Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 98/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 98/CM
Ședința publică din data de 11 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
- -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta pârâtă "" - GRUP, cu sediul în Calea nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1030/19.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul procesual ales la cabinetul d-nei avocat, în C,-, - 3,. A,. 2,. 9, județul C și intimata pârâtă "" prin ZONA, cu sediul în Port, 34, județul C, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea în cauză la data de 5.03.2009, 9.03.2009 și 11.03.2009, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta "" prin Zona ar C, ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- să oblige pârâta la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate din aplicarea indicelui de salarizare de 1,98 la salariul minim pe economie indexat, aferente perioadei cuprinse între 06.06.2005-114.01.2006;
- obligarea pârâtei la plata sumei de 927 lei cuvenită cu titlu de suplimentări pentru sărbătoarea de Caa nului 2005, calculată la nivelul salariului de bază mediu pe societate;
- obligarea pârâtei la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.
Reclamanta a afirmat că societatea pârâtă a folosit la calcularea drepturilor sale salariale o bază de calcul mai mică decât cea prevăzută de Contractul Colectiv de Muncă. Astfel în conformitate cu Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004-2005, salariații ar C au un coeficient de salarizare minim de bază de 1,98 ori mai mare decât salariul pe economie indexat, coeficient care, afirmă reclamanta, nu a fost respectat, chiar în condițiile în care art. 128 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ar a rămas nemodificat.
Cu privire la capătul 2 al cererii reclamanta a menționat că societatea pârâtă nu i-a achitat suplimentările salariale de C pentru anul 2005 așa cum sunt prevăzute de art. 168 (1) din Contractul Colectiv de Muncă, argumentând că numai în anul 2003 aceste suplimentări salariale au fost incluse în salariul de bază, în rest actele adiționale la Contractul Colectiv de Muncă în ultimii 3 ani nu modifică drepturile prevăzute la art. 168 alin. 1.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, motivat de faptul că datorită unor acte normative, societatea fiind monitorizată pe perioada 2003-2005 datorită statutului special conferit de Hot. nr. 866/2001 și nr.OUG 79/2001, a fost exclusă posibilitatea acordării coeficientului de 1,98 cu respectarea Hot. nr. 1552/2002. A considerat că începând cu anul 2004, art. 128 din contractul colectiv de muncă precizează coeficientul de 1,76.
Referitor la capătul 2 al acțiunii promovate de reclamantă, societatea pârâtă a solicitat să se constate că în speță este necesară interpretarea clauzelor contractului colectiv de muncă după voința reală a părților semnatare, iar nu după sensul literar al termenilor utilizați.
Astfel, s-a susținut că începând cu anul 2003, în contextul negocierilor referitoare la drepturile acordate salariaților "" prin contractul colectiv de muncă, reprezentanții patronatului și cei ai federației sindicatelor au convenit ca pentru toți salariații drepturile salariale suplimentare de C și de Paști menționate prin art. 168 alin. 1 să fie incluse în salariul de bază, în acest sens fiind negociat și inserat și alin. 2 al acestui articol.
Societatea pârâtă a apreciat că, în subsidiar, acțiunea trebuie respinsă ca prematură, întrucât chiar dacă s-ar accepta punctul de vedere potrivit căruia aceste drepturi nu au fost achitate, conform art. 168 teza finală, aceste suplimente nu se acordă automat la nivelul unui salariu de bază mediu pentru fiecare dintre salariați, ci doar subsecvent negocierilor anuale ce ar avea loc cu 15 zile calendaristice anterior fiecăruia dintre cele două evenimente.
Ori, cât timp nu au avut loc aceste negocieri care să stabilească valoarea lor concretă și modalitatea de acordare, nu se pot pretinde aceste sume.
Pârâta a solicitat să se constate că sumele solicitate prin acțiune au avut o bază de calcul eronată, întrucât s-au raportat la salariul mediu brut pe "", cu toate că textul art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă se referă la salariul de bază mediu la nivelul societății.
