Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 993/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 993
Ședința publică din 07 iulie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 3: Biciușcă Ovidiu
Grefier C -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 30 din 17 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit pârâtul recurent Ministerul Economiei și Finanțelor B - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, pârâții intimați Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și reclamanta intimată.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- din 15 octombrie 2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Suceava, Curtea de APEL SUCEAVA și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentanți legali, solicitând obligarea acestora la plata acrtualizată a drepturilor salariale reprezentând sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropshihică prev. de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01 ianuarie 2007 și în continuare, precum și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesare plății acestor drepturi și obligarea Tribunalului Suceava și Curtea de APEL SUCEAVA la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că și-a desfășurat activitatea ca judecător la Tribunalul Suceava până la data de 15 martie 2008, când a fost promovată la Curtea de APEL SUCEAVA, iar prin sentința nr. 1556/17.12.2007 a Tribunalului Suceava, pronunțată în dosarul nr-, modificată în parte prin decizia nr. 309/25.03.2008 a Curții de APEL SUCEAVA, pronunțată în dosarul nr- i s-a admis acțiunea, pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava fiind obligați, în solidar, să plătească sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.09.2004 și până la data de 01.02.2007, actualizat în raport de indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective. De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce sumele necesare efectuării acestor plăți.
Prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 cu modificările și completările ulterioare privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a prevăzut că, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, atât magistrații cât și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Prin sentința nr.30 din data de 17 noiembrie 2008, Curtea de APEL SUCEAVAa admis acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală în cauză, justificată de atribuțiile ce-i sunt conferite prin Legea nr.500/2002 privind finanțele publice și HG nr.208/2005, privind elaborarea proiectului bugetului de stat.
Pe fondul cauzei, Curtea a reținut caracterul obligatoriu, conform art.329 alin.5 Cod procedură civilă, al deciziei nr.21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în interesul legii, prin care s-a statuat că sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvine judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate din justiție și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Plata sumelor solicitate până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii este justificată și potrivit dispozițiilor art.1082 - 1084 cod civil și ale art.154-155 din Codul muncii.
Cât privește plata pentru viitor a acestor sume, s-a reținut că, deși este vorba de o creanță viitoare, aceasta are caracter cert, întrucât este susceptibilă de evaluare (fiind vorba de un procent aplicat salariului lunar).
Fiind vorba de drepturi salariale decurgând din raporturile de muncă, se impune efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, în conformitate cu dispozițiile decretului nr.92/1976.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul respingerii excepției lipsei calității sale procesuale pasive.
În dezvoltarea motivelor a reiterat susținerile de la prima instanță, privind caracteristicile raportului juridic de dreptul muncii și competențele ce-i sunt conferite prin lege.
Critica formulată se încadrează în motivul de nelegalitate prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Dosarul cauzei a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr- din 22 ianuarie 2009.
Urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I și II din OUG nr.75/2008, prin decizia nr.104 din 20 ianuarie 2009 Curții Constituționale, dosarul cauzei a fost înaintat spre competentă soluționare acestei instanțe, fiind înregistrat sub nr- din data 24 aprilie 2009.
Învestită astfel, Curtea, examinând sentința atacată prin prisma motivului invocat de pârât, în limitele prevăzute de dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, constată neîntemeiat recursul.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor ordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum sunt pregătirea proiectelor legilor bugetului anual, ale legilor de modificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
De asemenea, potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții în elaborarea proiectului bugetului de stat și a proiectului legii de rectificare a bugetului de stat.
Așadar, rațiunea chemării în judecată a acestui pârât este aceea de a asigura opozabilitate hotărârii pronunțate, în scopul punerii sale în executare.
În lipsa aprobării rectificărilor de buget cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției de către Ministerul Economiei și Finanțelor, cel dintâi ar fi în imposibilitate de a achita sumele la care ar fi obligat prin hotărâre.
În lipsa unei astfel de mențiuni în dispozitivul hotărârii, aceasta ar fi lipsită de putere executorie, iar demersul reclamantei, deși câștigat, imposibil de realizat.
Față de aceste considerente, constatând că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare în speță a dispozițiilor legale arătate, văzând că nu este dat în speță motivul de nelegalitate invocat de pârât și nici motive de nulitate a hotărârii ce pot fi invocate din oficiu, Curtea, văzând și dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă,
Pentru aceste considerente,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 30 din 17 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 iulie 2009.
Președinte Judecători Grefier
Red.
Thred.
2 ex.10.07.2009
Jud fond
Asistenți judiciari
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Plăcintă Dochița, Biciușcă Ovidiu