Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 413/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 413
Ședința publică de la 13 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu
JUDECĂTORI: Liliana Ciobanu, Daniela Părău Sorina Ciobanu
- - -
GREFIER - - -
La ordine au venit spre soluționare recursurile civile declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 106//.02.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că intimații au depus la dosar, prin compartimentul registratură, concluzii scrise, după care;vazand ca s-a solicitat judecarea in lipsa.
Nefiind alte cereri de formulat și /sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 106/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
S-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune.
S-a respins cererea reclamanților privind acordarea sporului de 15% din salariul de bază pentru perioada 01.01.2004 - 05.06.2004 ca fiind prescrisă.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantele în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Bacău, Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Bacău să acorde reclamanților sporul prevăzut de art. 3 din OG 19/2006 începând cu 02.02.2006 la zi în sumă actualizată cu indicele de inflație, cu excepția perioadelor pentru care raporturile de muncă au fost suspendate.
Pentru s-a dispus plata începând cu 08.05.2006 la zi, pentru începând cu 02.06.2006 până la data pensionării.
S-a respins ca nefondată acțiunea formulată de G,.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanți pentru perioada 05.06.2004 până la 02.02.2006.
A fost obligat Tribunalul Bacău să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
A fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure Ministerului Justiției fondurile necesare efectuării plăților sumelor cuvenite reclamanților.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.3909/110/ 05.06.2007 la Tribunalul Bacău, reclamanții: - angajați la Judecătoria Bacău și având calitatea de personal auxiliar de specialitate sau conex au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Bacău, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca prin hotărâre judecătorească să le fie acordat sporul de confidențialitate de până la 15%, începând cu anul 2004 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii, dar și pentru viitor, în valoare actualizată cu rata inflației, efectuându-se mențiunile în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Examinând cauza sub aspectul excepțiilor invocate și pe fond, instanța a constatat următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, aceasta a fost respinsă față de următoarele considerente:
- conform art.19 din Legea nr.500/2002, privind Finanțele Publice - Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la titularul bugetar și anume, pregătirea bugetelor anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În același sens, se înscriu și dispozițiile art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005, privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală potrivit cărora, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are în principal ca atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul de lege de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost adoptate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2006, pentru aprobarea nr.OG 19/2006, privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici, cu statut special, din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, s-a prevăzut ca "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
De asemenea, prin dispozițiile art. 15 al. l din OG nr.6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzuți in Legea nr.444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
In aceeași ordine de idei, prin art.20 al.3 din Legea nr.656/2002, privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Este evident că, cel puțin în raport de dispozițiile OG nr. 19/2006, rezultă în mod clar voința de a se acorda acest spor de confidențialitate tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează și manipulează informații clasificate și nu doar celor prevăzute expres în Legea nr. 444/2006, adică celor din sistemul Apărării Naționale, Ordine Publică și Siguranța Națională.
Însăși nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prevede în art.30 al.3 acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării tocmai în ideea unui tratament echitabil si similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate.
Mai mult decât atât, o bună parte din funcționarii publici cu statut special din sistemul de ordine publică și siguranță națională gestionează informații clasificate obținute sub supravegherea procurorilor în cadrul urmăririi penale efectuate în diferite cauze penale (exemplu ofițeri specializați din cadrul Ministerului Administrației și Internelor).
S-a constatat că magistrații (judecători și procurori) care dispun și supraveghează exercitarea unor activități prin care se obțin informații confidențiale nu beneficiază de spor de confidențialitate în timp ce persoanele care execută dispozițiile respective beneficiază.
De asemenea, unii magistrați procurori, respectiv procurorii militari și cei detașați în plenul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării beneficiază de sporul respectiv, conform actelor normative amintite.
Conform art.16 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii sau discriminări.
Prin decizia nr.447 din 15 septembrie 2005, Curtea Constituțională a statuat că numai legiuitorul poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri acordă anumitor categorii de salariați, cu singura condiție ca de sporurile sau de adaosurile prevăzute să beneficieze toi salariații care se află în situații identice sub toate aspectele funcțiilor în care sunt încadrați, a naturii și volumului de activitate desfășurată, a importanței și riscului muncii lor și în privința oricăror elemente specifice.
Prin art.23 din declarația Universală a Drepturilor Omului este garantat dreptul tuturor oamenilor fără nicio discriminare la un salariu egal pentru muncă egală, principiu consacrat de altfel și în plan național prin dispozițiile OG nr.137/2000, aprobată prin Legea nr.48/2002 și art.5 și 6 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii.
În conformitate cu art.78 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de la lângă acestea - sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției - cu privire la procesele aflate în curs de soluționare.
De asemenea, prin fișa postului - păstrarea confidențialității este impusă în mod direct - fiind operatori 3106 prelucrând date confidențiale, cu caracter personal.
Față de cele arătate, tribunalul a apreciat că acțiunea formulată este întemeiată în parte, reclamantele având vocație la acordarea sporului de până la 15% din salariul de bază, doar de la data intrării în vigoare a Legii nr.444/2006 pentru aprobarea OG nr.19/2006.
Pentru o justă despăgubire, sumele vor fi acordate în valoare actualizată cu rata inflației.
Conform art.8 din Decretul nr.92/1976, Tribunalul Bacăua fost obligat să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Acțiunea a fost admisă doar pentru reclamanții având calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanței - nu și pentru personalul conex care nu are vocație la acordarea acestui spor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice B - în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției, recursuri promovate și motivate în termen, legal scutite de plata taxei de timbru și înregistrate pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-
Recursul Direcției Generale a Finanțelor Publice B - în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelorcritică soluția primei instanțe invocând că în mod greșit s-a reținut faptul că ar avea calitate procesuală pasivă atâta timp cât nu poate fi confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat, și să atribuțiile sale sunt strict legate de executarea legii, fiind un organ administrativ al administrației centrale.
Recursul este nefondat.
Art. 1 din nr.OUG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 282/2002 prevede faptul că executarea obligațiilor publice, în temeiul unor titluri executorii se realizează din sumele asigurate prin bugetul de stat cu titlu de cheltuieli, la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Totodată, potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume, pregătirea bugetelor anuale, ale legilor de rectificări, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin.1 pct. 2 din nr. 2108/2005, în îndeplinirea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are în principal următoarele atribuții - elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetelor anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de modificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Concluzionând, rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elabora proiectele de rectificare a acestor bugete.
În mod corect așadar instanța de fond a reținut calitatea procesuală a Ministerului Finanțelor Publice.
II.Recursul Ministerului Justițieicritică soluția primei instanțe pentru următoarele motive:
- nu există temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate personalului auxiliar de specialitate;
- hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii;
- hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii;
Recursul este nefondat.
În esență este faptul că prin decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată de Secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 27/2008 s-a admisrecursul în interesul legiideclarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin.1 lit. d din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin.1,2 din Codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin.1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul Deontologic al acestora.
S-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Conform dispozițiilor art. 329 alin.3 Cod procedură civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Motivele invocate de recurentul Ministerul Justiției nu ar putea fi analizate în contra celor reținute în cuprinsul deciziei menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție analizând îndreptățirea judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate de a beneficia de sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Pentru considerentele sus-arătate, în baza dispozițiilor legale menționate vor fi respinse ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile civile declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 106//D/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent. /
red. recurs
tehnored. / 2 ex.
21.04.2009
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău Sorina Ciobanu