Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1890/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1890/R-CM
Ședința publică din 08 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Georgiana
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr.1021/CM din 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, intimații-reclamanți și intimații-pârâți Tribunalul Argeș și Consiliul Superior al Magistraturii.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că rin p. acțiunea înregistrată la data de 10.11.2008 pe rolul Curții de APEL PITEȘTI, reclamanții, G, (), (), (), (), și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Argeș și Consiliul Superior al Magistraturii pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați la plata diferențelor de drepturi salariale, pe perioada 2004 - 2008, cuvenite din plata primelor de concediu și a celui de al treisprezecelea salariu, calculate prin raportare la indemnizația brută din luna anterioară încasării acestor drepturi, în funcție de toate drepturile salariale ce le-au fost stabilite în mod irevocabil prin hotărâri judecătorești, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au calitatea de magistrați în cadrul judecătoriilor Pitești și Câmpulung, iar în perioada anilor 2006 - 2007 au obținut, prin hotărâri judecătorești irevocabile, plata unor drepturi salariale restante rezultate dintr-o greșită calculare a indemnizațiilor de încadrare sau din aplicarea discriminatorie a unor dispoziții legale.
Se face referire la sentința civilă nr. 679/CM/31.10.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, prin care pârâții au fost obligați la plata diferențelor de drepturi salariale determinate ca urmare a creșterilor salariale prevăzute de nr.OG 10/2007, dar care nu au fost avute în vedere la stabilirea primelor de concediu și a celui de-al treisprezecelea salariu.
Au mai arătat reclamanții că pârâții nu au avut în vedere nici hotărârile judecătorești prin care au fost obligați la plata diferențelor de drepturi salariale reprezentând sporul anticorupție sau primele de vacanță calculate la indemnizația de încadrare brută lunară, prin raportare la sporul de 30% și la majorarea cu 40% pentru anii 2001 - 2004.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 18 și art. 24 din nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.
Prin întâmpinare, Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că reclamanții (cu excepția lui și a lui ) nu au calitatea de salariați ai acestei instituții, nefiind îndrituiți la a pretinde sumele de bani solicitate cu titlu de diferențe de drepturi salariale, datorate pentru primele de vacanță și pentru al treisprezecelea salariu. Față de acest aspect pârâtul a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți, cu excepția celor doi menționați mai sus.
Prin întâmpinare, Ministerul Justiției și Libertăților a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, întemeiată pe dispozițiile art. 3 și art. 12 din Decretul nr. 167/1958. În ceea ce privește fondul cauzei, a arătat că admiterea cererii de chemare în judecată ar reprezenta în fapt o adăugare la lege, de vreme ce nu există nicio prevedere legală care să stabilească în beneficiul reclamanților majorarea premiului anual cu sporul anticorupție, iar, pe de altă parte, creșterile salariale prevăzute de nr.OG 10/2007 au fost acordate exclusiv pentru anul 2007.
Prin sentința nr. 60/F-CM/03.02.2009, Curtea de APEL PITEȘTIa admis excepția de necompetență materială a instanței și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanți în favoarea Tribunalului Argeș.
Pe rolul acestei instanțe cauza a fost înregistrată la data de 16.02.2009.
Prin sentința civilă nr. 1021/CM/17.06.2009, Tribunalul Argeșa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii și a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților pentru drepturile solicitate aferente perioadei 01.01.2004 - 09.11.2005.
A admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Tribunalul Argeș să plătească reclamanților, G, (), (), (), (), diferențe de drepturi salariale dintre premiul anual (al treisprezecelea salariu) aferent anului 2005 încasat efectiv și cel ce ar fi trebuit acordat, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 40%, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți în cadrul Tribunalului Argeș, drepturi ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii să plătească reclamanților și diferențe de drepturi salariale dintre prima de vacanță aferentă anului 2007 efectiv încasată și prima de vacanță ce ar fi trebuit acordată, calculată la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 7%, precum și diferențe de drepturi salariale dintre premiul anual (al treisprezecelea salariu) aferent anului 2007 încasat efectiv și cel ce ar fi trebuit acordat, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 18%, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, drepturi ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Tribunalul Argeș să plătească reclamanților, G, (), (), (), (), și diferențe de drepturi salariale dintre prima de vacanță aferentă anului 2007 efectiv încasată și prima de vacanță ce ar fi trebuit acordată, calculată la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 7%, precum și diferențe de drepturi salariale dintre premiul anual (al treisprezecelea salariu) aferent anului 2007 încasat efectiv și cel ce ar fi trebuit acordat, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 18%, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți în cadrul Tribunalului Argeș, drepturi ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii să plătească reclamanților și diferențe de drepturi salariale dintre prima de vacanță aferentă anului 2008 efectiv încasată și prima de vacanță ce ar fi trebuit acordată, calculată la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 18%, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, drepturi ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Tribunalul Argeș să plătească reclamanților, G, (), (), (), (), și diferențe de drepturi salariale dintre prima de vacanță aferentă anului 2008 efectiv încasată și prima de vacanță ce ar fi trebuit acordată, calculată la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 18%, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți în cadrul Tribunalului Argeș, drepturi ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a analizat cu prioritate excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii și prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii a fost privită ca neîntemeiată, având în vedere activitatea desfășurată în cadrul acestei instituții de către reclamanții și.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, instanța de fond a reținut că prezenta acțiune a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 10.11.2008. În raport de dispozițiile art. 3 și art. 12 din Decretul nr. 167/1958 raportate la cele ale art. 283 alin. 1 lit. c) din Codul muncii, dreptul reclamanților este prescris pentru perioada 01.01.2004 - 09.11.2005.
Pe fondul cauzei, s-a arătat în considerentele hotărârii, reclamanții au calitatea de magistrați și își desfășoară activitatea în cadrul Judecătoriilor Pitești și Câmpulung din raza Tribunalului Argeș, respectiv în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin sentința civilă nr. 535/CM/11.06.2008 pronunțată de Tribunalul Argeșa fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții judecători în cadrul Judecătoriei Câmpulung și a fost obligat pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de vechime în muncă calculat la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 40% pentru perioada 01.05.2004 - 01.04.2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective. De asemenea, același pârât a fost obligat și la plata diferențelor de drepturi salariale reprezentând prime de vacanță calculate la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 40% pentru anii 2001 - 2004.
Prin sentința civilă nr. 552/CM/07.07.2006, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. 5518/Cv/2005, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 498/R-CM/03.10.2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea reclamanților și au fost obligați pârâții să plătească petenților drepturile bănești reprezentând 30% din indemnizația de încadrare lunară pe perioada 29.06.2002 - 30.04.2004 și drepturile bănești reprezentând 40% din indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 01.05.2004 - 01.04.2006, cu respectarea perioadelor în care reclamanții au primit aceste drepturi, sume ce vor fi actualizate în raport de rata inflației la data plății efective.
În ceea ce îi privește pe reclamanții magistrați în cadrul Judecătoriilor Pitești și Câmpulung, prin sentința civilă nr. 679/CM/31.10.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr- a fost admisă acțiunea promovată de aceștia și a fost obligat pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților să le plătească diferențele de drepturi salariale determinate ca urmare a creșterilor salariale cu 5% începând cu data de 01.01.2007, față de nivelul lunii 2006, cu 2% începând cu data de 01.04.2007, față de nivelul lunii martie 2007, cu 11% începând cu data de 01.10.2007, față de nivelul lunii septembrie 2007, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
Prin precizarea depusă la fila 84 de la dosar reclamanții au arătat că pentru perioada anilor 2004 - 2006 nu există hotărâri judecătorești prin care să le fie acordate primele de vacanță.
Prin nr.OG 10/2007 au fost prevăzute creșteri salariale ce se vor acorda pe parcursul anului 2007 personalului bugetar și celui care ocupă funcții de demnitate publică.
