Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 594/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI

Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.594

Ședința publică din data de 26 martie 2009

PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă

JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Cristina Mihaela Moiceanu Traian

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta - SA SA B, cu sediul profesional ales la și Asociații - B,-, etaj 3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 3097 din data de 8 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, G, G, G, și - toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocatură cu sediul în P,-, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta pârâtă - - SA SA B reprezentată de avocat din Baroul București, lipsind intimații reclamanți G, G, G, G, .

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că apărătorul recurentului pârât avocat a depus la dosar cerere înregistrată de compartimentul registratură sub nr. 7398/25.03.2009, prin care solicită amânarea cauzei și acordarea unui nou termen de judecată, întrucât pentru termenul de astăzi 26 martie 2009 nu se poate prezenta în instanță din motive medicale, astfel cum rezultă din adeverința medicală atașată.

Avocat având cuvântul pentru recurenta pârâtă, arată că lasă la aprecierea instanței pronunțarea asupra cererii de acordare a unui nou termen de judecată formulată de apărătorul intimaților reclamanți.

Curtea respinge cerere de acordare unui nou termen de judecată formulată de apărătorul intimaților reclamanți, față de actele și lucrările dosarului invocă excepția tardivității declarării recursului, acesta fiind formulat peste termenul legal de 10 zile de la data comunicării hotărârii instanței de fond.

Avocat având din nou cuvântul pentru recurenta pârâtă, arată că lasă la aprecierea instanței pronunțarea asupra excepției invocate în oficiu de instanță.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanții G, G, G, G, si, au chemat în judecată pe pârâta - SA în prezent - SA solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa fie obligată pârâta la plata unei sume de bani, drepturi salariale reprezentând diferența între salariul de bază minim pe care trebuia să-l aiba fiecare reclamant conform prevederilor CCM, încheiat între patronat și sindicat () și salariul efectiv acordat și înscris în carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au fost salariații pârâtei, însă pârâta nu le-a achitat toate diferențele de drepturi salariale prevăzute în CCM și nici sporurile pentru orele suplimentare prestate, ore pentru care nu au beneficiat de compensații în bani sau zile libere plătite.

Deși în ședința publică din data de 08.12.2008 instanța a pus in discuția părților necesitatea efectuării unui raport de expertiza tehnică judiciară, reclamanții prin apărător au învederat că nu solicită efectuarea unui raport de expertiză contabilă.

Tribunalul prin sentința civilă nr. 3097 din 8 decembrie 2008 a admis acțiunea formulată de reclamanți, obligând pârâta să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând diferența dintre salariul încasat și cel cuvenit conform CCM la nivel de societate.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a fond a reținut următoarele:

Pe fondul cauzei, s-a reținut că în conformitate cu înscrierile din carnetele de muncă reclamanții au desfășurat activitate în cadrul societății, în perioada dedusă judecății, având funcții diferite.

În baza prevederile Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, art. 128 alin. 5 " In cadrul - - și al sucursalelor salariul de baza minim este de minimum 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie, actualizat".

De asemenea, potrivit art. 129 alin. 1 la salariul astfel stabilit de art. 128 alin. 5 se aplica coeficienții de corecție corespunzători funcției de încadrare a fiecărui salariat.

Din susținerile părților, conform calculelor efectuate de aceștia, reclamanții au fost salarizați în perioada dedusă judecății, respectiv începând cu luna octombrie 2007 și la data pronunțării hotărârii pentru o parte din aceștia sau la data încetării raporturilor de muncă cu pârâta, pentru restul reclamanților, drepturile salariale achitate de parata SA s-au situat sub minimul prevăzut în contractul colectiv de muncă.

apreciat instanța de fond că potrivit dispozițiilor art. 287 din Codul muncii în conflictele de muncă sarcina probei este răsturnată, revenindu-i angajatorului.

Cum în speță, pârâta SA nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări sau a invoca excepții, nu a dovedit cu statele de plată ale reclamanților că drepturile salariale achitate s-au situat peste minimul salariul reglementat prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate în raport de funcțiile îndeplinite de reclamanții în subordinea pârâtei, tribunalul apreciat acțiunea formulată ca fiind întemeiată.

În ceea ce privește cuantumul sumelor solicitate de reclamanți, instanța de fond apreciat că nu poate dispune obligarea paratei la plata sumelor solicitate de aceștia, conform tabelelor anexate, în cauză fiind necesară efectuarea unui raport de expertiza salarizare -normare pentru calcularea diferențelor salariale, probă pe care reclamanții nu au dorit să o administreze, deși instanța a pus în discuția acestora necesitatea unei astfel de lucrări de specialitate.

Împotriva acestei sentințe pârâta - SA SA a formulat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Se arată că instanța de fond a obligat - la plata drepturilor salariale reprezentând diferența salarială rezultată ca urmare a salarizării sub nivelul minim prevăzut în CCM fără ca în cauză să fie administrată proba constând în efectuarea unei expertize având specialitatea salarizare care să stabilească în primul rând dacă există în cazul reclamanților aceste presupuse diferențe.

mai arătat recurenta că urmare protocolului în 01.03.2002 s-a hotărât ca - SA să preia prin transfer tot personalul fostei sucursale cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de CCM încheiat între SNP și, astfel încât tuturor salariaților li s-au păstrat și drepturile salariale avute la data transferului.

În protocoalele încheiate între administrație și sindicat sunt stabilite cuantumuri care se folosesc pentru stabilirea sumelor care se acordă salariaților cu ocazia producerii unor evenimente deosebite iar pentru salariul minim se face precizarea că nu va influența nivelele stabilite prin grilele de salarizare.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și în conformitate cu art. 81 alin. (1) din Legea 168/1999 respingerea cererii de chemare în judecată.

La termenul din 26 martie 2009, în ședință publică, Curtea a invocat din oficiu excepția tardivității declarării recursului.

Astfel, potrivit art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs în această materie este de 10 zile de la comunicării hotărârii pronunțată de instanța de fond, termen indicat, de altfel, și în dispozitivul sentinței atacate.

În cauza de față, recurentei - SA SA B i-a fost comunicată sentința primei instanțe la data de 27 ianuarie 2009, așa cum rezultă din dovada de primire și procesul verbal de predare de la fila 212 în dosarul instanței de fond, situație în care, ultima zi de declarare a recursului a fost data de 7 februarie 2009, ce a căzut într-o zi de legală, termenul prelungindu-se astfel, potrivit art. 101 alin.5 din Codul d e procedură civilă, până la sfârșitul primei zile de lucru următoare, care a fost data de 9 februarie 2009, zi lucrătoare a săptămânii.

Recursul a fost formulat însă, la data de 10 februarie 2009, peste termenul legal procedural, mai sus-arătat, motiv pentru care, în baza art.312(1) Cod pr.civilă Curtea îl va respinge ca tardiv, fără a mai proceda pe cale de consecință la analiza motivelor de recurs, de vreme ce acesta a fost respins pe cale de excepție, care face de prisos cercetarea în fond a cauzei.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta - SA SA B, cu sediul profesional ales la și Asociații - B,-, etaj 3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 3097 din data de 8 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, G, G, G, și - toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocatură cu sediul în P,-, județul P, ca tardiv formulat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Cristina Mihaela Moiceanu Traian

- - - - - -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3120

Tehnored. MD

2 ex/07.04.2009

Dosar fond - al Trib.

Președinte:Alexandru Bobincă
Judecători:Alexandru Bobincă, Cristina Mihaela Moiceanu Traian

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 594/2009. Curtea de Apel Ploiesti