Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1584/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1584
Ședința publică de la 21 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doru Octavian Năstase Pîrjol
JUDECĂTORI: Doru Octavian Năstase Pîrjol, Camelia Viziteu
: - -
GREFIER: .
**********************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de, G, împotriva sentinței civile nr.758 din 6 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - reclamant care se legitimează cu permis de conducere -C eliberat la 14 oct.2009, CNP -, lipsă fiind intimata. -
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nemaifiind alte cereri, instanța, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentului.
Recurentul solicită admiterea recursului, repunerea pe rol a cauzei și judecarea acesteia, precizând că a înmânat intimatei Casa jud. de pensii un exemplar de pe acțiune, și depune și la dosar o copie de pe aceasta. Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată că:
Prin acțiunea introdusă și înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr- reclamanții:, G, în contradictoriu cu Unitatea Administrativ teritorială - prin Primar si Consiliul Local -, pentru a fi obligați la plata drepturilor bănești reprezentând indemnizație de dispozitiv lunara in cuantum de 25% din salariul de bază retroactiv până la încetarea raporturilor de serviciu, actualizată cu indicele de inflație, precum si consemnarea mențiunilor în carnetul de muncă a acestei indemnizații.
În motivare arată reclamanții că au calitatea de personal contractual în cadrul aparatului administrativ al com. - făcând parte din Ministerul Administrativ si Internelor.
Urmare apariției Ordinului MAI nr. 496/28.07.2003 de modificare si completare a Ordinului MAI 275/2002, personalul din cadrul structurilor MAI trebuie să beneficieze de o indemnizație de dispozitiv în cuantum de 25% calculată la salariul de bază, conform pct. 9.2 din acest act, care arată că indemnizația de dispozitiv si personalului civil ce-și desfășoară activitatea in domeniul administratiei publice.
In sustinerea acțiunii s-a depus practică judiciară, dispozitiile privind numirea în funcție, acte stare civilă, tabel privind personalul contractual.
Prin sentința civilă nr.758 din 6 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bacăus -a respins ca nefondată acțiunea, reținându-se următoarele considerente:
Potrivit art.1 din Legea nr.138/1999 - dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar si civil din cadrul MAI și MI, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție Pază, Serviciului de TelecomunicațiiSpecialesi Ministerului Justiției.
Potrivit dispozițiilor art. 47 și 49din lege, personalul civil din ministerele si instituțiile centrale menționate la pct. 1, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare beneficiază de primele,sporurilesi indemnizațiile acordate acestora.
Prin Ordinul MAI nr. 275/05.06.2002- au fost adoptate Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a Legii 138/1999, acesta din urmă fiind modificat si completat prin Ordinul MAI 496/2003.
Potrivit pct. 9.2 introdus prin ordinul modificator " indemnizația de dispozitiv se acordă si personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".-.
Punctul 31.1 din Ordin prevede că: Prin personalul civil, în sensul prezentului Ordin, se înțelege funcționarii publici si personalul contractual civil din Ministerul Administrației si Internelor, personalului civil din Ministerul Administrației si Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art.13 din Lege, precum si de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar.
Coroborând dispozitiile legale mentionate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de legea 138/1999 trebuie ca personalul civil să-și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar s-au într-una din instituțiile si autoritățile prevăzute in art. 1 din Lg. 138/1999.
În speță personalul reclamant face parte dintr-un organ al administratiei publice locale, si nu din cadrul Ministerului d e Interne, astfel că Ordinul invocat nr. 496/2003 al Ministerului Administratiei si Internelor nu își are aplicabilitate în privința reclamantilor.
În sustinerea celor arătate sunt și dispozitiile punctului VI al ordinului, care arată că măsuri de aplicare al ordinului vor fi luate de comandanții și șefii de unități.
Se mai constată că, nu există nici o legătură de subordonare a instituției pârâte față de Ministerul Administratiei si Internelor, Consiliul Local fiind, potrivit legii 215/2001 o autoritate publică locală autonomă, de asemenea dispozitiile legii 138/1999 nu fac referire la salarizarea personalului civil din administrația publică locală, care nueste personal militar.
Se mai retine de instanță că nu sunt aplicabile nici dispozitiile art. 16 din Constitutia României si nici cele din Convenția pentru Apărarea Dreptului Omului, deoarece nu există nici o egalitate, între persoanele care își desfășoară activitatea într-un dispozitiv militar - în care există anumite reguli specifice de acces, de circulație în interiorul dispozitivului, de comunicare si o instituție publică, în care toate acele regulinu se aplică.-
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru greșita aplicare a legii. În dezvoltarea motivului de recurs invocat prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă recurenții au invocat în esență următoarele:
OUG nr.63/28.06.2003 -de organizare a, în art.16 și OUG30/2007 de organizare a în art.17 enumera efectivul ministerului. Astfel, în această enumerare găsim:- funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special polițiști, cadre militare în activitate, personal contractual precum și militari, gardieni și polițiști de frontieră.
Din interpretarea textelor rezultă că funcționarii publici și personalul contractual din cadrul administrației publice, a fost încorporat în personalul, textul nefacând nici o diferențiere între funcționari: publici și personalul contractual din organismele cu structură militară și cel din administrația publică (spre exemplu Primării, Consilii locale. Consilii județene).
Apariția acestei ordonanțe (nr.63/2003) a determinat modificarea (după o lună) a Ordinului Ministrului de Interne 275/2002 prin ordinul Ministrului Administrației și Internelor 496/28.07.2003, necesitatea fiind determinată de comasarea în cadrul acestui Minister a personalului ce anterior era cuprins în Ministerul d e Interne și în Ministerul Administrației Publice Locale scopul fiind de a asigura un regim coerent și echitabil de salarizare în cadrul personalului civil din același Minister
În acest scop, prin. 496/2003 (dat în aplicarea OG63/2003 așa cum rezultă din preambulul său), s-a introdus pct.9.2 în care se prevede expres că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalul. civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice ( fără nici o distincție între funcționarii publici și personalul contractul potrivit principiului conform căruia unde legea nu distinge nici interpretul ei nu are dreptul să o facă).
Așadar, prin acest ordin s-a avut în vedere acordarea aceste indemnizații nu numai personalului civil din instituțiile militare (ex Poliție. Jandarmerie) ci în mod expres și celui din administrația public personal din care faceau parte.
De asemenea, prin pct.31.1 alineat 1 din. 496/2003 s-a lămurit sintagma personalului civil, considerând că se includ atât funcționarii publici cât și personalul contractual.
In punctul 31.1 alin.2 din Ordin, se precizează că personalul civil din domeniul administrației publice (în care ne încadrăm și noi), beneficiază de dreptul prevăzut de art. 13 din Legea nr. 138/1999 (adică de indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază) aceasta fiind practic o normă în materia salarizării ce face trimitere la altă normă, pentru a unifica sistemul de salarizare al personalului civil din cele două Ministere contopite.
Acest ordin a fost dat de ministru în cadrul competențelor sale de a asigura supravegherea și îndrumarea autorităților locale și de a implementa în acest sens măsurile salariale necesare personalului din cadrul său.
Chiar dacă OUG63/2003 a fost ulterior abrogată de OUG30/2007, noul act normativ nu a schimbat nimic în ceea ce privește componența ministerului din care facem parte și drepturile personalului civil, ci a fost edictat în ideea reorganizării (ca denumire) a în (a se observa că, în ceea ce ne privește art. 17 alin.l din OUG30/2007 are o formulare identică cu art. 16 alin.l din OUG63/2003). Acesta a fost motivul pentru care ministrul nu a mai găsit necesar să intervină cu noi ordine (de modificare) așa cum a tăcut în 2003.
Sub un alt aspect este de observat că nici una dintre persoanele prevăzute de Legea nr. 138 99 (la care se referea inițial ordinul 275/2002) nu face pane din administrația publică. Este clar că Ordinul 496/2003 folosind sintagma de.personal civil din cadrul administrației publice" a avut în vedere personalul din cadrul fostului Minister al Administrației publice. Altfel, punctul 9.2. și punctul 31.1 introduse prin Ordinul nr.496/2003 n-ar mai fi avut nici o rațiune întrucât în acest domeniu Ordinul 2~5 2002 era suficient pentru a reglementa drepturile personalului civil în cadrul instituțiilor publice cu caracter militar și nu trebuia modificat în acest sens.
In acest context acțiunea noastră este perfect întemeiată. Noi nu am solicitat instanței să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte pe motiv că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau, cu prevederi cuprinse în alte legi, ci doar să dea eficacitate prevederilor punctului 9.2 și punctului 31.1 din Ordinul 496/2003. norme care se referă în mod direct la noi. O altă interpretare ar fi împotriva legii întrucât ar însemna că suntem eliminați din enumerarea unei prevederi legale care ne cuprinde în mod expres.
In sfârșit, practica judiciară existentă arată că alte instanțe au recunoscut dreptul atât a funcționarilor publici cât și a personalului contractual la sporul de dispozitiv.