Conform art. 1, salariile de bază ale categoriilor menționate se majorează în 3 etape, după cum urmează: cu 5% începând cu 01.01.2007, față de nivelul din luna 2006, cu 2% începând cu data de 01.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu 01.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
Aceste creșteri salariale reprezintă în fapt o corelare între evoluția prețurilor de consum și a tarifelor la servicii și nivelul veniturilor, sub forma indemnizațiilor și a salariilor, realizate de persoanele fizice încadrate în muncă. Prin dispozițiile nr.OG 10/2007, intenția legiuitorului a fost aceea de a statua asupra menținerii unui just echilibru între salariul nominal și cel real.
Procentele indicate de ordonanța mai sus arătată se raportează la valoarea de referință sectorială, de vreme ce coeficientul de multiplicare reprezintă valoarea fixă, ele rămânând câștigate acesteia odată ce au fost incluse în ea.
Din acest punct de vedere a fost respinsă apărarea formulată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, conform căreia creșterile salariale se aplică doar pentru anul 2007.
În ceea ce privește sporul anticorupție, instanța de fond a reținut că potrivit nr.OUG 177/2002, nr.OUG 43/2002, Ordinelor Ministerului Justiției nr. 688/2003, 3278/2002 privind aprobarea normelor metodologice, judecătorii care compun complete speciale pentru judecarea infracțiunilor de corupție, în baza art. 23 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, primesc un spor de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară, iar din 01.05.2004 s-a acordat o majorare cu 40% în conformitate cu dispozițiile nr.OUG 24/2004.
Această ultimă majorare a fost acordată până la intrarea în vigoare a actualei ordonanțe de salarizare a magistraților, nr.OUG 27/2006, când nu a mai fost prevăzută. Prin hotărârile judecătorești menționate anterior s-a făcut dovada faptului că reclamanții au obținut obligarea pârâților la acordarea sporului anticorupție pe întreaga perioadă de existență a acestuia. Din acest punct de vedere, instanța a analizat petitul acțiunii raportat la momentele acordării fiecăruia dintre procentele de 30 și 40%.
Cu privire la prima de vacanță, față de precizarea făcută de reclamanți la fila 84 de la dosar, tribunalul a analizat cererea introductivă de instanță prin prisma nr.OUG 27/2006 intrată în vigoare la data de 01.04.2006, care statuează asupra legalității acordării primei de vacanță personalului din justiție.
Reținând, așadar, că procentele prevăzute cu titlu de creșteri salariale de nr.OG 10/2007 rămân câștigate indemnizației de încadrare a reclamanților, prin valoarea de referință sectorială, tribunalul a luat în considerare cererea reclamanților în raport de procentele arătate în etapele prevăzute de menționata ordonanță, urmând ca din ianuarie 2008 creșterea să fie de 18%.
Au fost avute în vedere și dispozițiile art. 21 din nr.OUG 177/2002, conform cărora pentru activitatea desfășurată magistrații și personalul de specialitate salarizați potrivit prezentei ordonanțe de urgență beneficiază, la sfârșitul anului calendaristic, de un premiu anual egal cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se face premierea, dispoziții reluate de Legea nr. 347/2003, dar prevăzute și în nr.OUG 27/2006.
Pe cale de consecință, în raport de datele concrete de aplicare a textelor de lege incidente în cauză, tribunalul a admis în parte acțiunea, conform celor arătate mai sus.
Actualizarea cu indicele de inflație a fost dispusă în baza art. 161 alin. 4 din Codul muncii, reținându-se că prin aceasta se realizează o corelație între salariul real și salariul nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul la care pârâții le datorau drepturile bănești în cauză și momentul în care aceste sume au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarului, aceasta deoarece principala funcție a indexării este aceea de a atenua efectele inflației asupra nivelului de trai.
