Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 414/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 414
Ședința publică de la 13 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu
JUDECĂTORI: Liliana Ciobanu, Daniela Părău Sorina Ciobanu
- - -
GREFIER - - -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 171/18.03.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea constată că dosarul este la primul termen de judecată după scoaterea de pe rol de către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță la care nu s-au efectuat demersuri procedurale; constată că recursul este declarat în termen, motivat, legal scutit de plata taxelor de timbru.
Nefiind alte cereri de formulat și /sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 171/2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției, s-a admis acțiunea și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacau și Tribunalul Bacău să plătească reclamanților, -, drepturi salariale constând în majorarea de 5% începând cu 01.01.2007,de 2% începând cu 01.04.2007 și de 11% începând cu 01.10.2007, drepturi salariale ce urmează a fi reactualizate cu indicele de inflație, plus dobânda legală ce se va calcula începând cu data introducerii acțiunii - 10.10.2007 și până la plata efectivă.
A fost obligat Tribunalul Bacău să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
S-a respins acțiunea formulată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B pentru lipsa calității procesuale pasive.
În motivarea sentinței instanța de fond a arătat că:
Prin cererea înregistrată sub nr.5567 din 10.10.2007 reclamanții, și au chemat în judecată Statul român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Tribunalul Bacău șu Curtea de APEL BACĂU solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că sunt discriminați în raport cu magistrații și cu personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete și pe cale de consecință să fie obligați pârâții să acorde și reclamanților majorări salariale de 5%, de 2% și de 11%, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație, la acestea adăugându-se și dobânda legală, cu obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea cererii lor, reclamanții au arătat că la începutul anului 2007 Statul român a majorat salariile magistraților și ale personalului auxiliar de specialitate din instanțe și parchete cu 5% începând cu 1.01.2007, cu 2% începând cu 1.04.2007 și cu 11% începând cu 1.10.2007, singurii salariați cărora nu le-au fost majorate salariile fiind judecătorii, asistenții judiciari și consilierii de probațiune, încălcându-se astfel art.1 alin.(2) lit. e pct. I din OG 137/2000 potrivit cărora principiul egalității între cetățeni, al excluderii discriminării sunt garantate prin exercitarea drepturilor economice, în special dreptul la un salariu egal pentru o muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare dar și dispozițiile Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Motivând în drept, reclamanții au invocat dispozițiile OG 137/2000, ale Constituției Române dar și dispozițiile art.1-4 /2007, ale art.1 din OG 16/2007, ale art.2 alin.(2) din OG 27/2007 și ale 232/2007.
Cererea este legal scutită de plata taxei judiciare de timbru.
întâmpinare, Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată cu motivarea că reclamanții sunt salarizați în temeiul unei legi speciale, neputând beneficia de alte drepturi neprevăzute în favoarea lor, astfel cum nici alte categorii profesionale nu beneficiază de drepturile reglementate de legea specială de salarizare a consilierilor de probațiune, că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin OG 137/2000 iar în măsura în care o dispoziție cuprinsă într-o lege sau ordonanță în vigoare este în contradicție cu art.16 din Constituție există posibilitatea invocării excepției de neconstituționalitate. Pe de altă parte, sunt puse în discuție situații obiectiv deosebite, neputându-se vorbi de existența unei comparabilități sau a unei analogii între situația judecătorilor și procurorilor și celelalte categorii de personal din sectorul bugetar care a beneficiat în temeiul OG nr.10/2007 de majorări salariale, dreptul la indexare neregăsindu-se printre măsurile de protecție socială garantate de Constituția României și nici în legislația aplicabilă în domeniul salarizării personalului din serviciile de probațiune, categorie care a beneficiat de majorări salariale în cursul anului 2006, prin 327/2006, astfel încât s-a decis la nivelul Guvernului ca această categorie să nu mai beneficieze de alte majorări în 2007 (20-24).
La rândul său, Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare, prin DGFP B, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive cu motivarea că între MEF și reclamanți nu există nici un raport juridic legal sau convențional de natură să creeze în sarcina acestuia obligația de a plăti drepturile bănești în discuție, drepturi ce decurg dintr-un raport de muncă, MEF răspunzând doar de elaborarea proiectului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor de credite, calitatea de ordonator principal de credite aparținând în speță Ministerului Justiției (30,31).
Prin încheierea de ședință din 23.11.2007 judecata a fost suspendată în temeiul art.114 alin.4, 5 Cpc, cauza fiind repusă pe rol la cererea reclamanților la data de 3.12.2007 (41,42).
