Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 950/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 950
Ședința publică din 2 iulie 2009
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 3: Gheorghiu Neculai
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâțiiMinisterul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B,cu sediul în municipiul B, nr. 5 șiMinisterul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 80 din15 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâților recurenți, reprezentanții pârâților intimați Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B și reclamantul intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursurile în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea adresată Curții de APEL SUCEAVA, înregistrată sub nr-, reclamantul, a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Ministerul Economiei și Finanțelor și Tribunalul Botoșani, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâții să fie obligați la:
- calcularea și plata unei despăgubiri egale cu diferențele salariale echivalente sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, începând cu data de 1.10.2000 și până la data de 1.08.2004, actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective;
- calcularea și plata unei despăgubiri egale cu diferențele salariale constând în sporul de 50% din salariul de bază brut lunar, actualizat cu indicele de devalorizare monetară, începând cu data de 1.01.2007 și până la încetarea stării de discriminare, plata dobânzii legale aferente acestui spor, de la data nașterii drepturilor și până la data efectuării plății efective, cu obligarea pârâților de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
- calcularea indicelui de referință sectorială începând cu data de 1 ianuarie 2007, la zi.
Motivând acțiunea, reclamantul a arătat că în art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată s-a prevăzut că "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
S-a arătat că prin art.1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres. Însă, procedându-se astfel, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, cât și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Cu toate acestea, prin nr.OG 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși, așa cum rezultă din dispozițiile art. 56 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte. Deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii prin ordonanțe emise, au fost și abrogate unele dispoziții ale acesteia.
Potrivit art. 114 alin. 1 din Constituție, în redactarea anterioară revizuirii din anul 2003, "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice", iar în baza art. 72 pct. 3 lit. h și 1 din aceeași lege fundamentală, prin lege organică se reglementează: h) organizarea și funcționarea Consiliului superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi;l) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială;".
Au fost evocate dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, subliniindu-se faptul că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică este un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, fiind lipsiți în mod nelegal de proprietatea acelui bun.
Prin întâmpinare Ministerul Justiției, a susținut că art. 47 din Legea nr. 50/1996 prevedea sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate dar, acest text de lege a fost abrogat prin art. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.
Or, salariul este un element esențial al raporturilor de muncă din instanțele judecătorești și trebuia reglementat numai prin lege organică.
În concret, nr.OG 83/2000 a abrogat mai multe legi organice și ordonanțe de urgență (Legea nr. 92/1992, privind organizarea și sancționarea faptelor de corupție; nr.OUG 24/2000 și Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești), încălcându-se astfel principiul ierarhiei actelor juridice.
Prin raportare la dispozițiile Legii nr. 24/2004, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, norma legală ordinară, în speță ordonanța de guvern, nu poate modifica dispozițiile unui act normativ de nivel superior, respectiv Legea.
De asemenea, a solicitat respingerea acțiunii ca fiind prescrisă în ceea ce privește pretențiile aferente perioadei 1.10.2000 - 1.08.2004, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
A arătat pârâtul că obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorilor de credite.
Prin sentința civilă nr. 80 din 15 decembrie 2008 Curtea de APEL SUCEAVA - secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției;
- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor;
- admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Tribunalul Botoșani și Curtea de APEL SUCEAVA;
- a obligat pârâții, Tribunalul Botoșani, Curtea de APEL SUCEAVA, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația brută lunară, de la 3.02.2007 și în continuare, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății;
- a respins cererea privind plata drepturilor salariale aferente perioadei 1.10.2000 - 2.02.2007 ca nefondat;
- a obligat pârâtul Tribunalul Botoșani să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Cât privește pretențiile privind perioada 1.2000- 2.02.2007, din adresa nr. 941/4.12.2008, eliberată de Tribunalul Botoșani rezultă că reclamantul a fost încadrat ca șofer la Judecătoria Botoșani la data de 1.03.2003, când această categorie de salariați nu beneficiau de acest drept.
În consecință, pentru perioada cuprinsă între 2.02.2000 și 2.02.2007, pretențiile formulate urmează au fost respinse ca nefondate.