A fost invocată, totodată, excepția prescrierii dreptului la acțiune, pe considerentul că salariatul pretinde acordarea unor drepturi menționate în contractul colectiv de muncă, fiind încălcate dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. "e" Codul muncii.
Această apărare a fost însă înlăturată, instanța apreciind că sub aspectul acordării drepturilor salariale de orice natură (rezultate din contractele individuale sau din contractele colective de muncă), sunt incidente prevederile art. 283 alin. 1 lit. "c" Codul muncii, acțiunea este supusă prescripției extinctive de trei ani.
Prin sentința civilă nr. 1030/19.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta "" B prin Zona ar C și a fost obligată societatea la plata, către reclamantă, a drepturilor reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorii de C pentru anul 2005, calculată la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societății și indexate în raport de indicele de inflație, la data plății efective.
A fost obligată societatea pârâtă la plata către reclamantă, a diferențelor de drepturi salariale rezultate din neaplicarea indicelui de salarizare 1,98 din salariul minim pe economie indexat, pentru perioada cuprinsă între 6.06.2005 și 14.01.2006, indexate în raport de indicele de inflație, la data plății efective.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Articolul 31 din Legea nr. 130/1996 dispune că poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de muncă pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică, în scris, organului la care se păstrează șidevin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.
Conform art. 236 alin. 4 Codul muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1996 cuprinde o normă permisivă, care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă ori de câte ori părțile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie îndeplinite pentru a da eficiență unor astfel de modificări.
Contractul colectiv de muncă poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să își producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.
În speță, astfel cum rezultă din situația de fapt, înscrisurile depuse de societatea pârâtă au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse în art. 168 alin. 1 și 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual și în totală contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 alin. 2 prevăzut, în fiecare din aceste contracte, că suplimentările de la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariatdoar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariul de bază al salariaților și pe anul în curs, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin. 1.
Pe de altă parte, părțile nu au consemnat în contractul colectiv de muncă pe anii 2005 faptul că aceleași suplimentări salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcută abia în anul 2007.
S-a reținut, astfel că interpretarea clauzei, peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1996 (prin acte neînregistrate la direcția teritorială de muncă) nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.
Cât privește apărările referitoare laprematuritatea formulării acțiunii, invocate de pârâtă, s-a reținut că angajatorul nu poate aprecia că acest drept nu s-a născut în absența negocierilor dintre patronat și sindicat.
Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare nu poate nega dreptul salariaților, asumat de părți prin contractele colective de muncă, de a beneficia de aceste suplimentări; pe cale de consecință, această apărare a fost respinsă ca nefondată.
Sub aspectul modalității de stabilire a cuantumului drepturilor reprezentând suplimentări salariale, instanța a reținut că prin clauza art. 168 alin. 1 acesta se raportează la salariul de bază mediu pe "", iar nu la salariul brut pe unitate, în baza căruia au fost calculate sumele solicitate prin acțiune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta "" -Membru Grup B, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată, pentru următoarele motive:
Solicită admiterea excepției prematurității formulării cererii de chemare în judecată, invocată și în fața primei instanțe, care a respins-o ca nefondată.
Admițând, pur teoretic, faptul că drepturile salariale în discuție nu ar fi fost incluse în sumele deja acordate salariaților, oricum dreptul de a formula prezenta acțiune nu se poate considera născut atât timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit. Potrivit alin. 1 al art. 168 teza finală, text nemodificat în perioada 2003-2007, drepturile salariale suplimentare nu se acordă automat, ci doar subsecvent negocierilor anuale ce ar avea loc cu 15 zile calendaristice anterior fiecăruia dintre cele două evenimente (Paștele și Cul).
Ori, atât timp cât aceste negocieri pentru stabilirea valorii concrete, a modalităților de acordare, a criteriilor, condițiilor și beneficiarilor nu au avut loc, nu se poate vorbi despre existența în patrimoniul salariaților a unui drept care să fie valorificat prin astfel de acțiuni.