După repunerea cauzei pe rol, CNCD a formulat întâmpinare invocând lipsa calității sale procesuale pasive cu motivarea că nu poate fi obligată la "a face ceva" în favoarea reclamanților; având în vedere dispozițiile art.16-20, 27 din OG 137/2000 această instituție poate fi citată doar în calitate de expert în domeniul nediscriminării, fiind abilitată să se pronunțe cu privire la caracterul discriminatoriu al unei anumite fapte (44-47).
La cererea instanței, Tribunalul Bacăua depus la dosar un tabel cu datele personale ale reclamanților (84,85).
Răspunzând întâmpinărilor formulate în cauză, reclamanții au arătat că MEF a fost citat în calitate de reprezentant al statului în litigiile de muncă și că deși este adevărat că în anul 2006 consilierii de probațiune au beneficiat de creșteri salariale aceasta nu justifică excluderea lor de la măsurile prin care s-au acordat creșteri și indexări salariale având în vedere că și alte categorii de personal bugetar au beneficiat de creșteri salariale în cursul anului 2006 - OG 2/2006, 3/2006, 4/2006, 19/2006, 237/2006 (86,87).
Prin încheierea din 15.02.2008 instanța a dispus disjungerea cererilor formulate de reclamanții, (88).
Analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Reclamanții, sunt angajați în funcția de consilieri de probațiune în cadrul Tribunalului Bacău (85).
Salarizarea personalului din serviciile de probațiune este reglementată de dispozițiile 327/2006.
Printr-o serie de ordonanțe adoptate în ianuarie 2007 - nr.10, 16, 27, guvernul a luat măsuri privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 (personalul contractual din sectorul bugetar), privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 (personalul din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate), privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 la Curtea de Conturi a României.
Faptul că reclamanții fac parte din categoria amplă a personalului bugetar nu poate fi contestat, însă dovada criteriilor obiective în baza cărora s-a decis acordarea de creșteri salariale doar unor categorii de salariați din acest sector nu a fost făcută.
Prin întâmpinarea formulată în cauză Ministerul Justiției a susținut că majorările salariale de care au beneficiat consilierii de probațiune prin intrarea în vigoare a 327/2006 au fost suficiente pentru a acoperi nivelul inflației și pentru aom enține în limitele prognozate, susținere greu de dovedit, nefiind solicitată, de altfel, nici o probă în susținerea acesteia.
Totodată, pârâtul a convenit că măsurile luate prin ordonanțele amintite au constat în indexarea salariilor iar indexarea este utilizată, în condițiile creșterii prețurilor și tarifelor și ale existenței inflației, în scopul de a acoperi, de regulă, o parte din rata inflației (65-70%) pe o perioadă determinată. Or reclamanții sunt afectați în egală măsură cu toți ceilalți salariați din sectorul bugetar de fenomenul inflaționist iar argumentul invocat, acela al creșterilor salariale acordate în anul 2006, neputând fi verificat, reprezintă o discriminare, în accepțiunea OG 137/2000.
Potrivit art.2 alin.(1) lit.e) pct.1 din acest act normativ rincipiul p. egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: drepturile economice, sociale și culturale, în special dreptul la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare. Principiul egalității în drepturi este consacrat și de către Constituția României care în art.16 stabilește că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și fără discriminări.
În consecință, având în vedere dispozițiile art.27 din OG 137/2000 potrivit cărora persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, cerere necondiționată de sesizarea CNCD și constatând existența unei discriminări prin neacordare către reclamanți a majorărilor salariale constând în indexări, majorări de care au beneficiat alte categorii de personal din sectorul bugetar, acțiunea urmează a fi admisă.
Astfel, instanța a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău să plătească reclamanților drepturile salariale constând în majorări de 5% începând cu 1.01.2007, de 2% începând cu 1.04.2007 și de 11% începând cu 1.10.2007, drepturi salariale ce urmează a fi reactualizate cu indicele de inflație și la care va fi calculată dobânda legală începând cu data introducerii acțiunii și până la data plății efective, având în vedere dispozițiile art.1084 și ale art.1088 Cod civil.
Având în vedere dispozițiile 92/1976 privind carnetul de muncă, instanța a obligat angajatorul - Tribunalul Bacău - să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de CNCD instanța a constatat că aceasta este nefondată; astfel, potrivit art.27 alin.(3) din OG 137/2000 judecarea cererilor se face cu citarea obligatorie a Consiliului; textul nu precizează și calitatea în care această instituție urmează a figura în proces dar față de dispozițiile procedurale referitoare la părțile în procesul civil, instanța apreciază că pârâta nu poate avea decât calitatea de pârât.
