Drepturi salariale (banesti). Decizia 364/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITE ȘTI
SECȚIA CIVIL, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 364/R-CM
Ședința public din 29 Aprilie 2008
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judector
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTITIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.225/CM din 07 martie 2008, pronunțat de Tribunalul Arge ș, în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public au lipsit recurenții-pârâți, intimatul-reclamant și intimatul-pârât Tribunalul Harghita.
Procedura este legal îndeplinit.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier ul de ședinț, dup care:
Având în vedere c s-a solicitat judecarea în lips, curtea constat recursurile în stare de judecat și trece la soluționarea lor.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de faț, constat c prin cererea înregistrat la data de 26.11.2007, reclamantul a chemat în judecat pe pârâții Tribunalul Harghita și Ministerul Justiției pentru ca, prin hotrârea ce se va pronunța, s fie obligați la plata actualizat cu indicele de inflație a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic în cuantum de 50% prevzut de art.47 din Legea nr.50/1996 raportat la indemnizația de încadrare brut lunar, pentru perioada 09.05.2006 - 01.02.2007.
A fost chemat în judecat și Ministerul Economiei și Finanțelor pentru a fi obligat la alocarea sumelor necesare efecturii plților.
În motivarea cererii reclamantul a artat c potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiaz de un spor de 50% din salariu.
Prin art.50 din nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat.
Abrogarea a fost înlturat prin art. 41 din nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judectorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, care a abrogat în totalitate nr.OUG 177/2002.
Dreptul prevzut de art.47 din Legea nr.50/1996 a rmas în vigoare pân la data de 01 februarie 2007, la care a intrat în vigoare nr.OG8/2007. Aceasta a abrogat dispozițiile Legii nr.50/1996, pe cale de consecinț el trebuie acordat pentru aceast perioad.
Mai mult, s-a artat, la data stabilirii acestui drept prin art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referinț cum sunt condițiile în care judectorii își desfșoar activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihic.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiat, artând c textul art.47 din Legea nr.50/1996, invocat de reclamant în susținerea pretențiilor, a fost abrogat total și expres prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
De asemenea, nr.OG 83/2000 a fost emis în temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României, forma în vigoare la acea dat și ale art. 1 lit. q pct. 1 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Salarizarea și alte drepturi ale personalului din sistemul autoritții judectorești nu sunt incluse în domeniul legii organice, delimitat extrem de clar de art. 72 din Constituția Românie, de aceea nu se poate reține c au fost înclcate dispozițiile art. 114 alin. (1) din Legea fundamental.
OG nr. 83/2000 nu a depșit prin conținut limitele și condițiile prevzute prin legea de abilitare astfel c au fost respectate și prevederile art. 107 alin. 3 din Constituția României.
Adoptarea nr.OG83/2000 a avut printre obiective modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autoritții judectorești, prin includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic și a altor sporuri în indemnizația unic mrit. Reclamantul nu a pierdut drepturile aferente sporului de risc decât formal, acesta fiind inclus în salariul de baz.
În fine, a artat pârâtul, prin acordarea unor drepturi neprevzute de lege instanța ar depși limitele puterii judectorești și și-ar aroga atribuții de legiferare.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de Direcția General a Finanțelor Publice Aai nvocat prin întâmpinare excepția lipsei calitții procesuale pasive susținând c atât Ministerul Economiei și Finanțelor, cât și Ministerul Justiției sunt ordonatori principali de credite, iar potrivit dispozițiilor legale creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator de credite.
Se face o grav eroare atunci când se consider c Ministerul Economiei și Finanțelor poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat. Rolul acestui minister este de a rspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementat de art. 19-35 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002.
Prin sentința civil nr.225/CM din 07 martie 2008, Tribunalul Arge șaa dmis acțiunea și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Harghitas plteasc reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația de încadrare brut lunar pentru perioada 09.05.2006 - 01.02.2007, actualizate cu indicele de inflație la data plții efective.
Totodat, a obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s vireze celorlalți pârâți fondurile necesare achitrii drepturilor bnești menționate.
La soluționarea excepției lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor tribunalul a avut în vedere calitatea de ordonator principal de credite a acestuia și rolul important în elaborarea proiectului bugetului de stat.
Pe fond, tribunalul a reținut c reclamantul a îndeplinit funcția de magistrat la udec toria Toplița, în perioada 09.05.2006 - 12.03.2007, iar ordonator de credite al acestei judectorii este Tribunalul Harghita.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, magistrații și personalul auxiliar de specialitate, beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baz brut lunar.
