Drepturi salariale (banesti). Decizia 4922/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.2746/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.4922/
Ședința publică de la 01 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului, împotriva sentinței civile nr.195/F din data de 10.03.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (1459/2008), în contradictoriu cu intimații-reclamanți, ., și intimații-pârâți Tribunalul Ialomița și Curtea de APEL BUCUREȘTI, având ca obiect:"drepturi bănești - spor 50%".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, prin consilier juridic în baza delegației nr.- din 30.06.2009 depusă la dosar-fila 55, lipsind recurentul-pârâtMinisterul Justiției și Libertăților,intimații-reclamanți, .,și intimații-pârâțiTribunalul Ialomița și Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-au depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 04.06.2009, întâmpinări din partea intimaților-reclamanți, ., și, iar la data de 17.06.2009 s-au depus la dosar relațiile solicitate de instanță din partea intimatului-pârât Tribunalul Ialomița, nefiind depuse la dosar relațiile solicitate de instanță din partea intimaților-reclamanți.
Curtea, în ședință publică, procedează la comunicarea întâmpinării formulată de intimații-reclamanți către reprezentantul legal al recurentului-pârât Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului
Recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, prin consilier juridic, interpelat fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă recurentului-pârât cuvântul în susținerea și combaterea cererilor de recurs deduse judecății.
Recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, prin consilier juridic, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea sentinței civile recurate în sensul respingerii acțiunii.
Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.195/F din data de 10.03.2009, pronunțată de către Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de acesta; s-a admis cererea formulată de reclamanții, ., împotriva pârâților Tribunalul Ialomița, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor; s-au obligat pârâții Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul Ialomița la plata către reclamanți a contravalorii sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 1.01.2006 la zi, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective și s-a respins, capătul de cerere cu privire la plata acestor drepturi și în continuare.
Prin aceeași sentință, s-au obligat pârâții să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și s-a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce în bugetul pârâtului Ministerul Justiției fondurile necesare plății drepturilor acordate prin prezenta hotărâre.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, că potrivit Legii nr. 500/2002 între această instituție și Ministerul Justiției s-a născut un raport juridic bugetar în care unul dintre subiecte este Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, iar celălalt este o instituție publică, respectiv Ministerul Justiției care este finanțată integral de la bugetul statului.
În această situație, s-a apreciat că Ministerul Economiei și Finanțelor poate sta în prezentul proces în calitate de pârât, întrucât acesta răspunde de elaborarea proiectului bugetar de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare proiectelor de rectificare a bugetului de stat pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
S-a apreciat că obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare achitării sporului solicitat de reclamanți implică asigurarea și alocarea fondurilor aferente acestui spor către Ministerul Justiției.
În raport de dispozițiile art.19 din Legea nr.500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în virtutea calității de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a arătat că reclamanții îndeplinesc funcția de șofer, în cadrul Tribunalului Ialomița, Judecătoriei Slobozia, Judecătoriei Fetești, respectiv Judecătoriei Urziceni.
S-a ținut seama că potrivit art.3 alin.1 din Legea nr.567/2004:,(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT." și că alin 3 al aceluiași articol stipulează că,sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer."
De asemenea, s-a constatat că potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și că acest spor a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.
De asemenea, s-a precizat că problema acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și implicit a pretențiilor reclamanților a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr.21 din data de 10.03.2008, pronunțată în dosarul nr.5/2008, a decis ca judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
S-a considerat că, întrucât, potrivit dispozițiilor art.239 alin.3 teza a II-a din Codul d e procedură civilă "dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instanța trebuie să aibă în vedere caracterul obligatoriu al dezlegării problemei de drept invocată în speță, referitoare la sporul de 50% solicitat de către reclamanți și apreciază că pretențiile acestora cu privire la acordarea acestui drept sunt întemeiate.
În ceea ce privește capătul de cerere privind actualizare sumelor cu indicele de inflație, de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective, s-a considerat că, în speță, ceea ce face obiectul reparației este prejudiciul real, suferit de către reclamanți ca urmare a neacordării unor drepturi bănești de natura salarială, iar repararea prejudiciului se face în condițiile răspunderii civile contractuale.
S-a avut în vedere că beneficiul nerealizat, ca parte a prejudiciului suferit de către reclamanți este datorat devalorizării monetare survenite între data când aceste drepturi ar fi trebuit acordate, și data plății efective, pe cale de consecință, măsura reparatorie adecvată fiind actualizarea sumelor cu indicele de inflație, de la data scadenței fiecărei sume, la data plății efective.
Cu privire la capătul de cerere privind plata pe viitor a acestor drepturi tribunalul a respins acest capăt, întrucât se referă la un drept pe viitor, care nu s-a născut încă, neconstituindu-se ca un drept actual ce poate fi valorificat.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, criticând soluția pentru nelegalitate pentru următoarele motive:
S-au invocat prevederile art. 1 din nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, conform cărora "prezenta ordonanță reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare.", precum și dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, potrivit cărora "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT."
De asemenea, s-a arătat că art. 3 alin. 3 din Legea nr. 567/2004 prevedea că " sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural și aprod" și că ulterior, acest text a fost modificat prin art. 1 pct. 3 alin. 3 din Legea nr. 17/2006, în sensul că "sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod și șofer".
