Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 4926/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.3556/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.4926/
Ședința publică de la 01 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurențiiPrimăria Comunei și Consiliul Local al Comuneiîmpotriva sentinței civile nr.711 din data de 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect:"drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurențiiPrimăria Comunei și Consiliul Local al Comunei,prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.111 din 01.07.2009 depusă la dosar-fila 11 și intimatul,prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.39 din 29.06.2009 depusă la dosar-fila 12.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenții Primăria Comunei și Consiliul Local al Comunei, prin avocat, având cuvântul, arată că în această fază procesuală înțeleg să solicite încuviințarea probei cu înscrisuri, în cadrul căreia depun la dosar întâmpinarea formulată de aceștia și depusă în fața primei instanțe, dat fiind faptul că aceasta nu se mai regăsește printre actele și lucrările dosarului de fond.
Intimatul, prin avocat, având cuvântul asupra cererii de probatorii formulată oral de către recurenți, prin avocat, arată că nu se opune încuviințării acesteia.
Curtea, după deliberare, în temeiul art.305 cod proc. civilă încuviințează pentru recurenți proba cu înscrisuri astfel cum a fost solicitată, ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării pricinii deduse judecății, luând act de administrarea acesteia la termenul de azi.
Părțile prezente, interpelate fiind, arată că nu au alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă părților cuvântul în susținerea și combaterea cererilor de recurs deduse judecății.
Recurenții Primăria Comunei și Consiliul Local al Comunei, prin avocat, având cuvântul, solicită a se observa că în conținutul sentinței recurate există o neconcordanță între considerentele hotărârii și dispozitivul acesteia, în sensul că în considerentele hotărârii, instanța de fond face referire la excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție ce nu are nicio legătură cu cauza dedusă judecății, nefiind invocată de nicio parte, iar în dispozitivul sentinței instanța de fond nu mai face nicio referire la această excepție.
De asemenea, recurenții, prin avocat, arată că în fața primei instanțe au formulat și au depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de către intimat, însă această întâmpinare nu se mai află la dosar, și prin conținutul acesteia a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Comunei, motivat de faptul că, aceasta nu are personalitate juridică, fiind o structură funcțională, aflată într-o clădire mică în cadrul căreia își desfășoară activitatea atât Primăria cât și Consiliul Local al Comunei, împrejurare față de care primăria nu poate fi obligată la plata drepturilor salariale solicitate de reclamant.
Față de această împrejurare, solicită a se observa că din conținutul dosarului primei instanțe lipsesc file, iar excepția invocată pe cale de întâmpinare, nu a fost avută în vedere de către instanță, întrucât aceasta nu s-a mai regăsit la dosar.
Mai mult decât atât, recurenții, prin avocat, solicită a se observa că reclamantul în cauză prin acțiunea formulată a solicitat obligarea Primăriei cât și a Consiliului Local al Comunei la plata sporului de vechime, fără a preciza care este valoarea acestor pretenții, iar instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, a obligat pârâții la plata sporului de vechime fără a avea în vedere și poziția instituțiilor pârâte care nu au recunoscut aceste pretenții calculate de către reclamant, personal, și nu de către o persoană specializată în acest domeniu.
Astfel, potrivit dispozițiilor legale viceprimarii nu pot beneficia de alte sporuri în afara indemnizației lunară pe care o primesc pe întreaga perioadă a mandatului, ca fiind unica formă de remunerare.
Având în vedere cele susținute, solicită, în principal, admiterea ambelor recursuri astfel cum au fost formulate și motivate în scris, casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, iar în subsidiar, admiterea recursurilor declarate împotriva hotărârii instanței de fond și reținând cauza spre rejudecare, respingerea acțiunii ca nefondată.
Cu cheltuieli de judecată.