Solicită admiterea excepției prescrierii dreptului la acțiune, în temeiul prevederilor art. 283 alin. 1 lit. "e" din Codul muncii, invocată și în fața primei instanțe, care a respins-o ca nefondată.
Deși pretențiile sunt bănești, acestea izvorăsc din neexecutarea unei clauze inserate în contractul colectiv de muncă, care stabilește un ajutor material, nu un drept salarial, motiv pentru care apreciază că acțiunea trebuia promovată în 6 luni de la data nașterii dreptului, nefiind vorba de drepturi salariale ce trebuiau acordate conform aceluiași CCM.
Analiza Contractelor Colective de Muncă încheiate la nivel "" pentru anii 2005-2008 relevă aspectul existenței unor reglementări distincte în domeniul salarizării, diferite în esență de reglementările în materia protecției sociale și a altor drepturi, de natură a conduce și a justifica aplicarea unor norme diferite în materia prescripției dreptului la acțiune.
Astfel, Capitolul V din CCM, intitulat "Salarizarea", cuprinde norme de natură a defini sfera de cuprindere a noțiunii de "salariu", cu reglementări exprese în ceea ce privește suplimentarea salarială.
Astfel, doar drepturile salariale cuprinse în sfera noțiunii de "salariu" își au izvorul și sunt reglementate de norma art. 128 alin. 2 din CCM, coroborată cu art. 129-141 ale Capitolului V CCM și sunt supuse în mod exclusiv termenului general de prescripție de 3 ani în conformitate cu norma art. 145 alin. 5 din CCM, în cazul de față fiind incidente dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. "e" Codul muncii.
În ce privește capătul de cerere privind acordarea de diferențe de drepturi salariale rezultate ca urmare a neaplicării indicelui minim de salarizare de 1,98 aplicat la salariul minim pe economie indexat, consideră că prima instanță este în gravă eroare cu privire la motivele pentru care a admis aceste pretenții.
Setul de acte depus în susținerea apărărilor societății pârâte este mult mai vast și cuprinde extrase ale art. 128 alin. 5 din CCM 2002-2008, precum și dovezile de înregistrare ale actelor adiționale anuale la Direcția de, Familie și Solidaritate Socială a municipiului
Există deci dovezi concrete ale înregistrării actelor adiționale care modifică CCM din 2005-2008, sens în care afirmațiile instanței sunt netemeinice și vădit eronate. Contractele colective de muncă din 2005-2008 sunt perfect legale, procedura de înregistrare cerută de lege fiind pe deplin respectată, astfel încât nu se poate pretinde că aceste acte juridice ar fi lipsite de efect.
Prima instanță nu a luat în considerare, în mod nejustificat, documentele depuse de societatea pârâtă și nici apărările enunțate pe larg în cuprinsul întâmpinării, pronunțând o hotărâre nefondată și contrară actelor juridice încheiate de patronat cu sindicatul "".
Intimatul reclamant își întemeiază cererea pe existența unor acte adiționale la CCM din 2003 și 2004, căror valabilitate se întinde până la data de 10.05.2005 și care nu își produc niciun efect pentru perioada ulterioară acestei date.
Menționează că în cadrul "" a fost renegociat, în întregime, în perioada aprilie-mai 2000 contractul colectiv de muncă, în temeiul Legii nr. 130/1996, acest contract fiind înregistrat la. B cu numărul 8080/23.05.2000.
Acest contract colectiv de muncă a fost păstrat până în prezent, din 2000 fiind efectuate negocieri anuale, concretizate în acte adiționale la contractul colectiv de muncă înregistrat sub nr. 8080/23.05.2000.
În data de 11.11.2003 a fost înregistrat la. B sub nr. 9214 un act adițional la contractul colectiv de muncă la nivel "" înregistrat sub nr. 4631/30.05.2003, act adițional negociat de "" cu ar. S-a convenit că acest act adițional modifică anumite articole din CCM pe 2003 și este aplicabil exclusiv salariaților ar.