S-a mai reținut c prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat expres.
Procedându-se astfel, au fost înclcate atât normele constituționale referitoare la delegarea legislativ, cât și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art.108 alin.3 din Constituție, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevzute de aceasta.
Prin art.1 pct.1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat s emit ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat.
Cu toate acestea, prin nr.OG83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996, deși așa cum rezult din dispozițiile art.56-62 ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ, pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
S-a considerat c abrogarea nu poate produce efecte juridice atâta vreme cât nr.OG83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind evident contradicția sa cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000.
S-a reținut incidența dispozițiilor art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului și Libertților Fundamentale, potrivit crora: " Orice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauz de utilitate public și în condițiile prevzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional".
Sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihic solicitat de reclamanți, drept de creanț, a fost considerat bun în sensul art.1 din Protocolul amintit.
Din cuprinsul nr.OG83/2000 prin care s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, nu se poate desprinde care a fost utilitatea public a lipsirii magistraților de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic.
S-a reținut c exist conflict între art.1 pct.42 din nr.OG83/2000, care a abrogat art.48 din Legea nr.50/1996 și art.1 din Protocolul Adițional la Convenția European a Drepturilor Omului, urmând a se da preponderenț acestui din urm text potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României.
S-a mai reținut c potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz acțiuni care sunt în responsabilitatea Guvernului, cu privire la pregtirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție. Conform art.3 alin.1 pct.2 din nr.HG208/2005, aceast instituție gestioneaz și proiectul legii de rectificare bugetar. În lipsa rectificrii bugetului cu sumele necesare, Ministerul Justiției se afl în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata sumelor cerute de reclamant.
Actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor bnești cuvenite a fost întemeiat pe dispozițiile art.161 alin.4 Codul muncii.
Împotriva sentinței au declarat recurs, în termen legal, pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
Motivul de recurs invocat de recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor este acela potrivit cruia hotrârea a fost pronunțat cu aplicarea greșit a legii.
În susținerea acestui motiv se arat c în mod greșit instanța a respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a acestui minister, obligându-l s vireze fondurile necesare achitrii drepturilor bnești acordate reclamantului.
Reclamantul poate solicita acordarea unor drepturi bnești aferente raporturilor de serviciu faț de instituția angajatoare, și nu faț de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Acest minister elaboreaz proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificrile corespunztoare. În acest sens sunt prevederile art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 386/2007 și ale art. 28 din Legea nr. 500/2002.
Ambele ministere sunt ordonatori principali de credite, de aceea creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetar anual nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite. Interdicția este prevzut de dispozițiile art.47 alin.2 din Legea nr.500/2002.
În drept, recursul Ministerului Economiei și Finanțelor este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedur civil.
Recurentul-pârât Ministerul Justiției critic sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub urmtoarele aspecte:
- Instanța a pronunțat soluția atacat cu depșirea atribuțiilor puterii judectorești;
- Hotrârea este lipsit de temei legal și a fost dat cu aplicarea greșit a legii.
În susținerea acestor motive de recurs se arat urmtoarele:
Nicio dispoziție legal nu stabilește c salarizarea magistraților și personalului auxiliar de specialitate se realizeaz prin lege organic.
Domeniul legii ordinare este regula, excepția fiind legea organic, în al crei domeniu strict reglementat de art.72 din Constituție se regsesc organizarea și funcționarea instanțelor judectorești, nu și drepturile salariale.
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 - lege ordinar - s-a fcut cu respectarea dispozițiilor constituționale care permit intervenția în domeniul legii ordinare prin ordonanțe. Mai mult, nr.OG83/2000 a fost aprobat prin lege, act de același nivel cu Legea nr.50/1996.
Pe de alt parte, instanța a omis din vedere un element esențial, și anume acela c prin nr.OG83/2000 aprobat prin Legea nr.334/2001 s-a realizat un nou sistem de salarizare, stabilindu-se indemnizații lunare pe funcții, în raport de nivelul instanțelor și parchetelor și de vechimea în magistratur, ca unic form de remunerare a activitții acestora.
În nr.OG83/2000 se prevede abrogarea tuturor indemnizațiilor și sporurilor de care beneficiaz în prezent magistrații.
