Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 995/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 995
Ședința publică din 07 iulie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr.815 din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit: reprezentantul pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Guvernul României B, Ministerul Finanțelor Publice B, Curtea de Apel Suceava și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, precum și reclamanții intimați, -, C,.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursurile se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acestea.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 17 decembrie 2007, înregistrată sub nr-, reclamanții, -, C, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de Apel Suceava, obligarea acestora la plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale de 5% începând cu 01.01.2007 în raport de luna decembrie 2006, de 2% începând cu 1 aprilie 2007 în raport de luna martie 2007 și de 11% începând cu 1 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007, majorări egale cu cele acordate conform dispozițiilor art. 1, 2, 3 și 4 din OG 10/2007 tuturor salariaților contractuali ai statului și repararea în acest fel a prejudiciului cauzat ca urmare a discriminării, obligarea la plata dobânzii legale a sumelor datorate începând cu data scadenței și până la efectuarea plății, precum și efectuarea mențiunilor privitoare la majorările salariale în carnetele de muncă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că prin art. 1 - 4 din OG 10/2007 au fost majorate salariile tuturor angajaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție). Prin OG nr. 16/2007 Guvernul a dispus majorarea drepturilor bănești cu începere de la 01.01.2007 personalului, iar prin OG 27/2007 s-au majorat și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi a României.
În condițiile în care pârâții refuză să recunoască reclamanților aceleași majorări salariale ca și celorlalți angajați ai statului, se încalcă dispozițiile art. 1 alin. 2 lit. "e" pct. 1 din OG 137/2000, precum și ale Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pârâtul Guvernul României a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, precizând că instanța de contencios administrativ a Curții de Apel este competentă să soluționeze litigiul. Totodată, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu are capacitate juridică civilă și nu poate figura ca parte în litigiul dedus judecății, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că pretențiile reclamanților sunt de natură salarială, iar potrivit dispozițiilor codului muncii, într-o astfel de acțiune părți în proces sunt numai reclamanții și ceilalți pârâți care au atribuții privind salarizarea acestora.
Prin sentința nr.815 din 21 aprilie 2008, Tribunalul Suceavaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B, ca nefondată, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Guvernul României, respingând acțiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins excepția necompetenței materiale a instanței invocată de același pârât, și a admis acțiunea formulată de reclamanți.
Drept urmare, a obligat pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Suceava să plătească reclamanților drepturile salariale rezultate ca urmare a aplicării majorărilor de 5% începând cu 01.01.2007 în raport cu luna decembrie 2006, de 2% începând cu 01.06.2007 în raport cu luna martie 2007 și de 11% începând cu 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Totodată, a obligat pârâta Curtea de Apel Suceava să facă mențiunile privind majorările salariale, în carnetele de muncă ale reclamanților și a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost chemat în proces ca pârât, ci ca și chemat în garanție; că litigiul dedus judecății este unul tipic de dreptul muncii, încât corect a fost investit în primă instanță Tribunalul, cu respectarea dispozițiilor art.284 alin.1 din Codul muncii; că, față de dispozițiile art.282 lit.a și d din Codul muncii, Guvernul României nu are calitate de parte într-un astfel de litigiu.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate - precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
În conformitate cu dispozițiile art. 1 din același act normativ, "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoane aflate în situații comparabile".
Prin art.1 din OG10/2007 s-a prevăzut majorarea în 3 etape a salariilor de bază, personalului bugetar salarizat potrivit OG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor II și III din Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază din sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, după cum urmează: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
În conformitate cu dispozițiile art. 1 din OG 16/2007: "În anul 2007, valoarea de referință sectorială prevăzută în anexele 1 și 2 din Legea 495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate - se majorează în 3 etape, după cum urmează:
a) cu 2,5% începând cu 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006;
b) cu 2,5% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007;
c) cu 8% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007."
Prin OG 27/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 la Curtea de Conturi a României se prevede, de asemenea, majorarea în aceleași trei etape cu procente de 2%, 5%, respectiv 11% a coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru controlorul financiar.
Așadar, reclamanții, personal auxiliar de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești nu au beneficiat de aceste majorări salariale, fiind discriminați în raport de celelalte categorii de salariați ai statului, astfel cum au fost menționate anterior. Aceasta cu atât mai mult cu cât majorările salariale acordate prin OG 10/2007, OG 16/2007 și OG 27/2007 nu au avut în vedere atribuțiile specifice fiecărei funcții în parte, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai ca urmare a inflației, efectele negative ale acestora fiind resimțite de câtre fiecare salariat al statului și nu numai de categoriile care au beneficiat de aceste majorări.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal Ministerul Justiției, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor, amplu expuse, a arătat, în esență, că în raport de temeiul juridic reținut privind existența discriminării nu are calitate procesuală în cauză, neavând atribuții de legiferare, ci doar de aplicare a legilor în vigoare; că prin sentința atacată instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, legiferând acordarea unui drept salarial neprevăzut în legislația specifică; că nu poate fi reținută discriminarea reclamanților în raport cu alte categorii profesionale, întrucât nu se află într-o situație similară sau comparabilă cu a altora.
Criticile care, în drept, se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă sunt neîntemeiate.
Astfel, acordarea indexărilor salariale constituie o măsură de protecție socială a muncii, garantată prin dispozițiile art. 53 din Constituția României, art. 155 din Codul muncii, art. 1 din Protocolul 1 la CEDO și justificată de necesitatea atenuării efectelor inflației, prin corelarea salariului real cu cel nominal.
Prin Legea nr. 50/1996, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit că indemnizațiile pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, din cadrul autorităților legislativă și executivă, valoare care, corectată periodic în raport de evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de lege, se aplică de drept personalului menționat.
Ulterior, prin dispozițiile art. 78 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, nr. 303/2004, s-a stabilit în mod expres că drepturile acestei categorii de personal nu pot fi diminuate.
Din expunerea de motive a nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi salariale ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul judiciar rezultă fără echivoc că scopul adoptării acestei reglementări a fost acela de a asigura "salarizarea adecvată și nediscriminatorie a judecătorilor și procurorilor ", măsură prevăzută și prin Cap. VI pct. 33 din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar în perioada 2005 - 2007, aprobată prin nr.HG 232/2005, cu termen de finalizare în luna decembrie 2005. În același context au fost reținute și considerentele deciziei nr. VI/15.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în interesul legii, cât și hotărârea nr. 185/22.06.2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care s-a constatat existența unei discriminări directe în domeniul salarizării acestei categorii de personal.
Prin art. 35 din nr.OUG 27/2006 s-a prevăzut, de asemenea, că drepturile salariale ale categoriilor de personal enunțate - judecători, procurori, personal asimilat acestora și magistrați asistenți, vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate conform prevederilor legale.
Or, sumele rezultate din indexarea drepturilor salariale nu au fost acordate în cursul anului 2007 personalului din justiție.
Prin urmare, nu va fi primită critica pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, potrivit căreia nu există temei legal pentru acordarea acestor sume de bani pentru anul 2007.
În cauză nu este dat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă, cu atât mai mult cu cât prin chiar cererea introductivă au fost invocate dispozițiile legislației în materie, ale Codului muncii, ale Constituției României, ale CEDO și ale nr.OG 137/2000, iar instanța de fond a analizat pretențiile reclamantului prin prisma acestora, în limitele învestirii.
Față de cele ce preced, curtea, constatând că nu sunt date în cauză motivele invocate de pârâți și nici motive de nulitate a hotărârii ce pot fi invocate din oficiu;
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr.815 din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 iulie 2009.
Președinte Judecători Grefier
Red.
Thred.
2 ex.10.07.2009
Jud fond
Asistenți judiciari
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Plăcintă Dochița