Intimatul, prin avocat, având cuvântul, arată că în ceea ce privește primul motiv de recurs referitor la faptul că acțiunea formulată de reclamant nu a fost precizată, solicită a se observa că în cuprinsul cererii de chemare în judecată se face referire la faptul că drepturile salariale cuvenite acestuia sunt deductibile, iar cât privește cea de a doua critică adusă hotărârii instanței de fond, în sensul că din dosar lipsesc anumite file, arată că această susținere nu poate fi primită, întrucât înscrisurile la care recurenții fac vorbire nu au fost depuse la dosar.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.711/08.04.2009 Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele Consiliul Local al Comunei și Primăria Comunei; a obligat pârâții la plata către reclamant a drepturilor salariale cuvenite și neacordate pe perioada noiembrie 2005 - decembrie 2007 în sumă de 10849 lei, după cum urmează: spor vechime 25% - 7159 lei, premiu lunar 2% - 712 lei, al 13-lea salariu - 2978 lei, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și la rectificarea în carnetul de muncă al reclamantului a mențiunilor dispuse.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că reclamantul a solicitat instanței obligarea pârâților la plata drepturilor salariale cuvenite și neachitate în perioada noiembrie 2005 - decembrie 2007 reprezentând spor vechime de 25% - 7159 lei, premiu lunar 2% - 712 lei și premiu anual - 2978 lei, dat fiind calitatea sa de viceprimar al Comunei reglementată potrivit dispozițiilor Legii nr.154/1998, ca funcție de demnitate publică.
Tribunalul a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada ianuarie 2006 - februarie 2006.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că persoanele care ocupă o astfel de funcție publică, au dreptul pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație lunară conform art.9 alin.2 din Legea nr.154/1998, care se stabilește în conformitate cu Anexa II la lege, modificată prin nr.OG83/2000.
Astfel, potrivit art.20 din actul normativ invocat, indemnizația reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor salariale.
În acest sens, tribunalul a constatat că potrivit dispozițiilor art.14, 17 și 18 alin. 1 din Legea nr.40/1991, reclamantul este îndreptățit la acordarea sporului de vechime în muncă de 25%, calculat la salariul de bază, premiul lunar în procent de 2% și premiul anual, în raport de situația drepturilor cuvenite și neachitate depusă de acesta în dosarul primei instanțe, precum și în raport de mențiunile carnetului de muncă, din care reiese că pentru perioada noiembrie 2005 - decembrie 2007, reclamantul a beneficiat doar de indemnizația stabilită conform Anexei II la Legea nr.154/1998, fără a i se recunoaște și drepturile bănești prevăzute de Legea nr.40/1991.
În atare situație, tribunalul a apreciat că reclamantul a fost privat de plata drepturilor salariale pretinse.
Referitor la capătul de cerere privind rectificarea înscrisurilor efectuate în carnetul de muncă pentru această perioadă, prima instanță reține că, în conformitate cu dispozițiile art.1 din Decretul nr.92/1976, carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, timpul lucrat în locurile de muncă cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta, astfel încât, în baza dispozițiilor art.7 alin. 1 din actul normativ mai sus menționat, a dispus rectificarea înscrisurilor efectuate în carnetul de muncă cu privire la sumele cuvenite și neachitate.
Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către recurenții Primăria Comunei și Consiliul Local al Comunei.
În motivarea recursului său, recurenta Primăria Comunei a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod Procedura Civila susținând că, în principal, instanța de fond nu a analizat excepția lipsei calității procesual pasive fapt pentru care solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanța.
Pe fond, a susținut recurenta, hotărârea atacata este nelegala, considerentele aflându-se în vădita contradicție cu dispozitivul hotărârii.
Astfel, deși in cuprinsul sentinței instanța arata ca admite excepția prescripției acțiunii reclamantului pentru perioada ianuarie 2006-februarie 2006, in dispozitiv admite acțiunea pe perioada noiembrie 2005-decembrie 2007 si acorda reclamantului intimat sumele din adeverința in cuantum de 10.849 lei.