Atât prin Legea nr.154/1998, cât și prin nr.OG83/2000, s-a realizat un sistem de salarizare bazat pe noi principii și pe elemente noi de determinare a veniturilor salariale - valoarea de referinț sectorial, coeficientul de multiplicare. Acestea din urm fiind majorate substanțial, la momentul respectiv au dus la creșterea remunerației magistraților și personalului auxiliar de specialitate, deși s-a procedat la abrogarea unor sporuri calculate la salariul de baz.
Se mai arat c în mod greșit instanța a dispus plata drepturilor salariale solicitate actualizate în funcție de rata inflației. Aceasta deoarece potrivit art. 1088 civil daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legal. Acestea nu sunt debite decât în ziua cererii de chemare în judecat, afar de cazurile în care dobânda curge de drept.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod procedur civil.
Recursul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor nu este fondat.
Soluția asupra excepției lipsei calitții procesuale pasive a acestei prți constituie o aplicare corect a dispozițiilor legale și pentru urmtoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.18 și 20 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort, iar Guvernul asigur realizarea politicii fiscal-bugetare, elaborând proiectele legilor bugetare anuale și examinând periodic execuția bugetar.
Atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor, enumerate de art.19 din lege, constau în pregtirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobrile Contului general de execuție, în luarea msurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, etc.
În baza acestor atribuții legate de execuția bugetar, Ministerul Economiei și Finanțelor dispune msuri pentru alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare achitrii drepturilor bnești cuvenite angajaților de ctre ministerul d e resort.
Primul motiv de recurs invocat de recurentul-pârât Ministerul Justiției, vizând soluționarea cauzei cu depșirea atribuțiilor puterii judectorești, motiv reglementat de dispozițiile art.304 pct.4 Cod procedur civil, nu este fondat.
Caracteristic personalului din autoritțile și instituțiile publice este c salariile se suport din fonduri defalcate de la bugetul de stat, cu consecința stabilirii prin lege a modului de salarizare - art.157 alin.2 Codul muncii.
Este îns atributul instanței de judecat a verifica dac aplicarea reglementrilor în domeniul salarizrii, în executarea raporturilor juridice de munc, este conform regulilor și principiilor de drept consacrate în materie de normele interne și internaționale.
Aceleași considerente au fost avute în vedere și de Înalta Curte de Casație și Justiție la pronunțarea Deciziei nr.VI/2007, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat cu privire la aplicarea dispozițiilor art.11 alin.(1) din nr.OUG177/2002, art.28 alin.(4) din nr.OUG43/2002, modificat prin nr.OUG24/2004, modificat și aprobat prin Legea nr.601/2004.
Astfel, s-a artat c este atributul instanței de judecat s verifice dac aplicarea textelor de lege prin care s-au acordat sporuri la indemnizația de încadrare brut lunar judectorilor și procurorilor care au soluționat cauze privind fapte de corupție s-a fcut cu respectarea principiului egalitții cetțenilor în fața legii consacrat de art.16 alin.(1) din Constituția României, republicat, cu cel al egalitții de tratament salarial pentru munc egal instituit prin normele internaționale.
Așa cum s-a reținut la judecata în prim instanț, dreptul la un spor de 50% din salariul de baz brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihic a fost reglementat pentru magistrați prin art.47 din Legea nr.50/1996, republicat.
Textul de lege a fost abrogat prin art. I pct. 42 din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Contrar celor susținute de recurent, abrogarea s-a fcut cu înclcarea limitelor delegrii legislative fixate prin Legea nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Posibilitatea reglementrii primare prin ordonanțe emise de Guvern este sever circumstanțiat prin dispozițiile constituționale - art.114 din Constituția României din anul 1991.
Legea de abilitare stabilește în mod obligatoriu domeniul și data pân la care se pot emite ordonanțe.
Prin art.1 pct.Q1 din aceast lege, Guvernul a fost abilitat s emit ordonanț doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat, nu și pentru abrogarea dispozițiilor acesteia. Iar Legea nr.334/2001 aprob nr.OG83/2000 în temeiul limitelor delegrii legislative stabilite prin art.1 pct.Q1 menționat mai sus.
Acolo unde a avut în vedere și abrogarea unor texte de lege, legiuitorul a prevzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare. A se vedea în acest sens art.1 pct.Q3 din Legea nr.125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat s emit ordonanț pentru abrogarea art.2 alin.3, pct.B lit.d) din Decretul nr.247/1997.
În conținutul dreptului fundamental la munca și protecția social a muncii - consacrat de art.38 din Constituția României din 1991 - se regsesc și msurile de protecție social privind prestarea muncii în condiții grele, precum și în alte situații specifice.
Este și cazul de faț în care munca se presteaz în condiții de risc și suprasolicitare neuropsihic, aspect necontestat de ctre pârâți.
Pentru aceasta s-a stabilit inițial dreptul reclamantului la un spor de 50% din salariul de baz brut lunar.
S-a justificat de ctre recurent îngrdirea exercițiului acestui drept prin aceea c nr.OG83/2000 a stabilit un nou sistem de salarizare cu indemnizație ca unic form de remunerare.
Includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic în noile indemnizații reglementate de nr.OG83/2000 nu rezult din modalitatea de stabilire a acestora pentru personalul în discuție. Dispozițiile legale menționate se refer la funcții, vechimea în magistratur, nivelul instanței
Includerea sporurilor abrogate în indemnizațiile de încadrare, respectiv în coeficientul de multiplicare este în contradicție cu intenția declarat de majorare a veniturilor salariale. Mai mult, modalitatea invocat nu permite verificarea salarizrii în funcție de condițiile speciale în care se presteaz munca, respectiv verificarea aplicrii sporului ca procent din salariul de baz/ indemnizația de încadrare.
Lipsa fondurilor bugetare nu constituie o justificare a îngrdirii exercițiului acestui drept la sporul de 50% din cele enumerate de art.49 din Constituție.
Modalitatea de includere a sporului în salariul de baz contravine și semnificației componentelor salariului stabilite de prevederile art.155 Codul muncii.
Salariul de baz constituind partea principal sau fix a salariului total se calculeaz în funcție de nivelul studiilor, calificarea și pregtirea profesional, importanța postului, competența profesional.
Sporurile formeaz partea variabil a salariului. Acestea se pltesc pentru compensarea efortului depus în plus sau a riscului ridicat pe care îl presupune munca.
Dreptul la protecția social a muncii prestate în condiții speciale, concretizat în sporul de 50% la salariul de baz brut lunar constituie pentru cele artate mai sus, un drept recunoscut de dispozițiile legale, implicit un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului și Libertților Fundamentale.
bazei de calcul a salariului nu constituie o justificare pentru lipsirea de acest bun.
Astfel, corect s-a considerat la judecata fondului c aplicarea normei internaționale se impune faț de normele interne invocate în aprare de recurentul-pârât, în virtutea dispozițiilor art.20 alin.2 din Constituția României.
Nu în ultimul rând legalitatea soluției pe fondul cauzei rezult și din perspectiva prevederilor art.329 Cod procedur civil, prin Decizia nr.21/10.03.2008 pronunțat în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție interpretând dispozițiile legale incidente în speț în sensul c judectorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz lunar și dup intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobat prin Legea nr. 334/2001.
Actualizarea creanței salariale cu indicele de inflație constituie o just reparație a prejudiciului suferit prin neplata dreptului cuvenit, evidențiat prin scderea puterii de achiziție de bunuri și servicii cu aceeași sum de bani. Astfel, aplicarea dispozițiilor art.161 alin.4 Codul muncii este corect, chiar dac dispozițiile art.269 din același cod trimit la prevederile art.1088 Cod civil, care reglementeaz daunele-interese pentru neexecutarea unei obligații având ca obiect o sum oarecare constând în dobânda legal.
Prin aplicarea regulilor de drept comun ale rspunderii contractuale, actualizarea cu indicele de inflație opereaz de la data scadenței deoarece salariul se pltește într-un timp determinat adic cel puțin o dat pe lun, potrivit dispozițiilor art.161 alin.1 Codul muncii, termen pe care debitorul l-a lsat s treac nejustificat. A se vedea în acest sens dispozițiile art.1079 alin.3 și art.1081 Cod civil.
Pentru aceste considerente, Curtea va reține c nu sunt îndeplinite condițiile de nelegalitate și netemeinicie reglementate de art.304 pct.4 și 9 Cod procedur civil și va respinge recursurile ca nefondate în baza art.312 Cod procedur civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția General a Finanțelor Publice A, împotriva sentinței civile nr.225/CM din 07 martie 2008, pronunțat de Tribunalul Arge ș, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul și pârâtul TRIBUNALUL HARGHITA.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 29 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITE ȘTI - Secția Civil, pentru cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./26.05.2008
Jud.fond:
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu
