Drepturi salariale (banesti). Decizia 1066/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1066/2009-
Ședința publică din 4 iunie 2009
PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
- - - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de reclamanții, -toți cu domiciliul ales în M,-, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR -, sector 5, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,-, CURTEA DE APEL ORADEA și TRIBUNALUL BIHORO, cu sediul în O, Parcul -, nr.10, județul B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCIMINĂRII B, nr.1-3, sector 5,împotriva sentinței civile nr.346/LM din 14 aprilie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă-drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă în baza art.242 alin.2 Cod procedură civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.346/LM din 14 aprilie 2008, TRIBUNALUL BIHORa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A respins acțiunea formulată de reclamanții, toți cu. ales la Judecătoria Marghita - str.- nr.2. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției cu sediul în B-, Curtea de APEL ORADEA și TRIBUNALUL BIHOR cu sediul în O str.-.- nr.10, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice cu sediul în B-, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea formulată reclamanții, având calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Marghita, au solicitat obligarea pârâților la acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de 15 % invocând ca temei de drept disp. Legii 444/2006 pentru aprobarea OG 19/2006, ale OG 6/2007, L 656/2002 modificată prin L 405/2002 și ale OG 137/2000.
Din examinarea textelor de lege invocate de reclamanți pentru admiterea acțiunii instanța de fond reținut că funcția pe care o ocupă reclamanții, nu este enumerată în textele de lege ca fiind beneficiara sporului de confidențialitate de 15 % solicitat. Astfel, conf. art 3 din L 444/2006 pentru aprobarea OG 19/2006 " pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază ".
De asemenea s-a mai reținut că, conform art. 15 al.1 din OG 6/2007 sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ conf. art. 20 al.3. din Legea nr. 656/2002 s-a acordat sporul de confidențialitate de până la 15 % unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și totodată conform OG 137/2000 s-a acordat sporul de confidențialitate de până la 15 % personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Din textele de lege amintite mai sus, tribunalul a apreciat că rezultă indubitabil că reclamanții având calitatea de personal auxiliar de specialitate nu sunt îndreptățiți la sporul de confidențialitate solicitat întrucât nu există nici un text de lege care să prevadă acordarea acestui spor și personalului auxiliar de specialitate și dacă legiuitorul ar fi intenționat să acorde acest spor și acestora atunci prevedea în mod expres într-unul din textele de lege menționat, acordarea acestui spor și personalului auxiliar de specialitate.
Conform principiului separărilor puterilor în stat,s-a reținut de prima instanță că unica autoritate legislativă a țării este Parlamentul, astfel încât instanța de judecată are menirea doar de a pune în aplicare dispozițiile legale adoptate de parlament, neputându-se substitui organului legislativ pentru a extinde aplicabilitatea unei dispoziții legale și altor categorii de persoane decât cele enumerate în mod limitativ de legiuitor în textele de lege de care se prevalează în acțiunea formulată reclamanții.
Față de aceste considerente, instanța de fond a constatat că acțiunea reclamanților este nefondată, solicitarea reclamanților pentru acordarea sporului de confidențialitate neavând un temei de drept.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, tribunalul a reținut că în conf. cu art. 19 din L 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Economiei si Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Față de aceste dispoziții legale și ținând cont și de disp.art 131 din Legea nr. 304/2004 conform cărora activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, instanța de fond a constatat că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în acțiunea formulată de reclamanți și în consecință a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru au declarat recurs reclamanții:, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, obligarea pârâților să le plătească drepturile reprezentând spor de confidențialitate de până la 15% începând cu iulie 2004 actualizate conform indicilor de inflația, efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă, obligarea Ministerului Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății.
Prin motivele de recurs s-a invocat că s-au emis acte normative menite să confere celor ce gestionează informații, sporuri salariale, iar nr.OG19/2006, aprobă prin Legea nr.444/2006 a prevăzut acest spor pentru personalul militar, a funcționarilor publici cu statut special, nr.OG6/2007 a reglementat acordarea acestui spor și altor categorii de funcționari publici din Guvern, Președinție, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Legislativ.
Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, modificată prin Legea nr.405/2002 a prevăzut acordarea acestui spor și membrilor plenului, altor categorii din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor reieșind din toate aceste acte intenția legiuitorului de acordare a sporului tuturor categoriilor de persoane din instituțiile publice care gestionează și manipulează informații clasificate.
, conform art.78 din Legea nr.567/2004 au obligația de a păstra confidențialitate în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, fără a le fi acordat sporul de 15%, aspecte contrare art.14 din CEDO ce interzice discriminarea, fiind aplicabile prevederile nr.OG137/2000 art.16 din Constituție, ce proclamă egalitate în drepturi.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, Ministerul Justiției a solicitat respingerea recursului întrucât recurenții nu sunt discriminați prin neacordarea sporului ce se acordă doar în cazurile și condițiile stabilite prin lege, sens în care Curtea Constituțională prin decizia nr.819/2008 a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că art.1, art.2 alin.3, art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde că instanțele judecătorești au competența să anuleze, refuze aplicarea unor acte normative sau să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară.
Sporul de confidențialitate este acordat prin act normativ doar categoriilor de persoane ce au acces la informații, supuse unor proceduri de autorizare ceea ce nu e cazul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești.
Păstrarea secretului în legătură cu informațiile obținute în cursul îndeplinirii obligațiilor specifice nu echivalează cu obligația personalului prevăzut de Legea nr.182/2002, atribuțiile fiind diferite.
Ceilalți intimați, deși legal citați, nu s-au prezentat și nici nu și-au comunicat poziția.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu instanța constată următoarele:
Asupra cauzelor având ca obiect cereri de genul celei de față, instanțele au dat soluții diferite, astfel că, prin decizia nr.46 din 15 decembrie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție Bas oluționat recursul în interesul legii declarat de Procurorul General statuând că, "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară respectiv la salariul de bază brut lunar".
Față de această decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, care are caracter obligatoriu conform prevederilor art.329 alin.3 Cod procedură civilă, pentru instanțe, urmează ca recursul reclamanților să fie admis în baza prevederilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă și să fie modificată în parte sentința recurată în sensul că va fi admisă acțiunea reclamanților în baza prevederilor art.16 alin.1 din Constituție, republicată, ale art.1-3 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată și ale art.1 din Protocolul 12 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și vor fi obligați intimații la calcularea și plata de despăgubiri echivalente sporului de confidențialitate de 15% din salariul de bază începând cu data de 10 august 2004 până la încetarea stării de discriminare, despăgubiri ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
De asemenea, Ministerul Finanțelor B, conform art.19 din Legea nr.500/2002, în baza atribuțiilor ce-i revin și anume de a pregăti legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, va fi obligat să aloce fondurile bănești necesare efectuării acestor plăți de către ordonatorii de credite împrocesuați, respectiv Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de APEL ORADEA și TRIBUNALUL BIHOR, motiv pentru care în mod corect a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor de către instanța de fond, aspect ce va fi menținut și de instanța de recurs.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.312, alin.1, combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de recurenții reclamanți, -toți cu domiciliul ales în M,-, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR -, sector 5, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,-, CURTEA DE APEL ORADEA și TRIBUNALUL BIHORO, cu sediul în O, Parcul -, nr.10, județul B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCIMINĂRII B, nr.1-3, sector 5,împotriva sentinței civile nr.346/LM din 14 aprilie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o modifică în parte, în sensul că:
ADMITE acțiunea reclamanților, -toți cu domiciliul ales în M,-, județul B, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR -, sector 5, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,-, CURTEA DE APEL ORADEA și TRIBUNALUL BIHORO, cu sediul în O, Parcul -, nr.10, județul B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCIMINĂRII B, nr.1-3, sector 5 și în consecință:
Obligă pârâții TRIBUNALUL BIHOR, Curtea de APEL ORADEA și Ministerul Justiției și Libertăților B să calculeze și să plătească reclamanților despăgubiri echivalente sporului de confidențialitate de 15% din salariul de bază începând cu data de 10 august 2004 până la încetarea stării de discriminare, despăgubiri ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă Ministerul Finanțelor B să aloce fondurile necesare efectuării acestor plăți.
Menține dispozițiile privind respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data.9.06.2009
Jud.fond / Fl.
Dact.
Data:15.06.2009
2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
