp a sporului de 25% pentru vechimea în muncă ce i se cuvenea a influențat și calcularea pensiei de serviciu, deoarece acest spor nu a fost inclus în venitul brut pe ultima lună înainte de pensionare, așa cum prevedeau dispozițiile art.81 alin.1 și 3 din Legea nr.303/2004, nemodificată, în vigoare la data pensionării.

În consecință, acesta a fost lipsit de drepturile de pensie calculate corect, în raport de sporul de vechime în muncă.

S-au făcut referiri și la decizia nr.XXXVI/07.05.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, în dosarul nr.4/2007, prin care s-a admis recursul în interesul legii, aducându-se o interpretare unitară cu privire la acest drept solicitat de magistrați, în sensul că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați beneficiau și de sporul de vechime în cuantumul prevăzut de lege.

A mai susținut reclamantul că dacă nu s-ar acorda acest spor, s-ar confirma caracterul discriminatoriu al actelor normative subsecvente Legii nr.50/1996, prin suprimarea unui drept recunoscut inițial, în raport cu celelalte categorii din sistemul bugetar și personalul auxiliar de specialitate din organele autorității judecătorești.

Astfel s-ar încălca dispozițiile art.16 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la egalitatea în fața legii fără privilegii și discriminări.

Pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cauzei în raport de dispozițiile art.36 alin.2 din nr.OUG27/29.03.2006, aprobată prin Legea nr.45/2007.

Față de dispozițiile art.89 și 93 din Legea nr.304/2004, republicată și modificată, precum și de calitatea de ordonator secundar de credite, s-a solicitat introducerea în cauză a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI.

Partea a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, întemeiată pe dispozițiile art.60-63 Cod procedură civilă.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat aplicarea Deciziei nr.XXXVI din 07 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în conformitate cu disp. art. 329 pct. 3 pr.civ.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 05.09.2007, Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe motiv că nu este angajatorul reclamantului și nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale către foștii salariați ai Ministerului Public.

Rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice nr.500/2002, art.19-35.

Excepția necompetenței materiale și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor au fost respinse prin încheierea pronunțată în ședința publică din 06.02.2008. S-au reținut atunci calitatea de ordonator principal de credite și rolul important în elaborarea proiectului bugetului de stat pe care le are pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor. Apoi s-a arătat că litigiul dedus judecății este un conflict de muncă potrivit art. 295 alin. 2 muncii, care se soluționează în primă instanță de tribunal, în complet specializat de litigii de muncă și asigurări sociale.

Prin sentința civilă nr.120/CM/08.02.2008, Tribunalul Argeșa admis acțiunea, a obligat pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș să plătească reclamantului drepturile bănești reprezentând sporul de vechime de 25% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, pe perioada 01.01.2005 - 30.06.2005, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

A obligat pe pârâtul Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș să întocmească și să comunice Casei Județene de Pensii Aoa deverință potrivit art.81 alin.1 și 3 din Legea nr.303/2004 și o adeverință pentru reactualizarea pensiei de serviciu a reclamantului, corespunzătoare perioadei 2005 - 2006.

A admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, acesta fiind obligat să aloce pârâților fondurile necesare efectuării plății drepturilor bănești sus menționate.

A respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut următoarele:

Reclamantul a fost pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă la data de 30.06.2005 din funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.

Prin sentința civilă nr.650/CM/17.11.2005, pronunțată de Tribunalul Argeș, rămasă irevocabilă prin decizia nr.138/R/CM/14.03.2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, reclamantului i-a fost recunoscut și acordat sporul de vechime în muncă pentru perioada 2001 - 2004.

Sporul de vechime în muncă a fost recunoscut pe cale judecătorească, potrivit hotărârilor judecătorești menționate mai sus iar prin nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.45/2007, a fost expres prevăzut în art.4 începând cu data de 12.03.2007.

S-a arătat în considerente că ar constitui o discriminare neacordarea sporului de vechime tuturor judecătorilor și procurorilor pentru perioada 01.01.2005 - 12.03.2007, fiind încălcate astfel dispozițiile art.14 din

În speța de față, întrucât reclamantul s-a pensionat la data de 30.06.2005, drepturile bănești cu acest titlu se cuvin până la data pensionării.