Nu aceeași poate fi soluția dată excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor; instanța constatând că MEF nu are calitate procesuală pasivă având în vedere că între această instituție și reclamanți nu există raporturi juridice, legale sau convenționale, de natură a crea în sarcina sa obligația de a plăti drepturile bănești în discuție, ministerul respectiv răspunzând doar de elaborarea proiectului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor de credite, iar în speță calitatea de ordonator principal de credite aparține Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs pârâtul Ministerul Justiției care a criticat nelegalitatea hotărârii atacate invocând, în esență:
- greșit instanța de fond s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în condițiile în care excepția nu fost pusă în discuția contradictorie a părților.
- greșit, prima instanță a admis acțiunea, în depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, acțiunea fiind inadmisibilă;
- hotărârea este lipsită de temei legal, atât timp cât nu există un act normativ care să prevadă pentru intimații-reclamanți drepturile pretinse; astfel, personalul din serviciile de probațiune beneficiază de drepturile prevăzute prin lege specială de salarizare, fără a putea pretinde, în afara legii, alte drepturi stabilite prin lege altor categorii profesionale.
Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 4,7,9 Cod procedură civilă.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
1. Referitor la primul motiv de recursinvocat de pârâtul Ministerul Justiției se reține că acesta este nefondat.
Astfel, prin întâmpinările formulate în fond, pârâții-intimați Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor au invocat lipsa calității lor procesuale pasive în raport cu dispozițiile art. 16-20 din OG nr. 137/2000, respectiv art. 25 din 31/1954 coroborat cu art. 3 pct. 27 din nr.HG 574/2003.
În contextul în care întâmpinările Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerului Economiei și Finanțelor, în care s-a invocat lipsa calității procesuale pasive, au fost comunicate tuturor părților din proces, inclusiv recurentului Ministerul Justiției, nu se poate reține că instanța de fond s- pronunțat asupra lor, fără a se pune în dezbaterea contradictorie a părților.
Pe de altă parte, se reține, totodată, lipsa de interes a recurentului Ministerul Justiției în invocarea motivului de recurs anterior arătat, în condițiile în care, pe de o parte acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor fost respinsă pe lipsa calității procesuale a acestuia iar pârâtul, în raport de care s-a reținut calitatea procesuală pasivă ( contestată prin întâmpinare ) nu a promovat recurs.
2. Referitor la motivele de recurs care vizează inadmisibilitatea acțiunii, depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și lipsa temeiului juridic al admiterii acțiunii, se apreciază că acestea sunt nefondate.
Prin acțiunea introductivă, intimații-reclamanți,consilieri de probațiune pe lângă Tribunalul Bacău, au solicitat acordarea indexărilor salariale de care au fost privați, indexări care au fost acordate pentru anul 2007 altor categorii de bugetari.
Salarizarea consilierilor din serviciile de probațiune este stabilită prin dispozițiile Legii nr. 327/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din serviciile de probațiune, modalitatea de salarizare fiind similară celei aplicabile personalului din sistemul autorității judecătorești, în acest sens fiind și prevederile art. 3 din lege, art. 1,3 din nr.OG 13/2008.
Art. 22 al.1 din Legea nr. 327/2006 stipulează faptul că, pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege, personalul din serviciile de probațiune beneficiază și de alte drepturi prevăzute de legislația din domeniul muncii și asigurărilor sociale.
Potrivit normei și statutului socio-profesional, consilierii de probațiune sunt salarizați din fondurile bugetului de stat, aparținând astfel personalului bugetar.
Prin mai multe ordonanțe adoptate succesiv, respectiv 10, 16, 27, autoritatea executivă a adoptat o serie de măsuri vizând creșteri salariale acordate în anul 2007 personalului bugetar salarizat în temeiul OUG nr. 24/2004 ( personal contractual din cadrul sectorului bugetar), Legea - ( personalul din administrația ) și personalului Curții de Conturi României.
Art. 35 din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea personalului din sistemul justiției, drepturile de salarizare prevăzute în ordonanță sunt brute și impozabile, acestea urmând a fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.
În baza art.1 din nr.OG10/2007, în cursul anului 2007, salariile de bază - astfel cum au fost majorate potrivit nr.OG3/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr.323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006, ale personalului contractual din sectorul bugetar stabilite potrivit nr.OUG24/2000, aprobată prin Legea nr.383/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică prevăzute în anexele II și III din Legea nr.154/1998, urmau să fie majorate în 3 etape, respectiv cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 1.04.2007, față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007. Respectivul act normativ a intrat în vigoare conform art.11 alin.1 din Legea nr.24/2000 la data de 2.02.2007 și se aplică conform art.32 începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
Prin urmare, faptul că ulterior, respectiv la 12.03.2007, art.35 al nr.OUG27/2006 a fost abrogat prin art.1 pct.17 din Legea nr.45/2007 nu mai putea împiedica aplicarea nr.OG10/2007, referitoare la indexările salariale și categoriei profesionale în care se regăsesc magistrații.