Prin Legea nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești care în art. 3 alin. 3 prevede că, "sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și funcțiile de agent procedural, aprod și șofer".
Prin decizia nr. 21/10.03.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție Bas tatuat, ca urmare soluționării recursului în interesul legii, că magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar.
Cum în cazul drepturilor stabilite prin lege, personalul conex are un tratament similar categoriei de personal auxiliar de specialitate din sistem, acțiunea reclamantului de solicitare sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică este fondată.
După pronunțarea deciziei în interesul legii prin care s-a stabilit că și după intrarea în vigoare OG nr. 83/2000 personalul auxiliar de specialitate are dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, reclamantul au avut posibilitatea reală de a acționa de a se adresa instanței pentru plata acestor drepturi.
Față de aceste considerente, instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune. Conform art. 7 din HG nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, acesta este ordonator principal de credite, iar potrivit Legii nr. 500/2002 și de HG nr. 208/2005 Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectului ordonatorilor de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
În aceeași idee a art. 1 din OG nr. 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, prevede că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli, la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Față de aceste considerente instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pe fondul cauzei a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Articolul 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Împotriva sentinței au declarat recursuri pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice - prin B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a cerut admiterea recursului, modificarea sentinței ca neîntemeiată. A arătat că sentința civilă recurată a fost pronunțată de Tribunalul Suceava cu aplicarea greșită a legii, motiv de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă. A arătat că, pronunțându-se asupra cererii cu care a fost învestită, instanța de fond a admis acțiunea acordând un drept salarial necuvenit.
Potrivit art. 1 din nr.OUG 8/2007 salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul și ai parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, "Prezenta ordonanță reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare".
De asemenea, art. 3 alin. 3 din Legea nr. 567/2004 prevedea: "Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural și aprod".Ulterior, acest text a fost modificat prin art. 1 pct. 3 alin. 3 din Legea nr. 17/2006, care prevede că "Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod și șofer".
Articolul 7 din Legea nr. 17/2006 prevede că "Prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare, prevăzute la art. 60 alin. 4, cu excepția dispozițiilor art. 1 pct. 11 și 35, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I". În ceea ce privește legea specială, respectiv nr.OG 8/2007, aceasta a intrat în vigoare, art. 31 " la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial ai României, Partea I". Cât privește nr. 8/2007, aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 72 din data de 31.01.2007. Potrivit art. 60 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, "Pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte ferii prevăzute de lege."
4 al aceluiași text prevede că "Salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici si a personalului contractual din cadrul instanței judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al magistraturii si Scolii Naționale de Grefieri se stabilește prin lege specială".
Nici nr.OG8/2007 nu prevede pentru personalul conex beneficiul acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că admiterea pretențiilor reclamantului începând cu data de 3.02.2007 și în continuare, nu sunt întemeiate, neexistând nici un act normativ în vigoare care să recunoască acest drept.
Cu privire la decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 5/2008, aceasta are în vedere doar categoriile profesionale ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, neincluzând și categoria personalului conex. A solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței civile în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În motivarea recursului Ministerului Finanțelor Publice - prin Bac riticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în ceea ce privește obligarea Ministerului Finanțelor Publice in solidar cu ceilalți parați la plata drepturilor salariale solicitate și a invocat lipsa calității procesuale pasive-a in prezenta cauza. A cerut admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate și în rejudecare respingerea acțiunii față de Ministerul Finanțelor Publice ca fiind nefondată. A invocat lipsa calității sale procesuale în susținerea excepției arătând că dispozițiile art. 1 par. III pct. 4 din Legea 502/2006 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, Guvernul a fost instituția abilitata de către Parlament de a emite ordonanțe in domeniul salarizării, inclusiv in domeniul reglementarii creșterilor salariale acordate in sectorul bugetar in anul 2007. In același sens, prin Legea nr. 373/2007 Guvernul a fost abilitat sa emită ordonanțe in același domeniu in anul 2008.
Prin urmare, nu se afla in culpa in ceea ce privește majorările salariale pretinse si acordate reclamantului si neavând nici o atribuție in acest sens, nu se poate retine legitimarea procesuala pasiva in aceasta cauza, motiv pentru care solicită admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive.
Hotărârea recurată are la bază și interpretarea eronată a Legii nr. 500/2002 pe care se sprijină aspect pentru care consideră sentința ca fiind lipsită de temei legal.
Potrivit art. 28 punctul e) din Legea nr. 500/2002, "Proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaborează de către Guvern prin MFP, doar pe baza propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite".
Obligația de stabilire a salariilor de baza, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal si de acordare a drepturilor bănești j cuvenite revine ordonatorului principal de credite bugetare.
Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de ordonator principal de credite, acestuia revenindu-i, potrivit legii, doar obligația de aprobare a statelor astfel întocmite și că nu sunt întrunite condițiile pentru obligarea Ministerului Finanțelor Publice la plata drepturilor salariale solicitate, întrucât obiectul acțiunii vizează plata unor drepturi salariale datorate de alți ordonatori de credite, iar Ministerul Economiei si Finanțelor nu are nici o răspundere privind garantarea acestor drepturi.
Nelegalitatea hotărârii judecătorești deriva si din faptul ca rectificarea bugetara se face la inițiativa ordonatorului principal de credite, respectiv Ministerul Justiției, așa cum este prevăzut si reglementat de dispozițiile legale in vigoare.
Competenta elaborării unor eventuale proiecte de rectificare bugetara pentru drepturi salariale aparține numai ordonatorului principal de credite, conform procedurii prevăzute de Legea finanțelor publice nr. 500/2002, acest atribut neputând fi extins asupra Ministerului Finanțelor Publice.
A cerut admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate si in rejudecare respingerea acțiunii ca nefondată.
Legal citați intimații nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.
Examinând recursurile declarate în cauză, sub aspectul motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume:pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, că potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005, Ministerul Finanțelor este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Față de aceste aspecte este justificată calitatea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice.
De asemenea, reține Curtea că, potrivit art. 131 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, Curtea reținând că după data de 01 februarie 2007 reclamantul are calitatea de personal conex personalului auxiliar de specialitate, astfel că acțiunea acestuia este întemeiată.
Referitor la critica formulată în recurs privind depășirea limitelor efectelor deciziei instanței supreme invocate de reclamant, instanța reține că prin acțiune s-a solicitat verificarea legalității modului de calcul și al plății drepturilor salariale la care era îndreptățit reclamantul în calitate de personal conex personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești.
S-a solicitat astfel să se constate că angajatorii direcți, ordonatori secundari și terțiari de credite, cât și cei indirecți, Ministerul justiției, în calitate de ordonator principal de credite, fac o greșită aplicare și interpretare a dispozițiilor legale referitoare la salarizarea personalului din domeniul justiției.
Dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 21/2008 este în continuare respinsă de recurent care susține că art. 47 din legea 50/1996 a fost abrogat. Chiar dacă decizia dată în interesul legii a fost pronunțată de instanța supremă la data de 10 martie 2008, se invocă abrogarea temeiului juridic al acțiunii de la data de 01 februarie 2007, aspect ce nu poate fi reținut de instanță în condițiile în care recursul în interesul legii este pronunțat ulterior datei la care se invocă a fi operat abrogarea. Instanța a sancționat încălcare a legii de către angajatori prin obligarea acestora la plata drepturilor salariale cuvenite pentru munca prestată de reclamant, precum și acordarea pentru viitor a acestor drepturi vizând adoptarea aceleiași interpretări a dispozițiilor legale, plata urmând a fi condiționată de menținerea celorlalte condiții ale raporturilor de muncă, respectiv prestarea efectivă a activității în funcțiile respective.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGHII,
DECID E:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B, șiMinisterul Justiției și Libertăților, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.80din15 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 iulie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pt. judecători aflată în și
pensionat, semnează președintele instanței.
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2 / 22.07.2009
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Timofte Cristina, Gheorghiu Neculai