Potrivit art.40 alin.2 lit.h) coroborat cu dispozițiile art.81 alin.1 și 3 din Legea nr.303/2004, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, în calitate de angajator al reclamantului, are obligația de a elibera adeverință în care să fie cuprins venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de pensionare, care să includă și sporul de vechime de 25%.

În raport de dispozițiile art.18 alin.2 din nr.HG1275/2005, angajatorul are obligația de a întocmi adeverință în vederea reactualizării pensiei de serviciu pe anii 2005 - 2006 cu venitul brut în care să fie inclus și sporul de vechime. Obligația angajatorului în raport de dispozițiile menționate subzistă în a comunica această adeverință casei județene de pensii în scopul actualizării pensiei de serviciu pentru perioada mai sus precizată.

Pentru considerentele arătate și în raport de dispozițiile art.70-72 din Legea nr.168/1999, acțiunea a fost privită ca întemeiată.

În baza art.60-63 Cod procedură civilă a fost admisă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, avându-se în vedere și dispozițiile art.736/2003 din HG, privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, coroborate cu prevederile art.131 pct.1 din Legea nr.304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, potrivit cărora instanțele judecătorești sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat.

S-a reținut incidența art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, care prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile aflate în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.

Împotriva sentinței au declarat recurs, în termen legal, pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Primul recurent a invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.

În susținerea motivului de recurs se aduc următoarele argumente:

Este eronată opinia referitoare la introducerea în cauză a Ministerului Economiei și Finanțelor în calitate de pârât deoarece nu poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat.

Rolul acestui minister este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice nr.500/2002.

Ministerul Economiei și Finanțelor nu are în atribuții modificarea legii bugetului de stat.

Față de Ministerul Economiei și Finanțelor, care nu are calitatea de angajator al reclamantului, la acest moment nu există un raport de drept material care să poată fi valorificat prin prezenta acțiune în justiție.

Un alt motiv de recurs este acela că suplimentarea cheltuielilor stabilite prin legea bugetului de stat este o problemă de legiferare, astfel că, dând curs unei asemenea cereri instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești.

În fine, se arată legat de primul motiv de recurs, potrivit art.3 alin.1 pct.48 din nr.HG386/2007 și art.28 din Legea nr.500/2002, proiectele legilor bugetare anuale se elaborează de Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor. sumelor bugetare deja alocate instituțiilor se face în conformitate cu art.48 și următoarele din lege, atribuții având nu numai Ministerul Economiei și Finanțelor, ci și ordonatorii principali și secundari de credite.

- Primul motiv de recurs invocat de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este acela potrivit căruia instanța de fond a dispus actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor bănești cuvenite reclamantului cu aplicarea greșită a legii.

În acest sens partea arată că fondurile ce i-au fost alocate pe anul 2007 pentru plata drepturilor de personal au fost aprobate prin Legea bugetului de stat nr.388/2007, care nu cuprinde un capitol distinct de cheltuieli pentru plata creanțelor de drepturi salariale acordate de instanță, astfel că acordarea ulterioară a unei sume de bani peste cea datorată chiar reprezentând indicele de inflație nu se justifică.

Prevederile art.14 alin.2 și art.29 alin.3 din Legea nr.500/2002 sunt în sensul că nicio cheltuială din buget nu poate fi angajată și efectuată dacă nu există bază legală pentru aceasta.

Pe de altă parte, se arată, în lipsa unei prevederi legale care să reglementeze materia actualizării drepturilor cu rata inflației, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu are la dispoziție alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege.

Aplicarea indicelui de inflație apare ca un mijloc de constrângere, însă plata drepturilor bănești actualizate este lipsită de cauză juridică.

- Al doilea motiv de recurs vizează actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului. În conformitate cu art.18 alin.2 din nr.HG1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004, actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate.

Pensia de serviciu a reclamantului a fost actualizată pentru anul 2005 și 2006 potrivit textelor de lege în vigoare la acea dată.

Cum Legea nr.45/2007 a intrat în vigoare abia în data de 12.03.2007, actualizarea pensiei de serviciu a intimatului-reclamant în funcție de sporul de vechime se poate face doar după data de 12.03.2008.

