Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 86/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂNR.86/CM
Ședința publică din 25 2008
Complet specializat pentru cauze
privind conflicte de muncă
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol Marcel Nistor Lucian Neacșu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar - -
Grefier - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta, cu sediul procesual ales la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul teritorial Constanța,-, în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,- - 14, sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Bd.- nr.18, județul C, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, cu sediul în B,--812, sector 1, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție - indexări salariale 5%,2%,11%.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp. art.87 și următoarele cod procedură civilă.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează că a depus la dosar întâmpinare la data de 19.11.2008, ce a fost comunicată reclamantei.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța constatând că nu sunt motive de amânare apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției, luând act că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă în conformitate cu disp. art.242 alin.2 cod pr.civilă.
CURTEA:
Asupra acțiunii civile de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial sub nr- la T IBUNALUL CONSTANȚA, reclamanta in contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANTA, Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL CONSTANTA, Direcția Națională Anticorupție, MINISTERUL ECONOMIEI si FINANTELOR, CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați la acordarea creșterilor salariale prevăzute de nr.OG 10/2007, cu 5% începând de la 1.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând de la 1.04.2007, față de nivelul din luna martie 2007, actualizarea cu indicele de inflație a creșterilor salariale de la data când trebuiau acordate și până la plata efectivă.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că prin nr.OG 6, 10, 11/2007 s-au prevăzut creșteri salariale ale funcționarilor publici, personalului salarizat potrivit nr.OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalul salarizat potrivit anexelor II și III la Legea nr. 154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și pentru personalul didactic din învățământ salarizat potrivit Legii nr. 128/2007 privind Statutul personalului didactic.
Prin toate aceste acte normative s-au prevăzut creșteri salariale pentru personalul din sectorul bugetar, astfel că, prin excluderea d-lor de la creșterile salariale acordate celorlalte categorii de personal din cadrul bugetar s-a creat un caz de discriminare.
În drept, reclamanta și-au întemeiat cererea pe disp. art. 1 al.(2) lit. e pct. I din nr.OG 137/2000, modificată și completată, Constituția României, art. 1 - 4 din OG nr. 10/2007, art. 1 din OG nr. 16/2007, art. 2 al. 2 al. 2 din OG nr. 27/2007, Legea nr. 232/2007.
Pârâtul Ministerul Public Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii.
Pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța apreciind că prin raportare la prevederile OG nr. 137/2000 competența de soluționare potrivit art. 27 al. 1 revine Judecătoriei Constanța.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice în cauză,iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca nefondată
În susținerea excepției pârâtul a menționat că nu este angajator,sau angajat pentru a fi parte în acest litigiu de muncă. Pârâtul susține că este terț în cauza dedusă judecății și că reclamanții nu au făcut dovada culpei sale în neacordarea drepturilor salariale. A menționat că atribuțiile sale sunt reglementate de.500/2002 și vizează în principal întocmirea proiectelor legilor bugetare și proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern până la data de 30 a fiecărui an. Pârâtul a susținut că nu are atribuții directe legate de plata drepturilor salariale solicitate de reclamanți,iar atribuțiile privitoare la adoptarea bugetului sunt determinate de propunerile pe care trebuie să le facă ordonatorul principal de credite.
Pârâta, Direcția Națională Anticorupție, a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor având în vedere că acesta este coordonatorul sistemului bugetar.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, citat în calitate de parte procesuală, respectiv expert în materia discriminării, a formulat punct de vedere în sensul că nu are competența materială de a se pronunța cu privire la sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sectorul bugetar, dar se poate exprima în sensul existenței sau inexistenței unei situații de discriminare pe o anumită speță, dar poziția sa nu poate fi calificată ca o hotărâre în sensul nașterii unor efecte juridice între părți.
Prin încheierea pronunțată la data de 06.08.2008 TRIBUNALUL CONSTANȚA, în temeiul art. I și II al.1 și 2 din nr.OUG 75/2008, a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul spre soluționare Curții de APEL CONSTANȚA.
Pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA dosarul a fost înregistrat sub nr-.
Procedând la judecarea cauzei potrivit art. 137 Cod pr. civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța, în conformitate cu art. 158 Cod. proc. civ. instanța reține următoarele:
În speță de față solicitarea reclamantei este de a obliga pârâții la acordarea unor creșteri salariale și nici de cum la constatarea unei discriminări și în consecință la acordarea de despăgubiri, obiect al cererii care ar conduce la o competență de drept comun în favoarea judecătorie conform OG nr. 137/2000.
Pentru aceste motive excepția necompetenței materiale a instanței urmează a fi respinsă.
