Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 989/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 989
Ședința publică din 07 iulie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier C -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanții, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Suceava, și de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, și Ministerul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S, cu sediul în S,-, jud. S, împotriva sentinței civile nr.718 din data de 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit reclamanții recurenți, reprezentanții pârâților recurenți precum și reprezentanții pârâților intimați Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursurile se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acestea.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 29 octombrie 2008, înregistrată sub nr-, reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Economiei și Finanțelor B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S au solicitat obligarea pârâților la plata diferențelor de salarii rezultate din aplicarea majorărilor salariale cumulate în cuantum total de 18% lunar în raport cu luna decembrie 2007, începând cu data de 1.04.2008 până la zi și în continuare, pentru viitor, reactualizate cu rata inflației.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că prin OG10/2007, OG16/2007 și OG27/2007 Guvernul României a dispus majorarea salariului începând cu data de 1 ianuarie 2007 tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului, cu excepția magistraților, judecătorilor de la curțile de apel, tribunale și judecătorii și a procurorilor de pe lângă instanțele aferente.
Singurii magistrați care au primit majorările salariale (asemenea tuturor celorlalți salariați ai statului) de la 1 ianuarie 2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al României și adjuncții săi și judecătorii Curții Constituționale.
Ori, prin aceste dispoziții a fost stabilită o discriminare în domeniul salarizării judecătorilor de la judecătorii, tribunale și curți de apel, fiind încălcate atât dispozițiile constituționale, cât și dispozițiile Codului muncii și ale OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 16 și 20 din Constituția României, decizia 447 din 15.09.2005 a Curții Constituționale, art. 1 și următoarele din OG137/2000, art. 5 din Codul Muncii, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, OG10, 16, 27/2007 și Legea 232/2002.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că salarizarea diferențiată a diferitelor categorii profesionale este o opțiune a legiuitorului și nu poate constitui un motiv de a se reține un tratament discriminatoriu. Reglementarea prin lege sau alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin OG137/2000. Magistrații au fost singurele categorii profesionale care au beneficiat de creșteri salariale substanțiale în anul 2006 și 2007 și aceasta a fost rațiunea pentru care nu s-au mai acordat alte majorări salariale în cursul anului 2007, iar între situația magistraților și a celorlalte categorii din sectorul bugetar nu se poate vorbi de o "analogie".
La rândul său, Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că raportul juridic dedus judecății este unul tipic de dreptul muncii, în conținutul căruia intră drepturi și obligații numai pentru angajator și angajat și că elaborarea unor eventuale proiecte de rectificare bugetară pentru drepturi salariale cu acest titlu aparține ordonatorului principal de credite, Ministerul Justiției, conform procedurii prevăzute de lege.
Prin sentința nr.718 din 31 martie 2008, Tribunalul Suceavaa respins excepția invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor ca nefondată și, admițând acțiunea, a obligat pârâții să plătească reclamanților diferențele salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale cumulate total la 18% lunar, în raport cu luna decembrie 2007, de la data pronunțării sentinței și pe viitor, actualizate în raport cu indicele de inflație.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că excepția invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu este dată în cauză, câtă vreme, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, acesta ordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din HG 208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Potrivit OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate - precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
În conformitate cu dispozițiile art. 1 din același act normativ, "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoane aflate în situații comparabile".
OG 10/2007 în art. 1 prevede majorarea în 3 etape a salariilor de bază, printre alte categorii și personalului care ocupă funcții de demnitate publică potrivit anexelor II și III din Legea 154/1998 (președinte, vicepreședinte, președinte de secție, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror general, prim-adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general și președintele și judecătorii Curții Constituționale), după cum urmează: cu 5%începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
De la aplicarea acestor prevederi au fost excluse celelalte categorii de magistrați, respectiv judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel.
Că între magistrații care au beneficiat de majorările salariale conform OG 7/2007 și celelalte categorii de magistrați menționate anterior există o situație comparabilă, rezultă fără putință de tăgadă din dispozițiile Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și ale Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din Legea 304/2004, "Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege".
În conformitate cu dispozițiile art. 2 din Legea 304/2004, justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești: Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel, tribunale specializate, instanțe militare, judecătorii.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din Legea 303/2004 "Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor".