Unul dintre articolele modificate prin acest act adițional este art. 128 alin. 5, care urma să aibă următorul cuprins: "În cadrul ar C, salariul de bază minim va fi de 1,98 ori mai mare decât salariul minim pe economie indexat".
Valabilitatea actului adițional nr. 4631/30.05.2003 s-a întins pe perioada 30.05.2003-15.04.2004. La această dată a fost înregistrat rezultatul negocierii din 2004 dintre patronat și sindicat, concretizat în actul adițional înregistrat la. sub nr. 2714/16.04.2004, care modifică contractul colectiv de muncă înregistrat sub nr. 8080/23.05.2003.
Actul adițional nr. 2714/16.04.2004 nu modifică cuprinsul art. 128 alin. 5, care are același conținut ca și în 2003: "În cadrul "", filialelor, sucursalelor și subunităților nominalizate în Anexa nr. 1 salariul de bază este de minimum 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat".
În data de 21.01.2005 a fost înregistrat la. B sub nr. 447 actul adițional la contractul colectiv de muncă la nivel "" înregistrat sub nr. 2714/16.04.2004, care stabilește, în ce privește art. 128 alin. 5, următoarele: "În cadrul ar C, salariul de bază va fi de 1,98 ori mai mare decât salariul minim pe economie indexat".
Actul Adițional nr. 2714/16.04.2004 a fost în vigoare pe perioada 16.04.2004-10.05.2005, până la înregistrarea actului adițional nr. 2643 din 11.05.2005 care reprezintă rezultatul negocierii dintre patronat și sindicat la nivel "" pentru anul 2005.
Prin actul adițional pentru anul 2005, înregistrat la. B cu nr. 2643/11.05.2005, se modifică conținutul art. 128 alin. 5, după cum urmează: "În cadrul "", filialelor, sucursalelor și subunităților nominalizate în Anexa nr. 1 valoarea salariului de bază minim este:
a) pentru stabilirea drepturilor care se acordă în funcție de salariul minim (adaosul pentru condiții de șantier, decontarea valorii sicriului, negocierea sumei acordate cu ocazia Zilei, stabilirea sumei zilnice pentru alimentație protecție efort) valoarea salariului de bază minim este de minimum 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat;
b) pentru anul 2005 salariile de bază minime se calculează prin aplicarea coeficienților corespunzători pe niveluri și funcții conform Anexei nr. 3 bis, la suma de 5.000.000 lei;
c) pentru anul 2005, procentul general de creștere a salariilor de bază este de 13% începând cu 01.01.2005".
În Anexa 1 la care se face referire în art. 128 alin. 5, este nominalizată, în mod expres, ar C, respectivele dispoziții ale art. 128 alin. 5 fiind prin urmare, aplicabile arului.
În concluzie, începând cu data de 11.05.2005, indicele de 1,76 se aplică la valoarea salariului de bază minim doar în ceea ce privește stabilirea anumitor drepturi care se acordă în funcție de salariul minim enumerate în mod expres în art. 128 alin. 5 lit. "a" din CCM, salariul de bază minim fiind stabilit după alte criterii, conform art. 128 alin. 5 lit. "b", la valoarea de 5.000.000 lei.
Contractul colectiv de muncă 2006, astfel cum a fost negociat prin actul adițional înregistrat sub nr. 1054/24.02.2006, stabilește în art. 128 alin. 5 următoarele: "În cadrul "", filialelor, sucursalelor și subunităților nominalizate în Anexa nr. 1 valoarea salariului de bază minim este:
a) pentru stabilirea drepturilor care se acordă în funcție de salariul minim (adaosul pentru condiții de șantier, decontarea valorii sicriului, negocierea sumei acordate cu ocazia Zilei, stabilirea sumei zilnice pentru alimentație protecție efort) valoarea salariului de bază minim este de minimum 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat;
b) pentru anul 2006 salariile de bază minime se calculează prin aplicarea coeficienților corespunzători pe niveluri și funcții conform Anexei nr. 3 bis, la suma de 5.500.000 lei;
c) pentru anul 2006, procentul general de creștere a salariilor de bază este de 10% începând cu 01.01.2006".