Referitor la participarea în cauză în calitate de parte procesuală a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării instanța constată că această participare este determinată de lege, respectiv OG nr. 137/2000 art. 27 al. 3 fiind imperativă.
O asemenea participare se impune în considerarea calității de expert în materia discriminării și nu în calitate de pârât în sensul conferit de art. 109.pr.civ.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor:
În conformitate cu disp. art. 282 din Codul muncii, pot fi părți în litigiul de muncă pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație, în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e pr. civilă.
Calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor, rezultă nu din calitatea de angajator al reclamanților, ci din normele legale privind elaborarea proiectelor de buget.
Potrivit art. 118 din legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
În conformitate cu prev. art. 3 al.1 pct. 2 din nr.HG 208/2005, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor în virtutea rolului său de elaborare a proiectului bugetului de stat, va face propuneri de rectificare a acestui buget.
Cu privire la fondul cauzei, instanța constată că pretențiile reclamantei sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată reclamantă în calitate de magistrat - procuror DNA, a arătat că sunt discriminați comparativ cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și adjuncții săi cărora li s-au acordat majorările salariale prev. de OG10/2007, OG16/2007 și respectiv OG27/2007, în timp ce reclamanta a fost exceptată de la aceste creșteri salariale.
Art. 16 al.1 din constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale nu și identitate de tratament juridic în privința unor măsuri în considerarea unor situații speciale.
Principiul egalității în fața legii consacrat de art. 16 al.1 din Constituție nu înseamnă o uniformitate așa încât dacă la situațiile egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât fi diferit.
În speță, nu poate fi vorba despre existența vreunei comparabilități între categoria profesională a magistraților judecători și celelalte categorii profesionale, ceea ce justifică un tratament diferențiat în stabilirea și acordarea majorărilor salariale aferente anului 2007.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată, Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor., iar conform art. 73,Stabilirea drepturilor judecătorilor și procurorilor se face ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea și complexitatea funcției de judecător și procuror, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru aceste funcții și urmărește garantarea independenței și imparțialității acestora.
Funcția de judecător la instanța supremă este cuprinsă din perspectiva carierei profesionale în aceleași prevederi ale Legii nr. 303/2004, fiind statuate prin Capitolul V secțiunea a 3-a condițiile de promovare a judecătorilor la
Art. 74 alin. 1 și 2 teza a II-a din lege stabilește că,Pentru activitatea desfășurată, judecătorii și procurorii au dreptul la o remunerație stabilită în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în magistratură și cu alte criterii prevăzute de lege. ( ) Salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială.
Având în vedere sistemele de salarizare diferite ale magistraților judecători față de celelalte categorii profesionale invocate, nu poate fi vorba de existența vreunei comparabilități între categoria profesională a acestora și celelalte categorii profesionale, ceea ce justifică existența unui tratament diferențiat.
De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în fața legii și a nediscriminării este constantă și recunoaște că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitate și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferențiere.
Reclamanta solicită în realitate extinderea dispozițiilor legale ale ordonanțelor care prevăd majorări salariale pentru alte categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și pentru personalul auxiliar de specialitate, așadar, pentru alte situații decât cele avute în vedere prin dispozițiile acestor acte normative.
Prin deciziile nr. 818/3.07.2008, nr.819/3.07.2008, nr. 820/3.07.2008, Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 1, art.2 al.3 și art. 27 al.1 din nr.OG 37/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești, au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În considerentele acestor decizii s-a reținut că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor consacrat în art. 1 al.4 din Constituție, precum și prevederile art. 61 al.4 în conformitate cu care parlamentul este unica putere legiuitoare a țării.
Art. 11 al.3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevede faptul că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
În consecință, deciziile Curții Constituționale produc efecte " erga omnes", iar dispoziția din lege sau ordonanță declarată neconstituțională nu se mai poate aplica în nici o altă cauză.
În consecință, acțiunea acestora apare ca fiind nefondată.
Ca urmare a respingerii cererii principale ca nefondată, curtea urmează, pe cale de consecință, să respingă și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția necompetenței materiale a instanței, ca nefondată.
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, reprezentat prin C, cu sediul procesual ales în C, str. -. -, nr. 18.
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în C,- în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE cu sediul în B, sector 5, bd. - nr.12-14, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA cu sediul în C,-, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA cu sediul în C,-, DIRECȚIA NATIONALĂ ANTICORUPȚIE cu sediul în B, sector 1,--81.
Respinge ca nefondată cererea de chemare în garanție formulată de Direcția Națională Anticorupție împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Asistenți judiciari,
- -
- -
Grefier,
- -
Red.as.jud. /22.12.2008
Tehnored.gref.RD/30.12.2008/8ex.
Emis 6 comunicări/09.01.2009
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Maria Apostol Marcel Nistor Lucian Neacșu