De altfel, susține recurentul-pârât, în prezent pensia de serviciu se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Este deci evident că actualizarea pensiei de serviciu a intimatului-reclamant nu putea fi acordată pentru perioada anterioară intrării în vigoare a nr.OUG100/2007 care conține dispozițiile menționate mai sus.

În drept, recursul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă.

Recursurile nu sunt fondate.

Potrivit dispozițiilor art.18 și 20 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort, iar Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, elaborând proiectele legilor bugetare anuale și examinând periodic execuția bugetară.

Atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor, enumerate de art.19 din lege, constau în pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobările contului general de execuție, în luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, etc.

În baza acestor atribuții legate de execuția bugetară, Ministerul Economiei și Finanțelor dispune măsuri pentru alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale ale angajaților de către ministerul d e resort. În considerarea lor, fără a adăuga la lege, instanța a obligat pârâtul la alocarea fondurilor necesare pentru achitarea drepturilor bănești cuvenite reclamantului.

Legat de primul motiv de recurs invocat de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea reține că daunele-interese constând în actualizarea cu indicele de inflație pentru repararea prejudiciului cauzat prin neplata drepturilor salariale cuvenite vizează creanța rezultând din exercitarea raporturilor de muncă.

Existența și cuantumul acestora nu au fost contestate în prezentul recurs decât prin prisma lipsei fondurilor necesare pentru achitarea sumei în cauză.

Or, aspectele de ordin administrativ sau financiar, respectiv problemele legate de execuția bugetară anuală, nu pot afecta existența sau cuantumul drepturilor prevăzute de dispozițiile legale.

Dată fiind prioritatea stabilită de art.156 Codul muncii drepturilor salariale, a se vedea în acest sens reglementările art.161 pct.(4) din Capitolul III Codul muncii - Plata salariului, acestea trebuind să fie plătite înaintea oricăror obligații bănești, problemele invocate nu privesc și nu afectează existența drepturilor bănești în discuție, ci fundamentarea bugetului din care se fac plățile.

Eliberarea și înaintarea adeverinței cuprinzând și sporul de vechime în muncă de 25% pentru actualizarea pensiei de serviciu, operații la care a fost obligat Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, și nu recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizează strict stabilirea pensiei de serviciu în funcție de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și venitul brut realizat la data pensionării, pentru că se referă la un spor salarial la care partea era îndreptățită firesc în timpul exercitării funcției.

Stabilirea pensiei este reglementată de dispozițiile art.7 și urm. din Normele metodologice menționate în cererea de recurs, astfel că nu se poate reține ca fondată afirmația că prin aceste operații s-ar efectua o dublă reactualizare.

Nici despre aplicarea retroactivă a prevederilor Legii nr.45/2007 nu poate fi vorba.

Aceasta deoarece sporul de vechime în muncă se cuvenea intimatului-reclamant, în baza unor acte normative anterioare la care face referire Decizia nr.XXXVI/2007 a Înaltei Curți de Casați și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii.

Cum dispozițiile art.33 alin.(1) din Legea nr.50/1996 în raport cu prevederile art.I pct.32 din nr.OG83/2000, art.50 din nr.OUG177/2002, au fost interpretate în sensul că judecătorii și procurorii au beneficiat până la intrarea în vigoare a Legii nr.45/2007 de sporul de vechime în muncă, daunele-interese au fost corect stabilite de la data la care sporul de vechime în muncă se cuvenea intimatului-reclamant potrivit dispozițiilor legale aflate în vigoare în anul 2005, debitorul lor fiind de drept în întârziere potrivit dispozițiilor art.1079 alin.2 pct.3 și art.1081 teza a doua Cod civil.

Întrucât nu sunt îndeplinite în cauză condițiile de nelegalitate și netemeinicie invocate de către recurenți, care se încadrează în prevederile art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă, în baza art.312 Cod procedură civilă recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și de recurentul-pârât-chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.120/CM din 08 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul și pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 29 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./22.05.2008

Jud.fond: /

Președinte:Nicoleta Simona Păștin
Judecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 361/2008. Curtea de Apel Pitesti