Împotriva sentinței a formulat recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
- Prin pronunțarea soluției atacate instanța de judecată a depășit limitele puterii judecătorești, încălcând principiul constituțional al separației puterilor în stat. Motivul de nelegalitate este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă.
Pronunțarea unei hotărâri prin care să se acorde drepturi salariale peste cele prevăzute expres de lege a fost considerată de Curtea Constituțională ca depășire a puterii judecătorești.
Soluționând conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, în ședința din 27 mai 2009, Curtea Constituțională a constatat existența acestuia și a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
- Un alt motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, este acela potrivit căruia hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În afară de majorarea stabilită de alin. (1) al art. 3 din nr.OUG 27/2006, magistrații nu beneficiază de alte drepturi suplimentare, în speță nici de sporul de 30% și 40% din indemnizația de încadrare brută.
Premiul anual este egal cu indemnizația de încadrare brută, care se calculează fără sporuri, deci fără majorarea instituită de sporul de 30% și 40% din indemnizația de încadrare brută.
Calculul premiului anual se face potrivit art. 18 din nr.OUG 27/2006 și nu are legătură cu sporurile de 30% și 40% din indemnizația de încadrare brută stabilite prin hotărâri judecătorești.
aferente anului 2007 nu pot fi luate în considerare pentru perioada indicată în acțiune deoarece au fost acordate exclusiv pentru anul 2007.
Recursul nu este fondat.
În motivarea Deciziei nr. 838/27.05.2009, la care se face trimitere în susținerea primului motiv de recurs, Curtea Constituțională a arătat că o decizie emisă în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu poate produce niciun efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art. 329 Cod procedură civilă.
Mai mult, s-a arătat, decizia nu poate constitui motivul exercitării unei căi de atac, ce ar avea ca scop lipsirea de efecte juridice a unor hotărâri judecătorești.
În concordanță cu cele statuate mai sus, instanța de fond a recunoscut efectele hotărârilor judecătorești invocate de reclamanți în susținerea pretențiilor formulate și a verificat în ce măsură drepturile salariale la plata cărora sunt obligați ordonatorii de credite influențează calculul și plata altor drepturi salariale - dintre cele menționate în acțiune.
Pentru a proceda la o astfel de examinare, instanța de fond s-a raportat atât la modalitatea de calcul prevăzută de lege pentru sporul de anticorupție de 30% sau de 40%, respectiv pentru indexările pe anul 2007, cât și la modul de stabilire prin lege a primei de vacanță și a premiului anual pentru perioada 2004 - 2008.
Recunoscând efectele hotărârilor judecătorești irevocabile și aplicând aceste efecte modalităților de calcul prevăzute de lege, instanța de fond a soluționat cererea în limitele învestirii și cu respectarea principiului separației puterilor în stat, respectiv fără a intra în sfera atribuțiilor legislativului.
Legat de cel de-al doilea motiv de recurs, trebuie observat în prealabil că dreptul reclamanților la alte sporuri de 30% și 40% din indemnizația de încadrare brută decât majorarea prevăzută la alin. (1) al art. 3 din nr.OUG 27/2006 nu poate face obiectul prezentei judecăți câtă vreme a fost stabilit prin hotărâri irevocabile și a intrat sub puterea lucrului judecat. O astfel de critică excede de altfel obiectului litigiului, fiind inadmisibilă potrivit dispozițiilor art. 294 alin. (1) Cod procedură civilă.
Argumentul potrivit căruia premiul anual se calculează fără majorarea instituită de sporul de anticorupție de 30% și 40% nu poate fi reținut.
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (1) din nr.OUG 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, forma în vigoare la sfârșitul anului 2005, pentru care s-a acordat prin hotărârea atacată premiul anual, acest premiu este egal cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se face premierea.
Pentru anul 2005 Legea nr. 601/2004 de aprobare a nr.OUG 24/2004 a prevăzut că judecătorii care compun completele de judecată specializate în infracțiunile de corupție, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, beneficiază de un spor de 40% la indemnizația de încadrare brută lunară.
