Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 736/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 736
Ședința publică de la 29 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valerica Niculina Grosu
JUDECĂTORI: Valerica Niculina Grosu, Doru Octavian Pîrjol
- - -
GREFIER -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de reclamanții, (fostă ), împotriva sentinței civile nr. 30/24.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- procedura de citare legal îndeplinită;
- recurenții-reclamanți au solicitat judecata în lipsă, conform art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, prin cererea de recurs;
Nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, Curtea constată recursul în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 30/24 septembrie 2008 fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, (fostă ), în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL NEAMȚ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII din
În considerentele hotărârii instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin cererea înregistrată sub nr.1143 din 20.05.2008 la Tribunalul Neamț reclamanții, personal auxiliar de specialitate la Tribunalul Neamț au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamț, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Finanțelor Publice solicitând următoarele:
- plata drepturilor salariale constând în sporul pentru lucrul la calculator, de 15% din salariul de bază brut pe perioada ianuarie 2005 și în continuare, sume actualizate cu rata inflației;
- acordarea de 3 zile în plus la concediul de odihnă;
- obligarea pârâtului Tribunalul Neamț de a efectua mențiunile compensatorii în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii, reclamanții au reținut următoarele:
Începând cu luna ianuarie 2005 întreg personalul auxiliar de specialitate a început să lucreze pe calculator, chiar înainte de introducerea sistemului ECRIS și de modificarea Codului d e procedură penală la art.304, prin care s-a instituit prevederea expresă a înregistrării ședinței de judecată, privind cauzele penale, când au fost instalate calculatoarele, fiind astfel dezafectate mașinile de scris.
Munca pe calculator a presupus pentru întreg personalul auxiliar de specialitate o suprasolicitare neuropsihică specifică responsabilităților noastre, în exercitarea atribuțiilor în cadrul programului normal de muncă, ceea ce a determinat stări de oboseală ale ochilor și a întreg organismului. Din informațiile căpătate din mass- media s-a concretizat existența unor categorii de personal din diferite instituții private și publice care au beneficiat de studii și analize efectuate de către medici specializați în medicina muncii privind riscurile referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Pentru afecțiunile și riscurile la care se supun utilizând în programul de lucru și în activitatea efectuată calculatorul, aceste categorii de personal au obținut și beneficiază în prezent de un spor pentru lucrul pe calculator, în unele unități denumit"spor de ecran".
Mai mult decât atât, legiuitorul a ținut să instituie prin Legea nr.319/2006 pricinile referitoare la prevenirea bolilor profesionale, iar prin Hotărârea Guvernului nr.1028 din 9 august 2006 să stabilească cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.
Coroborând cele două acte normative se concluzionează că, utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare generează riscuri care fac parte din categoria bolilor profesionale, necesită o protecție specială și impun luarea unor măsuri în scopul evitării și diminuării riscurilor profesionale.
Același aspect l-a avut în vedere legiuitorul la momentul reglementării atât a actului normativ anterior Legii nr.56/1996, art.14 cât și în prezent prin art.22 al Ordonanței nr.8/2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, instituind la art.22 alin.1 ca pentru"condițiile de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salariat potrivit prezentei ordonanțe, beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Ordonanța Guvernului nr.137/2000 aprobată prin Legea nr.48/2002, modificate prin Legea nr.27/2004, în art.1 aklin.2 statuează principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării, asigurând egalitate în garantarea și exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
Articolul nr.20 din Constituția României arată că dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Sistemul de canalizare, ca instituție de dreptul muncii, este guvernat, printre altele, de principiul egalității de tratament și de cel al diferențierii salariilor numai în raport cu nivelul studiilor, cu treptele sau gradele profesionale, cu calitatea și cantitatea muncii, respectiv condițiile de muncă. Principiul egalității de tratament implică recunoașterea acelorași drepturi salariale tuturor persoanelor aflate într-o situație comparabilă.
Doctrina și practica judiciară, arată reclamanții, au statuat în mod unanim și constant că există discriminare ori de câte ori un drept salarial nu a fost acordat tuturor categoriilor profesionale, indiferent de funcție, care întruneau elementul generator al respectivului drept.
Prin Încheierea din 26.06.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-a dispus, în temeiul art.II al.2 din nr.OUG75/2008 scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea spre competentă soluționare Curții de Apel Bacău.