Recurenta a mai arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat apărărilor sale în sensul ca viceprimarii nu pot primi alte sporuri în afara indemnizației, ca formă unică de salarizare, în legea aplicabilă existând mențiuni exprese în acest sens. Aceste funcții de demnitate publica printre care figurează si cea de viceprimar sunt remunerate pe perioada mandatului cu o indemnizație lunara (art.57, alin. 5 legea 215/2001 cu modificările la zi), ca unica forma de remunerare. Mai mult legea menționează expres in teza finala ca primarul si viceprimarul nu beneficiază de spor de vechime in munca si nici de alte sporuri prevăzute de lege. În acest sens recurenta a invocat dispozițiile Legii 268/2006 care a modificat art. 61 din legea 215/2001, ce reglementa în alin 4 modalitatea de plată a unor funcții de demnitate publică menționând expres în art. 61 alin 5, din forma nou modificata că primarul și viceprimarul nu beneficiază pe perioada mandatului de sporul de vechime în muncă.
În motivarea recursului său, recurentul Consiliul Local al Comunei a criticat admiterea de către instanță în cuprinsul considerentelor a prescripției, excepție ce nu rezultă de cine a fost invocată.
In contradictoriu cu ceea ce prezintă in considerente, arată recurentul, instanța de fond admite acțiunea fără a mai ține cont de aceasta, pe perioada noiembrie 2005-decembrie 2007 și acordă reclamantului intimat sumele din adeverință în cuantum de 10.849 lei.
Desi acțiunea principala nu conține precizarea sumei solicitate de reclamant, si o astfel de precizare nu i-a fost niciodată comunicata, reclamantul solicitând numai generic acordarea de sporuri fara a arata cuantumul si calculul defalcat al acestora, a susținu recurentul, instanța, prin dispozitiv acorda diamantului o suma individualizata de 10.849 lei pe care o si defalca pe categorii deși nu fost administrata proba cu expertiza contabila care ar fi putut conduce instanța la concluzia acordării unor sume atât de precis individualizate si calculate.
Recurentul a susținut că viceprimarii nu pot primi alte sporuri in afara indemnizației, ca forma unica de salarizare, in legea aplicabila, Legea 268/2006 care a modificat art. 61 din Legea 215/2001 existând mențiuni exprese in acest sens.
Nici anterior modificării din 6 iulie 2006, a arătat recurentul, legea 215/2001 nu prevedea acordarea sporului de vechime in munca pe durata mandatului viceprimarului, ci stabilea in art. alin 4 din lege ca pentru exercitarea funcției viceprimarul, primește o indemnizație stabilita in condițiile legii, aceasta fiind menționata in legea 154/1998, intr-un cuantum fix.
Recurentul a mai susținut că suma pretinsa cu titlul de spor de vechime nefiind certa, nici măcar precizata, iar durata intervalului pentru care se solicita plata este ambiguu.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a primăriei, Curtea apreciază că aceasta poate fi invocată în orice fază procesuală, astfel că discutarea ei nu presupune, așa cum a solicitat recurenta, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, neputând fi încadrată în dispozițiile art. 304 pct. 1-5 cod proc. civilă ce atrag casarea hotărârii ci un caz de corectă aplicare a legii, prevăzut de art. 304 pct. 9 cod proc. civilă.
Curtea reține că excepția invocată este întemeiată în condițiile în care primăria este o structură funcțională, în sarcina căreia nu este reglementată nicio atribuție legală, calitatea procesuală revenind persoanelor juridice de drept public (comuna, orașul, județul) ca subiecte de drepturi și obligații civile. În consecință, Curtea va admite recursul în baza art. 304 pct. 9 cod proc. civilă, va modifica sentința recurată în baza art. 312 alin. 1 cod proc. civilă, în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive Primăriei comunei și va respinge acțiunea împotriva acesteia ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, C constată că instanța de fond a menționat-o numai în considerentele hotărârii nu și în dispozitivul acesteia, nu a fost invocată de părți sau de instanță și nici supusă discuției contradictorii a părților, nu este motivată cu referire la cauza dedusă judecății, astfel că reprezintă o eroare materială, fără legătură cu situația de fapt dedusă judecății.
