Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 411/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 411
Ședința publică de la 13 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu
JUDECĂTORI: Liliana Ciobanu, Daniela Părău Sorina Ciobanu
- - -
GREFIER - - -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de recurenții, împotriva sentinței civile nr. 5/14.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că intimatul Ministerul Justiției și Libertăților a înaintat la dosarul cauzei întâmpinare, după care;
Nefiind alte cereri de formulat și /sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5/2009, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL BACĂUa fost respinsă ca nefondată acțiunea promovată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamț, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
În motivarea sentinței instanța de fond a arătat că:
Asupra litigiului de muncă de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.684 din 20 octombrie 2008 la Curtea de APEL BACĂU reclamanții, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Neamț și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând calculul și plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de 15%.-
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat următoarele: salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
În scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Solicitarea de acordare a acestui spor este cu data de 1 ianuarie 2007. deoarece la această dată a intrat în vigoarea nr.OG 8/2007, în baza căreia reclamanții, au trecut din personal contractual în personal conex, beneficiind de aceleași drepturi ca și grefierii.
Astfel, prin art. 3: Legea 444/2006, pentru aprobarea OG nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că "pentru păstrarea confidențialității in legătură cu informațiile clasificate, în funcție de
certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate,
funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de baza".
De asemenea, prin dispozițiile art.15 alin. l din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut ca sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea 444/2006. ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale. Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe. Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului. Consiliul Legislativ.
In aceeași ordine de idei, prin art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002 - acordat acest spor de confidențialitate de până la 15%
și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Este evident că, cel puțin în raport de dispozițiile OG nr. 19/2006, rezultă în mod clar voința de a se acorda acest spor de confidențialitate tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează și manipulează informații clasificate și altor informații confidențiale și nu doar celor prevăzute de Legea nr.444/2006, adică celor din sistemul Apărării Naționale, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Însăși OG nr. 137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prevede în art.30 alin.3, acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate sau confidențialitate.
Or, deși conformart.78 din Legea 567/2004privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acesta este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, sunt discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității.
Acțiunea este legal scutită de plata taxei de timbru.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut acțiunea nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Neamț și Consiliul Național pentru combaterea Discriminării, reclamanții solicită instanței să oblige pârâții la plata sporului de confidențialitate de 15% începând cu 1 ianuarie 2007 și până la rămânerea definitivă a hotărârii și pe viitor, sume actualizate cu indicele de inflație.
Reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare..
Modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a anumitor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin Ordonanța Guvernului nr.137/2000.-
În acest sens este și decizia nr.819 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că prevederile art.1, art.2 alin.(3) și ale art.27 alin.(1) din OG nr.137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Pe de altă parte, sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare ori a cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține situația comparabilă - element indispensabil pentru a vorbi de discriminare. -
Astfel cum rezultă din Ordonanța nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările, prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă naționalitate (. ) precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea înlăturarea cunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau orice alte domenii ale vieții publice". -
Potrivit art.1 alin.3 din OG nr.137/2000, "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile" este de asemenea, în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Nu orice diferență de tratament semnifică discriminare, pentru a putea fi reținut tratamentul diferențiat injust este necesar să se stabilească că persoane aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar, dacă o asemenea distincție între situații analoage sau comparabile există, ea să nu-și găsească nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Conținutul concret și diferit al atribuțiilor de serviciu ale reclamanților față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
Față de considerentele expuse, acțiunea apare ca nefondată întrucât situația de discriminare invocată nu poate fi reținută ca existentă raportat la modul în care este definită noțiunea de discriminare în jurisprudența CEDO, având în vedere funcțiile diferite și atribuțiile specifice ale categoriilor de personal precizate anterior.
Totodată în raport de legislația națională, discriminarea invocată trebuie apreciată și în considerarea deciziei nr.819/2008 a Curții Constituționale, decizie de care s-a făcut vorbire mai sus.
În consecință, acțiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe au promovat recurs reclamanții care au criticat nelegalitatea acesteia, invocând, în esență, faptul că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 17/2005, pentru completarea și modificarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, OG8/2007, personalul conex din care fac parte, fiind îndreptățit, asemenea personalului auxiliar de specialitate, la plata sporului de confidențialitate de 15% din salariul de bază brut.
În cauză, intimatul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, având în vedere deciziile nr. 819, 1325/2008 ale Curții Constituționale prin care au fost declarate ca neconstituționale dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 al.1 din OUG nr. 137/2000, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative cu putere, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu normele create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
A mai invocat intimatul Hotărârea nr. 415/2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care s-a constatat că personalul auxiliar beneficiază de drepturi clar stabilite prin Legea nr. 567/2004 printre acestea nefigurând sporul de confidențialitate.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. 46/2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, raportat la art. 16 alin.1, 2 din Codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completă, raportat la art. 9 din Codul deontologic al acestora, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Ori, recurenții, angajați în postul de șoferi, respectiv agent procedural în cadrul instanțelor judecătorești de pe raza Curții de APEL BACĂU, aparțin personalului conex astfel cum acesta este menționat în art. 3 alin.3 din Legea nr. 567/2004, cu modif. ulterioare.
Pe cale de consecință, având în vedere decizia nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, anterior menționată, precum și deciziile nr. 819-8210, 1325/2008 Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea unor dispoziții ale OUG nr. 137/2000, republicat, decizii obligatorii pentru instanțe, în temeiul art. 3121Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil declarat de recurenții, împotriva sentinței civile nr. 5/14.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr- ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent. /
red.dec.
tehnored. / 2 ex.
12 mai 2009
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău Sorina Ciobanu