Pornind de la modalitatea de stabilire a indemnizației de încadrare brute lunare prevăzută de art. 3 alin. (1) din nr.OUG 177/2002, în raport de funcții, de nivelul instanțelor și parchetelor și de vechimea în magistratură, în soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. VI/2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:
Aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din nr.OUG 177/2002, ale art. 28 alin. (4) din nr.OUG 43/2002, modificată prin nr.OUG 24/2004, modificată și aprobată prin Legea nr. 601/2004 a creat o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate magistraților, în contradicție cu principiul egalității cetățenilor în fața legii, consacrat în art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru muncă egală, instituit prin art. 23 alin. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Iar criteriul pe baza căruia s-a făcut această distincție, respectiv natura cauzelor pe care o parte dintre magistrați erau desemnați să le soluționeze, nu a avut o justificare atât timp cât specificul atribuțiilor de ansamblu pe care le au toți magistrații din parchete și instanțele judecătorești necesită aceeași pregătire de specialitate și experiență, responsabilitate profesională specifică echivalentă, precum și risc identic în exercitarea sarcinilor de serviciu.
Faptul că așa-zisul spor de anticorupție determină o majorare a indemnizației de încadrare brute lunare rezultă și din denumirea ce i-a fost atribuită de lege în perioadele supuse analizei, respectiv de "majorare cu 40% a indemnizației de încadrare brută lunară" sau "spor de 40% la indemnizația de încadrare brută lunară".
Ultima dintre forme nu este identică cu cea prevăzută pentru sporurile de care beneficiază magistrații potrivit art. 5 și art. 30 alin. (1) din nr.OUG 177/2002, respectiv sporul de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru titlul științific de doctor în drept sau doctor docent în drept și sporul de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase.
Ca urmare a celor reținute mai sus nu poate fi primită nici susținerea că sporul de anticorupție intră în partea variabilă a drepturilor bănești cuvenite magistraților.
Prin urmare, premiul anual pentru anul 2005 fost corect stabilit prin raportare la indemnizația de încadrare brută din ultima lună a acestui an, majorată cu sporul de anticorupție de 40%.
Celelalte argumente legate de modul de calcul al premiului anual reglementat de nr.OUG 27/2006 nu au relevanță în cauză, câtă vreme pentru perioada ulterioară anului 2005, diferența de premiu anual raportată la majorarea cu sporul anticorupție nu a fost acordată prin sentință în contradictoriu cu recurentul-pârât.
Așa cum se recunoaște de către recurent în ultimul dintre argumentele aduse acestui motiv de nelegalitate, indexările stabilite prin hotărâri judecătorești pentru anul 2007 se aplică valorii de referință sectorială.
Or, valoarea de referință sectorială este un element al indemnizației de încadrare, alături de coeficientul de multiplicare, așa cum se prevede în art. 3 alin. (1) din nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.
Iar mărirea sau indexarea valorii de referință sectorială stabilită prin lege la un moment dat nu poate fi înlăturată pentru perioada ulterioară câtă vreme legea nu prevede expres contrariul, adică nu dispune micșorarea valorii de referință sectorială.
De altfel, legea prevede indexările pentru viitor, fără limită în timp, funcția principală a indexării constând în prevenirea eroziunii puterii de cumpărare, în atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
Întrucât nu se regăsesc cu privire la soluția criticată motivele de nelegalitate și netemeinicie reglementate de dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 1021/CM din 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, G, toți cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Câmpulung, cu sediul în Câmpulung,-, județul A, (), (), (), (), toți cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Pitești, cu sediul în Pitești,--5, județul A, și, ambii cu domiciliul procesual ales la Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul în B, Calea nr.141 B, sector 6 și pârâții TRIBUNALUL ARGEȘ, cu sediul în Pitești,--5, județul A și CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, cu sediul în B, Calea nr.141 B, sector 6.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. /Tehnored. /8 ex./16.12.2009/Jud. fond: /
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Georgiana
