Drepturi salariale (banesti). Decizia 1196/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI

Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr. 1196

Ședința publică din data de 2 iunie 2009

PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr

JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

- -- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B,- bis, sector 1, cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al - & Asociații - B,-,.3,.7, sector 1 și prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS B,-, - 27, etr.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.182 din 23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, -, --, și -, toți cu domiciliul ales la cabinet avocatură - P,-,.9,.B,.24, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA prin avocat, lipsind intimații-reclamanți.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Avocat având cuvântul depune la dosar copia deciziei nr.2/2009 emisă de administratorul judiciar al recurentei-pârâte din care rezultă că în temeiul art.86 din Legea nr.85/2006 a fost menținut contractul de asistență judiciară încheiat de recurentă cu mai multe case de avocatură, printre care și - și Asociații.

Curtea dispune introducerea în cauză a societății INSOLVENCY SPECIALISTS B în calitate de administrator judiciar al recurentei-pârâte și față de decizia nr.2/2009 emisă de aceasta consideră că are termen în cunoștință.

Avocat având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.

Curtea ia act de declarația acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului, retine următoarele:

Prin actiunea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr- reclamantii -, G, -, -, si au chemat in judecata pe parata SC SA (fosta B, solicitand obligarea acesteia la plata drepturilor bănești cuvenite fiecăruia, cu titlu de prima de Paște si C în funcție de perioada lucrată (evidențiată în anexa 1-fila 6); obligarea la plata dobânzilor legale aferente acestor sume, calculate conf.art.3 al.3 din OG 9/2000, actualizarea prin indexare a sumelor datorate prin aplicarea coeficientului de inflatie de la momentul nasterii dreptului si pana la plata efectiva, cat si la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au fost salariatii pârâtei SNP SA B, în baza contractelor individuale de muncă pe perioadă nedeterminată și că potrivit Contractului colectiv de muncă, erau îndreptățiți să beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate, pentru anii 2005-2007 cu ocazia sarbatorilor de Paște si C, ce nu le-au fost acordate.

În dovedirea acțiunii, reclamantii au solicitat proba cu acte, depunand la dosar copiile carnetelor de munca si ale actelor lor de identitate (filele 8-158).

Desi legal citată, pârâta nu a depus întampinare.

La termenul din 23.01.2008, reclamantul identificat cu actul de identitatea renunțat la judecată.

Prin sentința civilă nr.182 din 23 ianuarie 2009, Tribunalul Prahovaa luat act de renuțarea la judecată a reclamantului, a admis în parte acțiunea celorlalți reclamanți și a obligat pârâta la plata către fiecare aceștia a primelor de Paște 2006-2007 și de C 2005-2007, în sumă brută conform art.168 alin.1 din contractul coelctiv de muncă la nivel de unitate, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței, la cea a plății efective precum și la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli de judecată.

Prin aceași sentință a fost respins capătul de cerere privind plata dobânzii legale aferentă drepturilor bănești de mai sus, ca neîntemeiat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au fost salariații pârâtei SC SA, însă în perioada 2005-2007 nu au încasat contravaloarea primelor de Paște si C, prevazută de art.168 din CCM.

Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stabilește prin art.168, că angajații SNP SA vor beneficia, cu prilejul sărbătorilor de Paste si C, de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe societate, la alin.2 al acestui articol precizându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost incluse in salariul de baza al fiecărui salariat.

Potrivit Contractelor Colective de Muncă pe societate negociate si aplicabile la nivelul SNP SA pe anii 2004, 2005, 2006 si 2007, disp.art.168 alin.1, alin.2 au fost menținute in forma din anul 2003.

A mai reținut tribunalul că urmare acestor modificări ale alin.2 al art.168 al Contractul Colectiv de Muncă, parata nu mai acordat reclamantilor in cursul anilor 2005-2007 suplimentările salariale prevăzute de alin.1 al art.168 din Contractul Colectiv de Muncă, deoarece suplimentările au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.

Întrucât pârâta nu îndeplinit obligația ce- revenea potrivit disp.art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă si nu achitat reclamantilor suplimentările salariale de Paște 2006-2007 si C 2005-2007, instanta admis in parte acțiunea precizata, respingând capatul de cerere privind acordarea dobanzii legale ca neintemeiat, apreciind ca prin actualizarea sumelor cu indicele de inflatie de la data scadentei pana la data platii efective, nu se mai justifica acordarea dobanzii legale, prejudiciul suferit fiind acoperit in integralitate.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâta SC SA B ( fostă SC SA B) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie (filele 5-7).

Recurenta a susținut că din interpretarea dispozițiilor art.168 (1 și 2) din contractul colectiv de muncă pe anul 2003 rezultă că toate primele negociate cu salariații prin reprezentanții sindicali vor fi incluse în salariile de bază ale acestora, ceea ce s-a și întâmplat, reclamanții primindu-și drepturile salariale pe care le-au pretins din nou prin acțiunea lor.

Pentru aceste motive, s-a cerut admiterea recursului, desființarea hotărârii și respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

Intimații-reclamanți, au fost legal citați dar nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au înfățișat la judecata recursului.

Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor aduse,a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar si sub toate aspectele conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat de pârâtă este nefondat, urmând a fi respins ca atare, dar pentru considerentele care succed:

Potrivit art.287 din codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților, astfel cum recurenta a susținut prin cererea de recurs.

Nici la instanța de fond și nici în recurs, pârâta nu a formulat apărări și nu a administrat probe.

Art.168 din contractele colective de muncă încheiate la nivel de societate pe anii 2002 și 2003 stabilesc dreptul salariaților la plata câte unei suplimentări salariale pentru sărbătorile anuale de Paști și C, în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP""SA. cu mențiunea ă pentru anul 2003 acestea au fost incluse în salariul de bază al angajaților.

Pentru perioada în litigiu: 2005-2007, nu există probe din care să rezulte plata efectivă către reclamanți a suplimentării salariale reprezentând contravaloarea primelor de sărbători, iar clauzele contractului colectiv de muncă nu prevăd pentru această perioadă, includerea dreptului la aceste prime în salariile angajaților.

Astfel cum legal și temeinic a hotărât tribunalul, din înscrisurile aflate în dosar rezultă că începând cu anul 2003, anual s-a negociat acordarea acestor drepturi, conform art.168 alin.1 din contractele colective de muncă, depuse în extras la recurs, iar disputa juridică a părților nu este legată de sintagma includerii lor în salariu ci a efectivității plății lor.

În acești termeni, în mod corect prima instanță a hotărât că nu există nicio dovadă a faptului că-incluse ori nu în salariile reclamanților-aceste drepturi le-au fost efectiv plătite-statele de plată nefiind depuse la dosar de către recurenta pârâtă, așa cum obligă prevederile art. 163 din codul muncii.

Drept consecință, în temeiul art.312 cod pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând în totalitate ca legală și temeinică sentința civilă nr. 182 din 23 ianuarie 2009 a Tribunalului Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B,- bis, sector 1, cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al - & Asociații - B,-,.3,.7, sector 1 și prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS B,-, - 27, etr.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.182 din 23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, -, --, și -, toți cu domiciliul ales la cabinet avocatură - P,-,.9,.B,.24, județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 2 iunie 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

--- - --- - -- -

Grefier

iind în CO semnează

Grefier-șef secție

Tehnored.

2 ex./6.07.2009

f--Trib.

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Elena Simona Lazăr
Judecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 1196/2009. Curtea de Apel Ploiesti