In acest context apreciem că în conformitate cu art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, așa cum a fost interpretat în Decizia CEDO privind cazul "Beian contra României", nerecunoașterea de către instanță a unui drept față de o persoană în condițiile în care față de alte persoane aflate în situații similare dreptul a fost recunoscut de către alte instanțe, constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
Intimații nu au depus întâmpinare la recurs.-
În recurs s-au solicitat de la Ministerul Administrației și Internelor copie după Ordinul MAI nr.496/2003 dat în aplicarea OG nr.63/2003.-
Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed.
Prin Ordinul nr.496/2003 au fost aduse modificări și completări la Anexa nr.1 la Ordinul MAI nr.275/2002 care are ca obiect de reglementare " Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor legii cu privire la salarizarea personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salarialepersonalului civil din aceste instituții."
Îndemnizația de dispozitiv prev. la pct.9.2 din Ordinul nr.275/2002 este întemeiată pe dispozițiile art.13 din Legea nr.138/1999 - potrivit căruia cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de dispozitiv precum și dispozițiile art.17 alin.3 din OUG nr.63/2003, aprobată prin Legea nr.604/2003 - conform cărora personalul MAI beneficiază de drepturile dobândite anterior conform legislației, precum și în limita bugetului aprobat de îndemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Din cuprinsul acestor dispoziții legale rezultă fără echivoc faptul căpersonalul civil dinMAIce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și care beneficiază de îndemnizația de dispozitiv potrivit pct.9.2 din Ordinul nr.275/2002 modificat și completat prin Ordinul nr.496/2003 șipersonalul oricăroraltor structuri ale administrației publice centrale sau localecare nu se află în structura organizatorică a MAIsunt 2 categorii de personal distincte, nefiind relevant sub aspectul aplicării textelor de lege invocate faptul că ambele își desfășoară activitateaîn domeniul administrației publice.
Modificarea adusă pct.31.2 din Ordin a intervenit ca urmare a înființării MAI prin comasarea Ministerului d e Interne și a Ministerului Administrației Publice în baza OUG nr.64/2003.-
Prin OUG nr.63/2003 în prezent abrogată, legiuitorul a stabilit în sarcina noului minister atribuții în domeniul administrației publice și al ordinii și siguranței naționale.
Aceste atribuții sunt menținute și în noua reglementare, recte OUG nr.30/2007.-
Potrivit dispozițiilor acestor ordonanțe numai personalul MAI beneficiază de drepturile dobândite anterior conform legii, în limita bugetului aprobat de îndemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranța națională.
MAI în exercitarea atribuțiilor legale emite ordine și instrucțiuni care pot avea caracter normativ sau individual,sfera lor de aplicare fiind limitată la domeniul de activitateal MAI stabilit prin lege și laaparatul centralal ministerului și structurilor subordonate.-
Susținerile recurenților sunt nefondate deoarece pe de o parte autoritățile publice locale sunt autorități autonome care nu se află în structura MAI, iar pe de altă parte ordinul invocat are o sferă de aplicare restrânsă, delimitată în mod expres.-
Dreptul la îndemnizația de dispozitiv precum și categoriile de personal pentru care se recunoaște acest drept sunt expres prevăzute de Legea nr.138/1999 între acestea neregăsindu-se categoria personalului din cadrul administrației publice locale.
Că,Ordinele nr.275/2002 și 496/2003 au caracter intern, fiind aplicabile doar personalului din aparatul propriu al ministerului, rezultă și din împrejurarea că ele nu au fost publicate în Monitorul Oficial ( a se vedea în acest sens și HG nr.555/2001.)
Curtea, constată totodată că potrivit art.2 și 4 alin.1 din Legea nr.215/2001 administrația publică în unitățile administrativ teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării și autonomiei locale, atât sub aspect administrativ cât și financiar. Ca atare deși consiliile locale și județene sunt autorități ale administrației publice lor nu li se pot aplica prin extindere ordinele interne ale unei autorități publice centrale.
Față de argumentele invocate vor fi înlăturate susținerile recurenților referitoare la admiterea unor acțiuni cu obiect similar în beneficiul altor persoane dat fiindcă precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în actualul sistem, iar, pe de altă parte hotărârea judecătorească depusă la dosar nu cuprinde o analiză a textelor legale mai sus menționate.-
Hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică, Curtea va respinge recursul ca nefondat.-
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul ca nefondat, promovat de, G, împotriva sentinței civile nr.758 din 6 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 21 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
Red.sent.C,
Red.dec./20.ian.2010
Tehn.red.EG/21.ian.2010
Președinte:Doru Octavian Năstase PîrjolJudecători:Doru Octavian Năstase Pîrjol, Camelia Viziteu