În Anexa nr. 1 la respectivul act adițional este menționat și arul.
Contractul colectiv de muncă 2007, astfel cum a fost negociat prin actul adițional înregistrat sub nr. 923/23.02.2007, stabilește în art. 128 alin. 5 următoarele: "În cadrul "", filialelor, sucursalelor și subunităților nominalizate în Anexa nr. 1 valoarea salariului de bază minim este:
a) pentru stabilirea drepturilor care se acordă în funcție de salariul minim (adaosul pentru condiții de șantier, decontarea valorii sicriului, negocierea sumei acordate cu ocazia Zilei, stabilirea sumei zilnice pentru alimentație protecție efort) valoarea salariului de bază minim este de minimum 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat; valoarea negociată pentru 2007 este de 700 RON;
b) pentru anul 2007 salariile de bază minime se calculează prin aplicarea coeficienților corespunzători pe niveluri și funcții conform Anexei nr. 3 bis, la suma de 650 lei;
În Anexa nr. 1 la actul adițional este menționat și arul.
Contractul colectiv de muncă 2008, astfel cum a fost negociat prin actul adițional înregistrat sub nr. 1090/22.02.2008, stabilește în art. 128 alin. 5 următoarele: "În cadrul "", filialelor, sucursalelor și subunităților nominalizate în Anexa nr. 1 valoarea salariului de bază minim este:
a) pentru stabilirea drepturilor care se acordă în funcție de salariul minim (adaosul pentru condiții de șantier, decontarea valorii sicriului, negocierea sumei acordate cu ocazia Zilei, stabilirea sumei zilnice pentru alimentație protecție efort) valoarea salariului de bază minim este de minimum 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat; pentru anul 2008 această valoare este de 880 lei;
b) pentru anul 2008 valoarea de referință este de 670 lei și va constitui baza de calcul pentru aplicarea coeficienților minimi de mai sus;
c) salariile de bază minime se calculează prin aplicarea coeficienților corespunzători pe niveluri și funcții, conform Anexei nr. 3 bis, aplicați la valoarea de referință stabilită conform lit. "b";
d) începând cu data de 1 februarie 2008 salariul minim de bază la nivelul "" este de 700 lei.
În Anexa nr. 1 la actul adițional este menționat și arul.
În concluzie, susține că începând cu data de 11.05.2005, respectiv cu intrarea în vigoare a CCM la nivel "" aferent anului 2005, salariul de bază minim la nivel ar s-a calculat după aceleași criterii ca și salariul de bază minim la nivel "", conform dispozițiilor cuprinse în contractele colective de muncă corespunzătoare anilor 2005-2008, respectiv art. 128 alin. 5, fiind înlăturate prevederile referitoare la stabilirea salariului de bază minim prin aplicarea indicelui de 1,76 la nivel "", respectiv 1,98 la nivel ar la salariul minim pe economie.
În ce privește capătul de cerere privind acordarea primelor de Paști și C, apreciază că în mod greșit a reținut instanța că recurenta pârâtă ar datora drepturile salariale suplimentare solicitate de către reclamanți, acestea fiind acordate și primite de către salariații pârâtei, deoarece au fost incluse în salariile de bază ale acestora.
Prin Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Grup de Unități din Industria pe 2003 se arată în art. 170 alin. (1), următoarele: "cu ocazia unor evenimente anuale: Paști, Ziua, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale".
În art. 170 alin. (4) din același document se arată că: "fiecare din suplimentările de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază".
Prin Contractul colectiv de muncă din 2003 s-a stabilit că suplimentările de la alin. 1 s-au introdus în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de "" și "", ceea ce echivalează cu faptul că aceste suplimentări nu mai pot fi solicitate, deoarece conform prevederilor arătate anterior, aceste suplimentări se acordă numai dacă nu au fost introduse prin act adițional în salariul de bază.
În scopul dovedirii afirmațiilor, recurenta pârâtă a anexat, de asemenea, Protocolul încheiat cu ocazia stabilirii modului de aplicare a prevederilor art. 168 din contractul de muncă nr. 6562/21.03.2003. În cuprinsul respectivului protocol se menționează în mod expres că, urmare a aplicării prevederilor art. 168 din contractul colectiv de muncă, salariile de bază ale salariaților se reașează, prin aplicarea unui procent de 7% și adăugarea unei sume de 625.000 lei vechi.
De asemenea, a anexat copie de pe CCM încheiat în anul 2008 și înregistrat la. a municipiului B sub nr. 1090/22.02.2008, în care se arată, referitor la art. 168 alin. 1 și 2, următoarele: (2) Pe baza acordului dintre "" și "", începând cu anul 2003, primele de Paști și de C au fost incluse în salariul lunar de bază al tuturor angajaților (care au beneficiat în acest fel de o creștere salarială) devenind astfel parte a salariului de bază ca întreg, fără a mai fi în mod distinct individualizate și fără ca, după anul 2003, să poată fi modificată în mod distinct față de salariu.
Pentru înlăturarea oricăror neclarități, părțile înțeleg și confirmă prin prezenta faptul că, după anul 2003, Primele de Paști și de C au fost incluse în salariul lunar de bază al angajaților "" și de aceea nu au mai fost calculate și acordate în mod distinct salariaților "" Această regulă se va aplica până la data la care "" și "" vor conveni în mod expres altfel".
Instanța ar trebui să interpreteze conținutul clauzei respective având în vedere prevederile art. 977 Cod civil, care stabilește principiul voinței reale a părților.
Singurul motiv al preluării în mod identic a unui alineat, care ar părea anacronic, îl reprezintă tocmai faptul că s-a dorit să se precizeze că aceste drepturi au fost incluse încă din 2003 în salariul de bază și urmează să fie executate în același mod și în anii următori, deci prin includerea în salariul de bază.
În sprijinul acestei interpretări aduce și hotărârea Comisiei Paritare, care a interpretat alineatul 2 al art. 168 din CCM, în iunie 2007. Concluzia Comisiei Paritare a fost aceeași, respectiv că, începând cu anul 2003, având în vedere că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților.
Clauza prevăzută în art. 168 alin. 2 din CCM poate fi considerată o clauză îndoielnică, motiv pentru care interpretarea acesteia se face având în vedere și dispozițiile art. 978 Cod civil, conform căruia clauza îndoielnică se interpretează în înțelesul în care aceasta produce efect.
S-a anexat, de asemenea, copie de pe un raport de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de " " la cererea "", având ca obiectiv: să se stabilească dacă în perioada 2003-2007 drepturile salariale prevăzute de art. 168 din contractul colectiv de muncă pentru sărbătorile de Paști și C au fost cuprinse în salariul de bază.
Expertul a ajuns la concluzia că suplimentările salariale acordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C:
a) au fost incluse în salariul de bază al angajaților în anul 2003, acestea constituind un element fix acordat permanent începând cu anul 2003, respectiv în toată perioada supusă expertizării - 2004-2007.
Un alt aspect pe care îl menționează în legătură cu pretențiile intimatului reclamant constă în faptul că sumele solicitate sunt brute, urmând ca acesta să primească, la executarea hotărârii, sumele nete care i se cuvin, în timp ce impozitele vor fi virate către stat.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepția prematurității:
Potrivit art. 109 Cod procedură civilă, " pretinde un drept împotriva unei alte persoane, trebuie să facă o cerere înaintea instanței competente. În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile ce se va anexa la cererea de chemare în judecată".
În speță, legea nu prevede o procedură prealabilă, obligatorie, astfel încât nu se poate aprecia că dreptul reclamanților nu este născut și actual.
A judeca în sens contrar, ar echivala cu îngrădirea accesului la justiție pentru garantarea și obținerea unor drepturi conferite prin contractul colectiv de muncă.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune:
Prin contractul colectiv de muncă la art. 168 s-a prevăzut că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de o suplimentare a drepturilor salariale cu încă un salariu de bază mediu brut pe ""
Din modalitatea de redactare a acestui articol, rezultă fără echivoc că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, este un drept de natură salarială.
În conformitate cu prevederile art. 283 lit. "c" din Codul muncii, "Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat".
În mod similar, prin art. 166 alin. 1 din același act normativ, se prevede faptul că "dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor, se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate".
Cu privire la indicele de salarizare:
Din adresa nr. 3072/1.10.2008 emisă de Direcția de Muncă și Protecție Socială a municipiului B, rezultă faptul că "" a înregistrat inițial în anul 2000 la data de 23 mai un contract colectiv de muncă înregistrat sub nr. 8080.
Pe parcursul executării acestui contract, părțile semnatare au încheiat un număr de 17 acte adiționale, prin care au convenit de fiecare dată prelungirea contractului pe o perioadă de un an și au înțeles să modifice anumite clauze referitoare la capitolul "salarizare".
Având în vedere faptul că, atât la instanța de fond, cât și la instanța de recurs, părțile au depus la dosar copii xerox de pe actele adiționale la CCM la nivel de unitate, pe care le-au contestat reciproc și care nu aveau ștampila Direcției de Muncă și Protecție Socială, Curtea a solicitat acestei instituții copii certificate de pe aceste înscrisuri care au modificat CCM cu privire la capitolul "salarizare".
Prin adresa nr. 438/13.02.2009 Direcția de Muncă și Protecție Socială a municipiului Baî naintat setul de înscrisuri solicitate de instanță, înscrisuri care au fost atașate la dosarul nr- și care vor fi avute în vedere de C la soluționarea tuturor dosarelor aflate pe rolul instanței care au același obiect.
Aceste înscrisuri au fost depuse într-un singur exemplar având în vedere numărul mare de dosare aflate pe rolul instanței cu același obiect, întrucât costurile de xeroxare ar fi împovărat părțile și ar fi blocat activitatea Direcției de Muncă și Protecție Socială.
Analizând aceste înscrisuri, Curtea a reținut următoarele considerente cu privire laindicele de salarizare de 1,98:
Reclamanții sunt salariații "" în cadrul Zonei de Producție nr. 6 Grup de ar
Potrivit art. 236 alin. 2 din CCM nr. 8080/2000 la nivel "": "drepturile și obligațiile ce decurg din specificul activității desfășurate de salariații ar C vor face obiectul anexei 15, care va fi înregistrată ca act adițional".
Prin actul adițional încheiat la data de 12.07.2001 (anexa 15), s-a prevăzut prin art. 128 alin. 4 că: "în cadrul ar C salariul de bază minim va fi de 1,98 ori mai mare decât salariul minim pe economie indexat".
Pentru anul 2002, prin actul adițional nr. 12412/2.07.2002 nu s-a adus nicio modificare prevederilor referitoare la salariul de bază al salariaților ar.
Pentru anul 2003, prin actul adițional nr. 9214/11.11.2003 s-a stabilit prin art. 128 alin. 5 faptul că: "în cadrul ar C, salariul de bază minim va fi de 1,98 ori mai mare decât salariul minim pe economie indexat".
Pentru anul 2004, prin actul adiționat nr. 2714/16.04.2004 nu se aduce nicio modificare art. 128 alin. 5 referitor la salariul de bază al salariaților ar.
Pentru anul 2005, prin actul adițional nr. 447/21.01.2005 la anexa 15 pct. "h" s-a prevăzut că art. 128 alin. 5 va avea următorul conținut: "în cadrul ar C salariul de bază minim va fi de 1,98 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat".
Prin actele adiționale nr. 2643/11.05.2005 și respectiv nr. 1054 din 24.02.2006 nu se aduc modificări cu privire la indicele de salarizare pentru salariații ar.
Pentru anul 2006, actul adițional nr. 3589/30.05.2006 aduce unele modificări la anexa 15 din CCM pentru salariații ar, însă aceste modificări nu vizează indicele de salarizare de 1,98.
Pentru anul 2007, prin actul adițional nr. 923/23.02.2007 se aduc modificări ale nr. 8080/2000, însă aceste modificări nu vizează indicele de salarizare al salariaților ar.
Pentru anul 2008, prin actul adițional nr. 1090/22.02.2008 părțile au prevăzut că Anexa nr. 15 se modifică și va avea conținutul Notei nr. 7225 din 10.12.2007, care face obiectul "Anexei 1 bis".
Din analiza "Anexei 1 bis" rezultă că nici de această dată părțile semnatare nu au adus modificări art. 128 alin. 5 din CCM nr. 8080/2000, care reglementa indicele de salarizare pentru salariații ar.
Conform art. 236 alin. 4 din Codul muncii, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Din CCM nr. 8080/2000, astfel cum a fost modificat prin actele adiționale enunțate mai sus, rezultă că salariații ar beneficiau de indicele de salarizare de 1,98 pe toată perioada în litigiu.
Cu privire la primele de Paști și C:
Prin actul adițional nr. 9214/11.11.2003 de modificare a CCM nr. 8080 din 2000, s-a prevăzut la art. 168 alin. 2 că: "pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și condițiilor negociate cu "".
În anul 2004, prin actul adițional nr. 2714/16.04.2004 nu s-a adus nicio modificare cu privire la suplimentele salariale.
Prin actul adițional nr. 2643/11.05.2005 părțile au precizat la art. 168 alin. 2 că: "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin. (1) au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Din clauzele contractuale negociate de părți, rezultă fără echivoc că soluția introducerii suplimentelor salariale în salariul de bază a fost adoptată numai pentru anul 2003, nu și pentru anii următori.
De asemenea, pe anul 2006 și 2007 nu s-a adus nicio modificare cu privire la primele de Paști și
Abia în anul 2008, prin actul adițional nr. 1090/22.02.2008 părțile au înțeles să dea o explicitare a art. 168 alin. 1 și alin. 2, în sensul introducerii primelor de Paști și C în salariul de bază, însă această modificare nu se poate aplica retroactiv, urmând a-și produce efectele începând cu data înregistrării ei, respectiv cu anul 2008.
Împrejurarea că în anul 2007 Comisia Paritară a înțeles să dea o altă interpretare art. 168 alin. 1 și alin. 2, nu are nicio semnificație juridică, întrucât orice modificare a contractului colectiv de muncă se poate face cu respectarea aceleași proceduri ca la încheierea contractului colectiv de muncă, numai pe parcursul derulării lui și nu poate produce efecte retroactiv.
Expertizele depuse la dosar de pârâtă, nu au nicio relevanță, având în vedere voința expresă și neechivocă a părților de a include aceste suplimentări salariale în salariul de bază doar pe anul 2003, precum și caracterul extrajudiciar al acestora.
În ceea ce privește ultimul motiv de recurs, Curtea a apreciat că și acesta este nefondat, întrucât prima instanță nu a precizat cuantumul exact al sumelor datorate, dacă aceste sume sunt brute sau nete, ci numai a indicat criteriile în funcție de care se va face calculul acestora, raportat la prevederile contractuale aplicabile părților.
Cu prilejul executării urmează a se face calculul exact al sumelor și reținerea impozitului și a contribuțiilor de asigurări sociale datorate statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta pârâtă "" - GRUP, cu sediul în Calea nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1030/19.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul procesual ales la cabinetul d-nei avocat, în C,-, - 3,. A,. 2,. 9, județul C și intimata pârâtă "" prin ZONA, cu sediul în Port, 34, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2009.
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu | JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman Maria Apostol | Judecător, |
Grefier, - - |
Jud.fond. /
Red.dec.jud. / 9.04.2009.
Tehnoredact.gref.
2 ex./ 9.04.2009.
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