Trebuie astfel avut în vedere conținutul și caracterul acestui drept solicitat de reclamanți, de a beneficia de unele prestații sociale, evident de natură salarială. Așa cum a fost reglementată, indexarea a fost acordată pentru mai multe categorii de personal din sistemul bugetar pentru un anumit scop, respectiv înlăturarea totală sau parțială a efectului creșterii prețurilor pentru bunurile de consum.
Trebuie de asemenea subliniat că în niciun caz, temeiul acordării acestor adaosuri salariale nu a fost o măsură de protecție socială a unor categorii socio-profesionale cu venituri salariale restrânse, deoarece au caracterul unei indexări legale, aplicabile deopotrivă unei categorii largi de angajați ai autorităților și instituțiilor publice, în condițiile existenței inflației, pentru acoperirea unei părți din rata inflației.
Cu toate acestea, reclamanților, personal din cadrul autorității judecătorești, nu le-a fost acordat pentru anul 2007 acest adaos salarial, deși anterior, dar și ulterior - în anul 2008 aceste adaosuri au fost prevăzute și acordate cu acest titlu.
În concluzie, unul și același element (constând în majorarea legală prin indexare pentru acoperirea devalorizării monedei naționale) produce efecte juridice diferențiate în sistemul de salarizare al personalului din unitățile finanțate din fonduri bugetare, în funcție de apartenența la o anumită categorie socio-profesională.
Ori, sistemul de salarizare este guvernat, printre altele, de două principii fundamentale: cel al egalității de tratament (art.154 Codul muncii ) și cel al diferenței salariilor numai în raport cu nivelul studiilor, cu treptele sau gradele profesionale, cu calitatea și cantitatea muncii, respectiv condițiile de muncă. Ca atare, principiul egalității de tratament în salarizare implică recunoașterea acelorași obiective și elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate în aceeași situație - a depunerii unei activități în muncă și a erodării salariilor din cauza creșterii indicelui prețurilor de consum și a inflației -. Deci tuturor acestor persoane trebuie să li se recunoască pentru același element faptic generator de drepturi salariale, același element salarial: indexarea anuală.
Din moment ce reclamanții sunt într-o situație identică (nu doar comparabilă) cu restul personalului sub aspectul influenței inflației rezultă că ei nu pot fi tratați diferențiat prin refuzul acordării indexării în anul 2007.
Aceasta cu atât mai mult cu cât nu există o justificare obiectivă și rezonabilă a excluderii lor, deoarece criteriul acordării indexării pentru anul 2007 este unul și același: creșterea indicelui prețurilor de consum și a inflației în anul 2007 față de anul 2006.
În acest caz, suntem din punctul de vedere al practicii Curții Europene, potrivit art.14 CEDO, în prezența unei discriminări, de vreme ce legiuitorul s-a preocupat la un moment dat, doar de menținerea puterii de cumpărare a celorlalți salariați cu excepția categoriei din care fac parte reclamanții.
Diferența de tratament instituită prin nr.OG10/2007, pentru anul 2007, nu se întemeiază așa cum s-a reținut pe nicio justificare obiectivă și rezonabilă cu atât mai mult cu cât, menținându-se condițiile și criteriile acordării indexărilor, aceste drepturi au fost reluate și pentru această categorie de personal în anul următor - 2008 (Legea nr.45/2007 - majorarea începând cu 1.04.2008 cu 2% față de luna decembrie 2007 și respectiv cu 1 octombrie 2008 față de luna septembrie 2008).
Pe cale de consecință, în raport de actele normative menționate, dispozițiile art. 154 Codul muncii, art. 14 din coroborate cu dispozițiile art. 20 din Constituția României, se reține că susținerile recurentului Ministerului Justiției referitoare la inadmisibilitatea acțiunii, lipsa de temei legal și încălcarea atribuțiilor autorității judecătorești sunt nefondate.
Având în vedere cele anterior menționate, apreciind, în raport de motivele invocate, că, în speță, nu se impune modificarea sentinței, instanța, în temeiul art. 3121Cod procedură civilă, va respinge ce nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 171/18.03.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red./
red.dec.
tehnored. / 2 ex.
13 mai 2009
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău Sorina Ciobanu