Pe fondul cauzei Curtea reține că cererea reclamantului este lipsită de temei legal în condițiile în care dispozițiile legale în vigoare pe perioada pretinsă în acțiune nu mai prevăd posibilitatea acordării sporurilor pretinse calculate la indemnizația de încadrare brută lunară.
Astfel reclamantul a solicitat plata drepturilor bănești reprezentând premiu lunar de 2%, premiu anual și spor de vechime ce susține că i se cuvin pe perioada noiembrie 2005 - decembrie 2007.
Recurentul-reclamant, în calitate de viceprimar al comunei în perioada în discuție este asimilat unui salariat cu contract de muncă, din punct de vedere al raportului de muncă, conform art.295 alin.2 Codul muncii, salariul pentru munca prestată fiind denumit indemnizație, potrivit art.5 alin.1 lit.c din Legea nr.154/1998.
Potrivit reglementărilor prevăzute de art.19 - 20 din Legea nr.154/1998, indemnizația lunară reprezenta baza de calcul pentru stabilirea dreptului (sporuri, premii), cât și obligațiilor (impozit, CAS, șomaj), care se determină în raport cu venitul salarial.
Potrivit art.24 alin.3 din Legea nr.154/1998, sporurile pentru vechimea în muncă, alte sporuri și stimulente se stabilesc potrivit grilelor de salarizare.
Prin anexa nr.10 la Legea nr.154/1998 nu au fost abrogate expres dispozițiile referitoare la sporul de vechime în muncă, prevăzut de Legea nr.40/1991 și recunoscut de art.154 Codul muncii și nici prevederile referitoare la premii anuale și lunare din Legea nr.40/1991.
Însă, prin OUG nr.108/14.07.2005 privind unele măsuri din domeniul salarizării persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, din administrația publică locală aprobată prin Legea nr.331/2005, legiuitorul a prevăzut expres că sporul de vechime în muncă și alte sporuri prevăzute de lege nu se mai adaugă la calcululindemnizațieiprevăzute în anexă, care reprezintăunica formă de remunerarea activității corespunzătoare funcției și care constituie baza de calcul pentru stabilirea drepturile și obligațiile determinate în raport cu venitul salarial. Întrucât dispozițiile acestui act normativ au intrat în vigoare la 1.09.2005, Curtea reține că pentru perioada în litigiu cererea reclamantului este lipsită de fundament juridic.
Această reglementare se coroborează cu dispozițiile art. 57 alin. 5 din Legea 215/2001 republicată, (fost art. 61 alin. 4 ) așa cum a fost modificat prin Legea 268/2006, invocate de către recurente, care interzic expres acordarea sporului de vechime și a altor sporuri prevăzute de lege celor ce exercită funcții de demnitate publică la nivelul autorităților publice locale, respectiv primarul și viceprimarul.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că dispozițiile OUG 108/2005, respectiv ale Legii 215/2001, republicată, care înlătură expres acordarea drepturilor pretinse de reclamant, au caracterul unor norme speciale, ce se aplică cu prioritate prin derogare de la dreptul comun, reglementând regimul juridic al drepturilor bănești cuvenite categoriei de demnitate publică din care reclamantul a făcut parte pe perioada în litigiu, astfel încât va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
În baza art. 274 cod proc. civilă, Curtea va obliga pe intimatul reclamant la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurenți, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții Primăria Comunei și Consiliul Local al Comunei împotriva sentinței civile nr.711 din data de 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Modifică sentința recurată, în sensul că:
Admite excepția calității procesuale pasive a Primăriei Comunei și respinge acțiunea față de aceasta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Obligă intimatul la 1500 lei cheltuieli de judecată către recurenți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 01.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
01.09.2009
Jud. fond.:
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu
