Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 624/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 624/2009
Ședința publică de la 25 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții CURTEA DE APEL ALBA IULIA și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.377/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Completul nou constituit potrivit art.98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform aspectelor menționate în procesul-verbal de incidență procedurală din 25 mai 2009, păstrat cauza pentru judecată.
S-a făcut referatul cauzei, după care, față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr- reclamanții, G, și au chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- să se dispună obligarea pârâților la plata către fiecare reclamant a drepturilor salariale cuvenite cu titlu spor de periculozitate de 15%, din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 1.06.2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii precum și în continuare, pentru reclamanta începând cu data de 1.09.2006, iar pentru reclamanta, începând cu data de 15.05.2006, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material până la data plății efective.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții sunt judecători în cadrul Judecătoriei Petroșani.
Conform art. 7 din OUG nr. 27/2006 pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare și/sau periculoase reclamantelor trebuie să li se acorde sporul procentual solicitat prin acțiune proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Personalul din justiție, deși se regăsește în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, pârâții nu au înțeles să procedeze în sensul plății efective a sporului solicitat.
Potrivit art. 40 din CCM la nivel național se diferențiază în mod clar drepturile salariale acordate în mod diferențiat cu titlu de spor de periculozitate de sumele cu titlu de spor pentru condiții nocive, sporul solicitat prin acțiunea cuvenindu-li-se datorită condițiilor de muncă, de stres și concentrare maximă necesare în munca și activitatea profesională desfășurată.
Drepturile bănești solicitate de către reclamante nu pot face obiectul limitării sau neplății acestora, pentru realizarea unui serviciu stabil, eficient și imparțial, reclamantele fiind supuse unui regim sever de incompatibilități, interdicții și conflicte de interese.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în litigiile având ca obiect plata drepturilor salariale având calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că din interpretarea art. 7 din OUG nr. 27/2006 rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existentei unor condiții de muncă care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase și pot de la o situație la alta. Prin urmare, art. 7 din OUG nr. 27/2006 nu poate fi interpretat în sensul obligativității acordării sporului de 15% de mai multe ori, sporul putând fi acordat o singură dată, în urma aprecierii de ansamblu a unui expert de specialitate asupra existenței în cadrul fiecărei instanțe în parte a condițiilor deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
În sensul respingerii acțiunii, trebuie avut în vedere că reclamanții beneficiază de sporul de 15% care le este acordat.
Pe de altă parte, s-a apreciat că prevederile contractului colectiv de muncă nu sunt incidente în privința magistraților.
Prin Încheierea din 10.01.2008, Tribunalul Hunedoaraa dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului la Curtea de APEL ALBA IULIA, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari din cadrul tribunalului.
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin Încheierea nr.46/F/CC/4.02.2008 pronunțată în dosar nr- a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba.
Prin sentința civilă nr.377/9.04.2008, Tribunalul Albaa admis acțiunea formulată de reclamanți, pârâții fiind obligați în solidar să plătească în favoarea reclamanților, corespunzător raportului de serviciu avut de aceștia, drepturile bănești cuvenite și neachitate, reprezentând 15% din indemnizația de încadrare brută lunară cu titlu de spor de periculozitate începând cu data de 1.06.2004 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii precum și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamanții solicită sporul de periculozitate pentru riscul vieții și al sănătății, recunoscut de art. 77 din Legea nr. 303/2007 și de art. 27 din OUG nr. 27/2006.
Nu a fost primită susținerea pârâtei că reclamanții beneficiază de sporul de 15% pentru condiții vătămătoare, respectiv sporul de toxicitate, deoarece normele legale incidente nu conțin cuvântul singur sau cumulativ, sporurile salariale și procentuale trebuind să fie acordate pe categorii de riscuri și sunt diferențiate în mod clar condițiile nocive și toxice de cele periculoase conform și art. 40 din CCM la nivel național.
Personalul din justiție se regăsește în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, iar ordonatorul de credite a recunoscut pe bază de expertiză numai sporul de condiții vătămătoare.
Potrivit prevederilor art. 6 și 7 din Decretul Lege nr. 92/1976 și art. 296 din Legea nr. 53/2003 Curtea de APEL ALBA IULIA în calitate de operator al carnetelor de muncă va efectua cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Prin recursul formulat, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat admiterea acestuia și modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii acțiunii, susținând că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii și cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
Așa cum s-a menționat și în fața instanței de fond, din cuprinsul art. 7 din OUG nr. 27/2006 rezultă că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existenței unor condiții deosebite de muncă, ce pot fi grele, vătămătoare sau periculoase și pot de o instanță la alta.
Sporul în discuție este un spor unic și poate fi acordat o singură dată.
Acordarea unui drept salarial nereglementat în legislația specifică personalului din sistemul autorității judecătorești nu este posibilă, drepturile salariale ori de altă natură cuvenite magistraților fiind stabilite exhaustiv prin OUG nr. 27/2006.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 32 din OUG nr. 27/2006 care statuează: "judecătorii, procurorii, personalul de specialitate prevăzut de prezenta ordonanță de urgență beneficiază și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte normative speciale".
Ca atare, magistrații pot beneficia de un drept de natură salarială ori de altă natură stabilite prin alte acte normative doar sub condiția restrictivă de a fi prevăzut pentru aceștia de alte acte normative în mod expres, adică în mod special pentru magistrați, distinct pentru aceștia; or, plata unui spor de periculozitate de natura celui solicitat de reclamanți nu este prevăzut ca atare în beneficiul magistraților de nici un act normativ cu caracter special.
Este greșită și dispoziția de plată a acestui spor și în continuare, fiind vorba de un drept nenăscut și care nu este actual.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, prin recursul declarat, a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii acțiunii formulate împotriva pârâtei, iar în subsidiar modificarea în parte a sentinței, în sensul respingerii acțiunii în privința obligării la plata sumelor către reclamanți.
În motivarea recursului se reia apărarea formulată în fața instanței de fond, arătându-se că pârâta recurentă nu are calitatea de angajator al reclamantelor.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile sunt întemeiate pentru considerentele ce vor fi arătate:
Reclamanții, judecători în cadrul Judecătoriei Petroșani, își întemeiază acțiunea, în principal, pe prevederile art. 7 din OUG nr. 27/2006 și art. 40 din CCM la nivel național.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilorli se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Reclamanții susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.
Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.
Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.
Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.
Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.
Prin urmare, judecătorii din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.
Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățiți la un unic spor de 15% și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.
În consecință, este corectă susținerea pârâtului Ministerul Justiției că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamantele.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la judecători, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.
Față de considerentele reținute, se constată că prima instanță a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale la speța dedusă judecății, acțiunea formulată de reclamante fiind nefondată, astfel că se impune respingerea acesteia.
Pentru considerentele menționate, în temeiul art. 312 alin.1 Cod proc.civ. raportat la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea va admite ca fondate recursurile declarate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B și pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință, va modifica în sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanți împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților B și Curtea de APEL ALBA IULIA.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca fondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.377/09.04.2008 pronunțată de TRIBUNALUL ALBA în dosar nr- și în consecință:
Continuarea minutei deciziei civile nr.624/2009
Modifică, sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii civile formulate de reclamanții, G, și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored./ 22 Iunie 2009
Jud. fond.
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Monica Maria
