Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 996/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 996
Ședința publică din 7 iulie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,- și Ministerul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S, cu sediul în S,-, jud. S, prin reprezentanții lor legali, împotriva sentinței nr. 1104 din 14 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâților recurenți, reprezentanții pârâților intimați Tribunalul Suceava, Curtea de APEL SUCEAVA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precum și reclamanții intimați, C,.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursurile se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acestea.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin acțiunea adresată Curtea de APEL SUCEAVA - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale și înregistrată la data de 29 octombrie 2008 reclamanții,, C, în contradictoriu cu pârâțiiMinisterul Justiției,Curtea De APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava,Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publiceși pentru opozabilitate Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, au solicitat obligarea pârâților în solidar la plata actualizată în raport de indicele de inflație la data plății în favoarea fiecărui reclamant a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% lunar, prevăzut de art. 47 din legea 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 04 septembrie 2008 și în continuare, cu actualizarea în funcție de rata inflației și obligarea pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesare efectuării plății la care vor fi obligați ceilalți 2 pârâți prin hotărârea ce urmează a se pronunța. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că n intervalul pentru care formulează prezenta acțiune, au avut și au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Curtea de APEL SUCEAVA.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
In mod similar, prin Legea nr. 56/1996 privind salarizarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal cu modificările și completările ulterioare s-a stabilit prin art. 231ca "pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, judecătorii, magistrații asistenți, și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar, aplicarea acestui spor fiind stabilita și pentru personalul e execuție de specialitate, conform Legii nr. 126 /2000 de aprobare a OG nr. 55/1997.
In temeiul art. 107 alin. 3 din Constituția publicata in nr. 233 / 22.11.1991 (actualul art. 108 din Constituția revizuita, publicata in nr.767/31.10.2003)" rdon anțele se emit n temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele și con ițiile prevăzute e aceasta". Ori, prin Legea nr.- iulie 2000, publicata n Monitorul cial 33 1/17 iulie 2000 Guvernul a fost abilitat sa emită anumite ordonanțe in unele domenii de activitate expres prevăzute in art. 1. Astfel, in domeniul salarizării, conform celor expres specificate la art. 1 lit. Q pct. 1, s-a acordat abilitarea de modificare și completare a Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicata, fără a se face referire la vreo abrogare. Abilitatea de abrogare a unor acte normative a fost acordata in mod expres doar atunci când legiuitorul și-a exprimat aceasta opțiune (ex: art. 1 lit. pct. 3, care privește abrogarea art. 2 alin. 3 pct. B lit. d din Decretul nr. - cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente in grupele I, II sau III de munca).
In temeiul legii de abilitare enunțată a fost emisa nr.OG 83 din 29 august 2000, publicata in nr.425/1.09.2000care, așa cum o definește și titlul, doar a modificat și completat Legea nr. - privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar din sistemul justiției.
Din analiza Legii nr.125/2000privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, dar și a titlului nr.OG83/2000nu rezulta nici o investire pentru abrogarea unor dispoziții legale, fiind încălcate atât dispozițiile art. 108 din Constituție dar și textul lit. Q pct. 1 din Legea nr.125/2000.Mai mult se constata ca fără a fi abilitat de a modifica dispozițiile Legii nr. - privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților - asistenți și ale celorlalte categorii de personal la care, prin Legea nr.125/2000nu se face nici o referire, au fost abrogate nelegal unele dispoziții ale acestei legi, respectiv dispozițiile art. 2, 6, 12, 121, 13, 131, 231, deși in mod surprinzător prin Legea nr. 126 din 17 iulie 2000 fost aprobata OG nr. - pentru modificarea și completarea Legii nr. - pentru salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal, acordându-se același spor magistraților asistenți și personalului de execuție.
Pe de alta parte, la emiterea OG nr.83/2000privind modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele utorității judecătorești, prin care s-a dispus și abrogarea unor dispoziții ale Legii 50/1996 au fost încălcate nu numai dispozițiile legale din legea fundamen ală și legea de abilitare nr.125/2000dar și dispozițiile legale stabilite prin Legea nr.24/2000privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative obligatorii conform art. 3 la elaborarea proiectelor de lege la elaborarea și adoptarea ordonanțelor și hotărârilor Guvernului precum și la elaborarea și adoptarea actelor normative ale celorlalte autorități cu astfel e atribuții, dar și a dispozițiilor art. 4 referitoare la ierarhia actelor normative fără a se putea depăși limitele e competenta instituite prin - n ct normativ i nici nu se poate contraveni principiilor și dis zițiilor acestuia.
Potrivit Legii. 24/2 000 modificarea, completarea sau abrogarea sunt enimente gis lati e ca e pot interveni după intrarea n oare a nui act normativ și sunt reg em ent te în mod di tinct.
Pr n urmare, prin art. 1 pct. 42 in..OG 8 3/2000 pentru modificarea și completarea Legii. 5 0 /1996 au fo t ncă lc te atât nor ele legale de principiu referitoare a legarea legislativă, dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe ar și is poziții de ehnica egislativa așa cum au fost stabilite prin Legea nr. 24 / 2 0 00. Ori încălcarea acestor norme nu poate i acoperita prin Legea nr. 334 / 20 01 din mom ent ce aceasta se refera doar la modificările și com plet ăr le Le i nr. 50 / 1 996.
In acest sens s-a pron nțat și stanța ema are, admițând recursul în nteresul legii, referitor la ap icarea is po zițiilor art. 33 di n Legea nr. 50 / 1996, în raport cu pre. art. 1 pct. 32 in.OG nr. 83 /2000,. 50 in nr.OUG 177 / 2002 și art. 6 din nr.OUG 1 60/2000 u privire a ac area sporului e ve chime a hotărât ca acesta nu a fost abr gat, arg mentând ca " tabilirea ind mni ației lunare ca unica foraeemuerareuatelătura un drpt curacter generalobâit prin vecmea înca, din moment ce valoarea procentualaa care se refera nu a fost înlăari-odispoziție expresa aegii,adoptata în forma impusa prinrmee de tehnica legislativa stabilite prinegea nr. 2 4 /2000".
Înlăturarea acestui drept ar contraveni i dis po ziț iilo r art. 49 (actualul art. 5 3 din Constituția revizuită) privind caz rile în care e fi restrânsă acordarea unui dr pt, dar și preve erile art. 1 in rotocolul Adiți nal nr. 1 la Con enția uropeana a Drepturilor Omului.
ri prin eliminarea dăr ii un i por stabilit in le, printr- n act ormativ de nivel inferior unei legi rganice, cu încălcarea rmel r e tehnica legisla iva, situație constatata pr tr-o izie de speță a nstan ei su pr me, respectiv decizia XXXVI /7. 0 5. 2 007 blicata în... 715/ 23. 10.2 007, în co ndițiile în care atât activita ea gistraților cât și a pers na lui auxi iar se esfăș oară în condiții e risc, stres și suprasolicita e, sunt încăl e revederile p. ar. 1 in Protoc lul Adiționa l nr. 1 la nvenție, așa încât iminarea menți nată nu este justificata în mod legal, obiectiv sau rez on il, ind co ntrară legislației interne și internaționale.
i mult decât atât Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin dec izia nr. 21/ 1 0.0 3.2008 a admis recursul n interesul le ii declarat e l eneral al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, st tuând ca, n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Lg. nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicate, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul special de specialitate din cadrul instanțelor au dreptul la un spor de 50% pentru sc și suprasolicitare neurops hica, cal ulat la indemnizația bruta nară, espectiv ala iul de baza brut lunar,și după intrar a n oare a..OG nr. 83/2000, aprobata prin Le ea nr. 334 /2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 19 din Le a nr. 500 /2002 pr ivind finan țee publice, Ministerul Economiei și Finanțelor ordon ează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Gu ernului cu pri ire a sistemul bu etar și nume: pre ăt a proiectelor legilor bugetare anuale, ale le gilor de rectificare și ale ilor pri ind aprobarea contului general anual de ecuție, iar po ri it ar 3 al. 1 pct. 2 din HG 208 /2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care e a atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul egi e ctificare a bugetului de stat, operand rectificările corespunzătoare.
In psa aprobă ii legii rectificării bugetului cu umele nece are și ntar i cu onduri a conturilor Ministe ului Justiției de tre Min is rul Economiei și Finanțelor, el dintâi ar fi practic în mposib tate sa e umele a cae ar i oblig t prin sentința ce se a pronunța.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției, a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată, dat fiind faptul că din luna februarie 2007 intrat în vigoare nr.OG8/2007, așa încât pretențiile formulate după 1.02.2007 sunt nefondate.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, dat fiind că nu are calitate de ordonator principal de credite, obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorilor de credite bugetare - Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava. A mai susținut că raportul juridic dedus judecății este unul tipic de dreptul muncii, în conținutul căruia intră drepturi și obligații numai pentru angajator și angajat.
Curtea de Apel - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin încheierea nr. 62 din 05 februarie 2009 scos cauza de pe rol și a trimis-o spre competentă soluționare Tribunalului Suceava - secția civilă, conform deciziei nr. 104 din 20 ianuarie 2009 Curții Constituționale a României, prin care s-a constatat neconstituționalitatea art. I și II din OUG nr. 75/2008.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 12.02.2009 sub nr-.
Pentru termenul de judecată din 28 aprilie 2009, au formulat cerere de intervenție în interes propriu, arătând că achiesează la motivele reclamanților din acțiunea principală.
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor în temeiul prevederilor art.137 din Codul d e procedură civilă, instanța a reținut următoarele:
Potrivit Legii nr.500/2002 și nr.HG208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor, este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor se justifică și prin dispozițiile art.1 din nr.OG22/2002, aprobată prin legea nr.288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Referitor la fondul cauzei, instanța a avut în vedere că problema de drept dedusă judecății a primit o dezlegare prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie obligatorie, potrivit art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă.
În dispozitivul acestei decizii s-a reținut că ".judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (.) și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Față de conținutul acestui dispozitiv, instanța nu reținut punctul de vedere expus de pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinare.
Prin sentința nr.1104 din 14 mai 2009 a Tribunalului Suceava - Secția civilă s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții, C,, în contradictoriu cu pârâțiiMinisterul Justiției,Curtea De APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, cu același sediu,Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, și pentru opozabilitateConsiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 4.09.2008, la zi precum și în continuare, sume ce urmează a fi reactualizate în funcție de indicele de inflație de la data efectuării plății.
Au fost obligați pârâții Tribunalul Suceava și Curtea de APEL SUCEAVA să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților privind acordarea sporului.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare pentru plata drepturilor salariale solicitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât pârâtul Ministerul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S cât și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
Prin recursul declarat, recurentul Ministerul Finanțelor Publice a reiterat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în prezenta cauză.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, întemeindu-și recursul pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă a susținut că prin decizia nr.21 din 10 martie 2008 instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000; că având în vedere că din februarie 2007 a intrat în vigoare o nouă lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești respectiv OG nr.8/2007, pretențiile reclamanților sunt nefondate după data de 01 februarie 2007.
Examinând recursurile de față, Curtea le constată neîntemeiate.
Astfel, referitor la recursul Ministerului Finanțelor Publice este de reținut că în cauză acest recursul are calitate procesuală pasivă dat fiind că potrivit Legii nr.500/2002 și HG nr.208/2005, acest minister coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
S-a mai reținut că același recurent justifică calitate procesuală pasivă în cauză și prin disp. art.1 din OG nr.22/2002 aprobată prin Legea nr.228/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de polată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sume aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligațiile de plată respective.
Referitor la recursul Ministerul Justiției și Libertăților este de observat că în cauză prin sentința recurată instanța de fond a făcut o corectă aplicare a deciziei nr.21 din 10 martie 2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie obligatorie pentru instanțe, potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă.
Față de cele de mai sus și cum sentința recurată este legală, Curtea, având în vedere prevederile art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge, ca nefondate recursurile declarate în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților, prin reprezentanții lor legali, împotriva sentinței nr. 1104 din 14 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava (dosar nr-), ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 iulie 2009.
Președinte Judecători Grefier
Red.
Thred.
2ex.13.07.2009
Jud fond
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Plăcintă Dochița
