Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 984/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 984
Ședința publică din 7 iulie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier C -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâulMinisterul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,- prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.171din23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal a lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Curtea de APEL SUCEAVA, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice B precum și reclamanții intimați, -, și intervenienta intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 28.11.2007 reclamanții, -, și au chemat în judecată Guvernul României, Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Ministerul Finanțelor pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să fie obligați la plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale de 5% începând cu 01.01.2007 în raport de luna decembrie 2006, de 2% începând cu 1 aprilie 2007 în raport de luna martie 2007 și de 11% începând cu 1 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007, majorări egale cu cele acordate conform dispozițiilor art. 1, 2, 3 și 4 din OG 10/2007 tuturor salariaților contractuali ai statului și repararea în acest fapt a prejudiciului cauzat ca urmare a discriminării, obligarea la plata dobânzii legale a sumelor datorate începând cu data scadenței și până la efectuarea plății, efectuarea mențiunilor privitoare la majorările salariale în carnetele de muncă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii au arătat reclamanții că prin art. 1 - 4 ale nr.OG 10/2007 au fost majorate salariile tuturor angajaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție). Prin nr.OG 16/2007 Guvernul a dispus majorarea drepturilor bănești cu începere de la 01.01.2007 personalului, iar prin nr.OG 27/2007 se majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi a României.
În condițiile în care pârâți refuză să le recunoască aceleași majorări salariale ca și celorlalți angajați ai săi au arătat reclamanții că se încalcă dispozițiile art. 1 alin. 2 lit. "e" pct. 1 din nr.OG 137/2000 precum și ale Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că legiuitorul a acordat personalului auxiliar de specialitate creșteri salariale pentru anul 2007.
Pârâtul Guvernul României a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, precizând că instanța de contencios administrativ a Curții de Apel este competentă să soluționeze prezentul litigiu. Totodată a mai invocat excepția lipsei calități procesuale pasive deoarece acest organ colegial nu are capacitate juridică civilă și nu poate figura ca parte în litigiul dedus judecății, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința nr. 171 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr- a fost respinsă excepția necompetenței materiale invocată de Guvernul României; admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Guvernul României și respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate.
A fost admisă în parte acțiunea având ca obiect "drepturi bănești" privind pe reclamanții, -, și, personal auxiliar de specialitate, toți prin reprezentant în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Curtea De APEL SUCEAVA, și pentru opozabilitate Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării
A fost obligat pârâtul Ministerul Justiției să plătească reclamanților drepturile salariale prevăzute de nr.OUG 10/2007, constând în creșteri salariale după cum urmează: cu 5% începând cu 01.01.2007, față de nivelul lunii decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 01.04.2007, față de nivelul lunii martie 2007 și cu 11% începând cu 01.10.2007, față de nivelul lunii septembrie 2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În fine a fost respinsă ca nefondată cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Curtea de APEL SUCEAVA și Ministerul Economiei și Finanțelor în calitate de chemat în garanție.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a tribunalului, instanța de fond a reținut că reclamanții au solicitat în contradictoriu cu Guvernul României obligarea pârâtului la plata unor drepturi salariale.
Ei nu au atacat un act emis de această autoritate publică centrală, situație în care și-ar fi găsit aplicarea dispozițiile art. 1 și 3 din Legea nr. 554/2004.
Or, potrivit dispozițiilor art. 284 alin. 1 din Codul muncii coroborate cu dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. c din Codul d e procedură civilă, competența în prima instanță pentru soluționarea conflictelor de muncă aparține tribunalului.
Față de aceste considerente, instanța de fond a respins excepția necompetenței materiale.
Art. 282 lit. a și d din Codul muncii stabilește că părți în conflictele de muncă sunt angajatorii și alte persoane care au această vocație în temeiul legilor speciale.
Or, Guvernul României nu are, raportat la obiectul acțiunii și statutul reclamanților, nici una din calitățile impuse de dispoziția legală mai sus arătată.
Față de aceste motive, în condițiile în care calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtei și cel care poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României și a respins acțiunea formulată împotriva acestuia pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că:
Potrivit nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate - precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
În conformitate cu dispozițiile art. 1 din același act normativ, "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoane aflate în situații comparabile".
OG nr. 10/2007 în art. 1 prevede majorarea în 3 etape a salariilor de bază, personalului bugetar salarizat potrivit nr.OG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor II și III din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază din sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică după cum urmează: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
În conformitate cu dispozițiile art. 1 din nr.OG 16/2007: "În anul 2007, valoarea de referință sectorială prevăzută în anexele 1 și 2 din Legea nr. 495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate - se majorează în 3 etape, după cum urmează:
a) cu 2,5% începând cu 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006;
b) cu 2,5% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007;
c) cu 8% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007."
Prin nr.OG 27/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 la Curtea de Conturi a României se prevede, de asemenea majorarea în aceleași trei etape cu procente de 2%, 5%, respectiv 11% a coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru controlorul financiar.
Constatăm astfel că reclamanții, personal auxiliar de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești nu au beneficiat de aceste majorări salariale, fiind discriminate în raport de celelalte categorii de salariați ai statului astfel cum au fost menționate anterior. Aceasta cu atât mai mult cu cât majorările salariale acordate prin nr.OG 10/2007, nr.OG 16/2007 și nr.OG 27/2007 nu au avut în vedere atribuțiile specifice fiecărei funcții în parte, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai ca urmare a inflației, efectele negative ale acestora fiind resimțite de câtre fiecare salariat al statului și nu numai de categoriile care au beneficiat de aceste majorări.
Ca urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 27 din nr.OG 137/2000 instanța de fond a admis acțiunea astfel cum a fost formulată.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal Ministerul Justiției, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor, amplu expuse, a arătat, în esență, că în raport de temeiul juridic reținut privind existența discriminării nu au calitate procesuală în cauză, neavând atribuții de legiferare, ci doar de aplicare a legilor în vigoare; prin sentința atacată instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, legiferând acordarea unui drept salarial neprevăzut în legislația specifică; că nu poate fi reținută discriminarea reclamanților în raport cu alte categorii profesionale, întrucât nu se află într-o situație similară sau comparabilă cu a altora.
Criticile care, în drept, se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 din Codul d e procedură civilă sunt neîntemeiate.
Astfel, acordarea indexărilor salariale constituie o măsură de protecție socială a muncii, garantată prin dispozițiile art. 53 din Constituția României, art. 155 din Codul muncii, art. 1 din Protocolul 1 la CEDO și justificată de necesitatea atenuării efectelor inflației, prin corelarea salariului real cu cel nominal.
Prin Legea nr. 50/1996, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit că indemnizațiile pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă, valoare care, corectată periodic în raport de evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de lege, se aplică de drept personalului menționat.
Ulterior, prin dispozițiile art. 78 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, nr. 303/2004, s-a stabilit în mod expres că drepturile acestei categorii de personal nu pot fi diminuate.
Din expunerea de motive a nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi salariale ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul judiciar rezultă fără echivoc că scopul adoptării acestei reglementări a fost acela de a asigura "salarizarea adecvată și nediscriminatorie a judecătorilor și procurorilor ", măsură prevăzută și prin Cap. VI pct. 33 din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar în perioada 2005 - 2007, aprobată prin nr.HG 232/2005, cu termen de finalizare în luna decembrie 2005. În același context au fost reținute și considerentele deciziei nr. VI/15.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în interesul legii, cât și Hotărârea nr. 185/22.06.2005, prin care s-a constatat existența unei discriminări directe în domeniul salarizării acestei categorii de personal.
Prin art. 35 din nr.OUG 27/2006 s-a prevăzut, de asemenea, că drepturile salariale ale categoriilor de personal enunțate - judecători, procurori, personal asimilat acestora și magistrați asistenți, vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate conform prevederilor legale.
Or, sumele rezultate din indexarea drepturilor salariale nu au fost acordate în cursul anului 2007 personalului din justiție.
Prin urmare, nu va fi primită critica pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, potrivit căreia nu există temei legal pentru acordarea acestor sume de bani pentru anul 2007.
În cauză nu este dat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă, cu atât mai mult cu cât prin chiar cererea introductivă au fost invocate dispozițiile legislației în materie, ale Codului muncii, ale Constituției României, ale CEDO și ale nr.OG 137/2000, iar instanța de fond a analizat pretențiile reclamantului prin prisma acestora, în limitele învestirii.
Față de cele ce preced, curtea, constatând că nu sunt date în cauză motivele invocate de pârâți și nici motive de nulitate a hotărârii ce pot fi invocate din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtulMinisterul Justiției și Libertăților, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.171din23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 iulie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2 / 13.07.2009
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Plăcintă Dochița