Acordarea diferențiată a acestor majorări salariale nu își are explicația nici în atribuțiile diferite ale magistraților, întrucât rațiunea avută în vedere de legiuitor a vizat deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai datorită inflației, și nicidecum atribuțiile specifice fiecărei funcții în parte.
Nu au fost primite apărările pârâtului Ministerul Justiției în sensul că eventualele "discriminări" cauzate de legiuitor nu ar face obiectul OG137/2000, câtă vreme în speță, prin acordarea diferențiată a majorărilor salariale prevăzute de OG10/2007 se încalcă prevederile art. 5 alin. 1 și 3 din Codul Muncii.
De altfel, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a pronunțat în mod constant în sensul că și reglementarea diferită dată prin acte normative drepturilor cuvenite acelorași categorii profesionale poate constitui un act de discriminare.
Apărarea pârâtului Ministerul Justiției că neacordarea majorărilor salariale prevăzute de OG10/2007 și celorlalte categorii de magistrați s-a datorat majorărilor salariale substanțiale de care aceștia au beneficiat în 2006 și 2007 fost înlăturată cu motivarea că judecătorii și magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție au beneficiat de aceleași majorări salariale prin OG27/2006 și, cu toate acestea, au beneficiat și de majorările prevăzute de OG10/2007.
Împotriva sentinței au declarat recurs în termen legal reclamanții și pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor.
Reclamanții au criticat hotărârea sub aspectul perioadei pentru care li s-au acordat drepturile solicitate, arătând că, deși admisă integral cererea lor, în dispozitiv s-a specificat data pronunțării sentinței, 31 martie 2009, în loc de 1 aprilie 2008.
Ministerul Finanțelor a criticat soluția de respingere a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, reiterând argumentele expuse la fond.
Ministerul Justiției și Libertăților a arătat că prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești, acordându-le reclamanților drepturi neprevăzute de legea specială de salarizare a acestei categorii profesionale. Totodată, a arătat că prin hotărârea pronunțată Tribunalul a interpretat și aplicat greșit dispozițiile OUG nr.27/2007 și OG nr.10/2007.
Recursurile urmează a fi admise pentru motivele prevăzute de art.304 pct.7 și 9 raportat la art.312 alin.5 Cod procedură civilă.
Astfel, prin cererea introductivă reclamanții au făcut referire la majorările salariale în cuantum total de 18%, prevăzute de OG nr.10/2007 "în raport cu luna decembrie 2007, începând cu data de 1 aprilie 2008 până la zi și în continuare pentru viitor reactualizate cu rata inflației".
Cum însăși prima instanță a reținut în considerentele sentinței, OG nr.10/2007 în art.1 prevede majorarea în 3 etape a salariilor de bază ale personalului care ocupă funcții de demnitate publică prevăzute în anexele II și III la Legea nr.154/1998, astfel: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007 față de nivelul din luna martie 2007, cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
Totuși, prin dispozitivul sentinței, pârâții au fost obligați la plata majorărilor salariale de 18% lunar cu începere de la data pronunțării sentinței și pe viitor, în raport cu luna decembrie 2007, contrar cererii reclamanților și fără nici o argumentare în considerente.
Nu a fost, de asemenea, motivată dispoziția privind reactualizarea diferențelor salariale "începând cu data scadenței și până la data plății efective", dispoziție care, față de caracterul de prestație periodică a pretențiilor reclamanților, este de natură a împiedica punerea în executare a hotărârii.
În atare situație, Curtea, apreciind că hotărârea atacată este rezultatul unei insuficiente cercetări a însuși fondului pricinii, în temeiul dispozițiilor art.304 pct.7 și 9 raportat la art.312 alin.5 Cod procedură civilă, urmează aoc asa și a trimite cauza spre rejudecare aceluiași Tribunal.
În rejudecare, instanța de trimitere va analiza și celelalte aspecte semnalate de părți în motivele de recurs.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanții, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Suceava, și de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, și Ministerul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în S,-, jud. S, împotriva sentinței civile nr.718 din data de 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Casează sentința atacată și trimite cauza aceleiași instanțe spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 iulie 2009.
Președinte Judecători Grefier
Red.
Thred.
3 ex.10.07.2009
Jud fond
Asistenți judiciari
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Plăcintă Dochița