Investită cu soluționarea cauzei curtea a reținut acțiunea ca nefondată pentru considerentele arătate în continuare.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții solicită instanței acordarea unor drepturi salariale prevăzute exclusiv pentru alte categorii de salariați, ceea ce presupune ca instanța să depășească atribuțiile puterii judecătorești și să modifice soluția aleasă de legiuitor, cu încălcarea gravă a principiului separației puterilor în stat, stipulat în art.l alin.4 din Constituție.
Curtea Constituțională, prin deciziile nr.818/2008, nr.819/2008, nr. 820/2008 și nr.821/2008 prin care a soluționat excepțiile de nelegalitate a unor dispoziții din nr.OG 137 din 31.08.2000, s-a pronunțat în sensul că instanțele de judecată nu se pot substitui legiuitorului înlocuind anumite prevederi din acte normative cu putere de lege pe considerentul că sunt discriminatorii, cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Astfel, prin decizia nr. 818/2008 Curtea Constituțională a soluționat excepția de constituționalitate a dispozițiilor art. 1, art.2 și art.27 alin. 1 din nr.OG 137/2000. Curtea Constituțională a admis excepția de constituționalitate a dispozițiilor legale menționate, constatând că acestea "sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judecătorească sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Pentru a pronunța această decizie, Curtea Constituțională a reținut că " un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau dreptul de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional. întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat consacrat de art.l alin.4 din Constituție precum și prevederile art.61 alin.l în conformitate cu care Parlamentul este unica entitate legiuitoare a țării.
Curtea Constituțională a precizat că instanțele judecătorești nu au o asemenea competență ci, conform art.126 din Constituție,doar competența de a realiza justiția, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Potrivit art.31 alin.l din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,"deciziile prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau a unei ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare estedefinitivă și obligatorie ".
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, care au criticat hotărârea primei instanțe, reiterând aceleași motive ce au fost invocate în susținerea acțiunii.
Curtea, examinând hotărârea în raport de motivele invocate de recurenți precum și din oficiu potrivit disp. art. 3041Cod pr. civilă, constată recursul nefondat.
Sporul de calculator pe care reclamanții îl solicită prin acțiunea formulată nu reprezintă altceva decât sporul pentru condiții deosebite de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, iar nu spor distinct de muncă, așa cum reclamanții pretind spor care, de altfel, nu este reglementat ca atare în favoarea personalului auxiliar prin nici un act normativ.
In ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate, art. 48 din Legea nr. 53/1996 prevedea că " Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în laboratoarele de criminalistică, tipografii în compartimentele de multiplicare sau în alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15% din salariul de bază brut proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Ulterior, potrivit art.22 din nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești "Pentru condiții deosebite de muncă grele vătămătoare sau periculoase personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Din interpretarea textelor de lege incidente în materia salarizării personalului auxiliar mai sus menționate rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% poate fi acordat o singură dată și numai după ce se constată existența condițiilor deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase.
Pe de altă parte stabilirea condițiilor și prevederilor de acordare a sporului de 15% reprezintă o problemă de legiferare iar instanțele judecătorești nu au o astfel de rolul acestora, în conformitate cu dispozițiile constituționale fiind acelea de a realiza justiția respectiv de a soluționa litigiile, aplicând legea.
Nu se poate reține în cauză nici pretinsa discriminare în raport de alte categorii sociale, pe care reclamanții le enumără în acțiune, întrucât atât nr.OG 137/2000 cât și art. 14 din impune pentru a se putea reține discriminarea condiția aplicării de tratamente diferențiate unor situații analoage condiție ce nu se realizează în speța de față.
Privitor la cel de-al doilea capăt de cerere, prin legea specială, respectiv Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate "Personalul auxiliar de specialitate ale instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare.
Dispozițiile din Legea 567/2004 sunt dispoziții cu caracter special și în raport de principiul "specialis generalibus dirogant" acestea au prioritate față de dispozițiile din Codul muncii.
Reclamanții nu pot invoca reguli generale prevăzute de legislația muncii atât timp cât norma specială nu reglementează zile de concediu suplimentar pentru condiții grele periculoase sau vătămătoare.
Pentru cele ce preced, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil declarat de reclamanții, (fostă ), împotriva sentinței civile nr. 30/24.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent. /
red. dec. /09.07.
tehnored. / 2 ex./09.07.2009
Președinte:Valerica Niculina GrosuJudecători:Valerica Niculina Grosu, Doru Octavian Pîrjol