Totodată, s-a învederat că art. 7 din Legea nr. 17/2006 prevede că " prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare, prevăzute la art. 60 alin. 4, cu excepția dispozițiilor art. 1 pct. 11 și 35, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I".
În ceea ce privește legea specială, respectiv nr.OG 8/2007, s-a menționat că aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 72 din data de 31.01.2007 și că a intrat în vigoare, potrivit art. 31 " la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Ca atare, s-a solicitat să se constate că până la data intrării în vigoare a nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, șoferii nu aveau calitatea de personal conex.
S-a mai precizat că până la data intrării în vigoare a nr.OG 8/2007, șoferii aveau calitatea de personal contractual, fiind salarizați conform nr.OUG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și că începând cu anul 2004, când a intrat în vigoare Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, aprozii și agenții procedurali nu au mai fost incluși în categoria personalului auxiliar de specialitate, ci în aceea a personalului conex.
Tot astfel, s-a invocat art. 60 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, conform căruia "pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.", precum și alin. 4 al aceluiași text care stipulează că "salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prin lege specială".
Totodată, s-a arătat că nr.OG8/2007 nu prevede pentru personalul conex beneficiul acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că pretențiile reclamanților personal conex sunt neîntemeiate, neexistând nici un act normativ în vigoare care să recunoască acest drept și că în practica judiciară, în cauzele în care s-a solicitat de către funcționari publici și acordarea drepturilor salariale specifice altor categorii de personal din sistemul autorității judecătorești, instanțele de judecată s-au pronunțat în sensul respingerii acestor cereri.
S-a adăugat că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost prevăzut de lege pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate, având în vedere condițiile în care aceștia își desfășoară activitatea, riscurile și presiunile psihice la care sunt supuși în cadrul activităților specifice funcției. Or, șoferii, aprozii și inginerii, prin munca pe care o desfășoară, nu sunt supuși unor riscuri majore ori presiuni psihice de natură a determina necesitatea acordării prin lege a unui spor de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Cât privește decizia nr. 21 din data de 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 5/2008, s-a menționat că aceasta are în vedere doar categoriile profesionale ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, neincluzând și categoria personalului conex, respectiv a șoferilor și aprozilor or cea a funcționarilor publici, astfel că pretențiile reclamanților sunt în mod vădit neîntemeiate.
În recursul său, recurentul Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, a mai criticat sentința instanței judecătorești și cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, susținându-se că această instituție a fost greșit obligată să aloce fondurile necesare plății drepturilor acordate prin prezenta hotărâre.
S-a învederat că Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuala pasivă, întrucât în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instituțiile din subordinea sa, nu putea fi obligat la plata pentru salariații altor instituții, rolul său fiind acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum si a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementata in Legea finanțelor nr. 500/2002.
S-a mai amintit că între Ministerul Finanțelor Publice si reclamanți nu există nici un raport de muncă izvorând din contractul de muncă, acesta neputând fi obligat la plata unor eventuale sume ce ar decurge dintr-un asemenea raport care există între Ministerul Justiției se reclamanți.
Prin întâmpinări intimații-reclamanți, ., au solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenți, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prima instanță a fost învestită să soluționeze acțiunea reclamanților, ., împotriva pârâților Tribunalul Ialomița, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect obligarea acestora, în solidar, la plata drepturilor salariale rezultând din acordarea de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pe perioada 1.01.2006 la zi, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Prin hotărârea recurată s-a dispus în mod greșit obligarea pârâților la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, de vreme ce nu există nici un temei legal pentru a acorda acestuia sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Astfel, în varianta inițială a art. 3 alin. 1 și 3 din Legea nr. 567/2004 se prevedea că "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.", și "sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural și aprod"
Ulterior, prin art. 1 pct. 3 alin. 3 din Legea nr. 17/2006 s-a modificat art. 3 alin. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea în sensul că "suntconexepersonalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod șișofer".
Potrivit art. 60 alin. 4 din Legea nr. 567/2004, "pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea "salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și apersonalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prinlege specială", iar în legea specială - nr.OG8/2007 nu se prevede pentru personalul conex beneficiul acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Ca atare, în raport de textele legale enunțate, rezultă că în perioada în care reclamanții erau salarizați în calitate de personal contractual (șofer) prin nr.OUG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aceștia nu puteau beneficia de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, care nu era reglementat prin acest act normativ.
De asemenea, reclamanții intimați nu erau îndreptățiți la acordarea acestui spor nici ulterior intrării în vigoare a OUG nr.8/2007, de vreme ce prin această ordonanță nu s-a instituit în favoarea personalului conex un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
De adăugat că prin Decizia nr. 21 din data de 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 5/2008 în recurs în interesul legii la care se face referire în considerentele hotărârii recurate s-au avut în vedere doar categoriile profesionale ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, iar nu categoria personalului conex, respectiv a șoferilor, cum este cazul de față.
Pentru toate considerentele arătate, Curtea în baza art.312 pr.civ. va admite recursul, va modifica, în parte, sentința recurată, în sensul că va respinge acțiunea formulată împotriva pârâților ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului, împotriva sentinței civile nr.195/F din data de 10.03.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (1459/2008), în contradictoriu cu intimații-reclamanți, ., și intimații-pârâți Tribunalul Ialomița și Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Modifică sentința recurată, în sensul că:
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de de reclamanții, ., împotriva pârâților Tribunalul Ialomița, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.:,
Dact.: /2ex.
15.07.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu
